Depresie

Depresia afectează oamenii în moduri diferite și poate provoca o mare varietate de simptome.

Acestea variază de la sentimente persistente de tristețe și lipsă de speranță, până la pierderea interesului pentru lucrurile de care vă bucurați înainte și o stare în care plângeți foarte ușor. Multe persoane cu depresie au și simptome de anxietate.

Pot exista și simptome fizice, cum ar fi oboseala constantă, somnul de proastă calitate, lipsa poftei de mâncare sau a dorinței sexuale și diverse dureri.

Simptomele depresiei variază de la ușoare la severe. În forma cea mai ușoară, este posibil să vă simțiți pur și simplu abătut(ă) în mod persistent, în timp ce depresia severă vă poate face să aveți gânduri suicidare și să simțiți că viața nu mai merită trăită.

Majoritatea oamenilor trăiesc stări de stres, anxietate sau dispoziție depresivă în perioadele dificile. O dispoziție proastă se poate îmbunătăți după o perioadă scurtă de timp, fără să fie un semn de depresie.

Există diferite tipuri de depresie și unele afecțiuni în care depresia poate fi unul dintre simptome. Acestea includ:

• depresia postnatală – uneori, mamele, tații sau partenerii care au devenit de curând părinți dezvoltă depresie după nașterea unui copil; aceasta se numește depresie postnatală și se tratează într-un mod similar cu alte tipuri de depresie, prin psihoterapie și medicamente antidepresive
• tulburarea bipolară – cunoscută și sub denumirea de „psihoză maniaco-depresivă”, în tulburarea bipolară există perioade atât de depresie, cât și de dispoziție excesiv de crescută (manie); episoadele de depresie sunt similare cu depresia obișnuită, dar episoadele de manie pot include comportamente dăunătoare, cum ar fi jocurile de noroc, cheltuielile excesive și relațiile sexuale neprotejate
• tulburarea afectivă sezonieră (TAS) – cunoscută și sub denumirea de „depresie de iarnă”, TAS este un tip de depresie cu un model sezonier, de obicei legat de iarnă
• tulburarea disforică premenstruală (TDPM) – o formă severă de sindrom premenstrual (SPM), în care aveți simptome precum stări de depresie și anxietate în săptămânile dinaintea menstruației

Dacă vă împărtășiți problema cu altcineva sau cu un grup, puteți primi sprijin și puteți înțelege mai bine propria depresie.

Este posibil să nu vă simțiți confortabil să discutați despre sănătatea dumneavoastră mentală și să vă împărtășiți suferința cu alte persoane. În acest caz, a scrie despre ceea ce simțiți sau a vă exprima emoțiile prin poezie sau artă sunt alte modalități care vă pot ajuta starea de spirit.

Participarea la un grup și discuțiile cu alte persoane care au trecut prin depresie nu sunt pentru toată lumea.

Există și alte forme de sprijin din partea persoanelor aflate în situații similare, care vă pot ajuta să faceți față depresiei.

Urmărirea intereselor dumneavoastră

Faptul de a fi alături de alte persoane care au aceleași interese vă poate ajuta, de asemenea, să vă simțiți mai bine.

Puteți folosi internetul sau ziarele locale pentru a căuta cursuri sau activități din zona dumneavoastră care v-ar putea plăcea.

Voluntariatul

Multe persoane au sentimente de lipsă de speranță și stimă de sine scăzută atunci când sunt deprimate.

Ajutorul acordat altor persoane prin muncă de voluntariat este o modalitate bună de a vă simți util(ă) și apreciat(ă). Există numeroase modalități prin care puteți face voluntariat.

Simptomele psihologice ale depresiei includ:

• stare de spirit scăzută sau tristețe continuă
• senzația de lipsă de speranță și neputință
• stimă de sine scăzută
• tendința de a plânge
• sentimente intense de vinovăție
• senzația de irascibilitate și intoleranță față de ceilalți
• lipsa motivației sau a interesului pentru lucruri
• dificultăți în a lua decizii
• lipsa bucuriei de a trăi
• senzația de anxietate sau îngrijorare
• gânduri suicidare sau gânduri de autovătămare

Simptomele fizice ale depresiei includ:

• mișcări sau vorbire mai lente decât de obicei
• modificări ale apetitului sau ale greutății (de obicei scădere, dar uneori creștere)
• constipație
• dureri și junghiuri fără o cauză cunoscută
• lipsă de energie
• dorință sexuală scăzută (pierderea libidoului)
• tulburări de somn – de exemplu, dificultăți de a adormi seara sau trezirea foarte devreme dimineața

Simptomele sociale ale depresiei includ:

• evitarea contactului cu prietenii și participarea la mai puține activități sociale
• neglijarea pasiunilor și a intereselor dumneavoastră
• dificultăți în viața de acasă, la locul de muncă sau în familie

Depresia poate apărea adesea treptat, astfel încât poate fi greu de observat că ceva nu este în regulă. Multe persoane încearcă să facă față simptomelor fără să-și dea seama că sunt bolnave. Uneori este nevoie ca un prieten sau un membru al familiei să sugereze că ceva nu este în regulă.

Medicii descriu depresia la adulți fie ca fiind mai puțin severă (ușoară), fie mai severă (moderată sau severă), în funcție de:

• simptome, inclusiv cât de des apar și cât de intense sunt
• cât timp durează depresia
• impactul asupra vieții dumneavoastră de zi cu zi

Unele persoane cu depresie severă pot avea simptome de psihoză.

De obicei vi se va cere să răspundeți la o serie de întrebări, pentru a-i ajuta pe medici să evalueze cât de severă este afecțiunea dumneavoastră.

Poate fi dificil să faceți diferența între doliu și depresie. Au multe caracteristici comune, dar există diferențe importante între ele.

Doliul este o reacție complet firească la o pierdere, în timp ce depresia este o boală.

Persoanele aflate în doliu pot avea simptome de depresie, dar acestea se ameliorează de obicei în timp. La unele persoane, pierderea unei persoane dragi poate duce la depresie.

Dacă treceți printr-un doliu, este normal să aveți sentimente de tristețe. Alte simptome ale depresiei sunt rare în cazul doliului și al pierderii unei persoane dragi, cum ar fi gândurile suicidare, simptomele de psihoză și sentimentul de lipsă de speranță sau de vinovăție excesivă.

Uneori, depresia are un factor declanșator. Evenimentele care schimbă viața, cum ar fi decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de muncă sau nașterea unui copil, pot duce la apariția ei.

Persoanele cu antecedente familiale de depresie au o probabilitate mai mare de a o dezvolta ele însele. Dar puteți face depresie și fără un motiv evident.

Cei mai mulți oameni au nevoie de timp pentru a accepta evenimentele stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau destrămarea unei relații. Când apar aceste evenimente stresante, riscul de a face depresie crește dacă nu vă mai întâlniți cu prietenii și cu familia și încercați să vă rezolvați problemele singur(ă).

Puteți fi mai vulnerabil(ă) la depresie dacă aveți anumite trăsături de personalitate, cum ar fi stima de sine scăzută sau autocritica excesivă. Acest lucru se poate datora genelor moștenite de la părinți, experiențelor din primii ani de viață sau ambelor.

Dacă o persoană din familia dumneavoastră, cum ar fi un părinte, o soră sau un frate, a avut în trecut depresie, este mai probabil ca și dumneavoastră să o dezvoltați.

Se consideră că, în special, depresia severă poate fi cauzată, în parte, de genele moștenite de la părinți.

Însă depresia este de obicei cauzată de o combinație de factori declanșatori, cum ar fi evenimentele de viață, astfel încât faptul că există antecedente familiale de depresie nu înseamnă întotdeauna că o veți dezvolta.

Menopauza este perioada în care menstruația se oprește din cauza scăderii nivelului hormonal. Uneori, menopauza poate declanșa depresia, în special în primii ani.

Menopauza poate provoca și simptome precum tristețea și schimbările bruște de dispoziție. Simptomele de sănătate mintală cauzate de menopauză sunt diferite de depresie.

Sentimentul de singurătate, cauzat de situații precum pierderea legăturii cu familia și prietenii dumneavoastră, poate crește riscul de depresie.

Atunci când viața îi doboară, unele persoane încearcă să facă față consumând prea mult alcool sau consumând droguri. Acest lucru poate duce la o spirală a depresiei.

Există dovezi că și canabisul poate declanșa depresie, în special la adolescenți.

Nici „înecarea necazurilor” în alcool nu este recomandată. Alcoolul afectează chimia creierului, ceea ce crește riscul de depresie.

Este posibil să aveți un risc mai mare de depresie dacă aveți o boală de lungă durată sau care vă pune viața în pericol, cum ar fi boala coronariană, cancerul sau o afecțiune care provoacă durere de lungă durată.

Traumatismele craniene sunt, de asemenea, o cauză a depresiei adesea nerecunoscută suficient. Un traumatism cranian sever poate declanșa schimbări bruște de dispoziție și probleme emoționale.

La unele persoane, funcția scăzută a glandei tiroide (hipotiroidismul) poate provoca depresie.

La întâlniri nu se stă doar de vorbă. Multe grupuri organizează evenimente sociale și activități speciale care ajută la îmbunătățirea dispoziției și a stării de bine.

A merge pentru prima dată la un grup poate fi intimidant, dar puteți fi sigur(ă) că veți fi primit(ă) cu căldură. Oamenii vor înțelege cât de greu poate fi să faceți primul pas.

Tratamentul depresiei poate include o combinație de modificări ale stilului de viață, terapii prin conversație și medicamente. Tratamentul recomandat va depinde de gravitatea depresiei dumneavoastră.

Dacă aveți depresie ușoară, medicul dumneavoastră vă poate sugera să așteptați pentru a vedea dacă aceasta se ameliorează de la sine, urmărind în același timp evoluția dumneavoastră. Aceasta se numește „așteptare vigilentă”. De asemenea, vă poate sugera măsuri legate de stilul de viață, cum ar fi exercițiile fizice, și autoajutorul ghidat.

Terapiile prin conversație, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), pot fi folosite și în depresia ușoară.

În cazul depresiei moderate până la severe, se recomandă adesea o combinație de terapie prin conversație și antidepresive. Dacă aveți depresie severă, este posibil să fiți trimis(ă) la medicul psihiatru pentru psihoterapie specializată și tratament medicamentos.

Dacă aveți o formă mai puțin severă (ușoară) de depresie, vi se pot recomanda următoarele tratamente.

Așteptați și observați

Dacă medicul de familie vă diagnostichează cu depresie ușoară, vă poate sugera să așteptați puțin timp pentru a vedea dacă starea se ameliorează de la sine. În acest caz, veți fi consultat(ă) din nou de medicul de familie după 2-4 săptămâni, pentru a vă monitoriza evoluția. Aceasta se numește „așteptare vigilentă”.

Autoajutor ghidat

Medicul de familie vă poate sugera să încercați autoajutorul ghidat, pentru a vedea dacă vă poate ajuta în depresie.

De obicei, veți avea 6-8 ședințe în care parcurgeți un caiet de lucru sau un curs online, cu sprijinul unui terapeut. Ședințele pot avea loc față în față, prin telefon sau online.

Autoajutorul ghidat pentru depresie se bazează, de obicei, pe principiile terapiei cognitiv-comportamentale (TCC). TCC este un tip de terapie care vă poate ajuta să vă gestionați problemele schimbând modul în care gândiți și vă comportați.

Exerciții fizice

Există dovezi că exercițiile fizice pot ajuta în depresie și că reprezintă unul dintre principalele tratamente pentru depresia ușoară. Este posibil să fiți îndrumat(ă) către un curs de exerciții în grup, conceput pentru a ajuta în depresie.

Terapii prin vorbire

Dacă aveți o depresie ușoară care nu se ameliorează, o terapie prin vorbire vi se poate părea utilă.

Există diferite tipuri de terapii prin vorbire pentru depresie, printre care terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și consilierea psihologică.

Dacă aveți o formă mai severă de depresie, care include depresia moderată sau severă, vi se pot recomanda următoarele tratamente.

Antidepresive

Antidepresivele sunt medicamente care tratează simptomele depresiei. Există multe tipuri diferite de antidepresive.

Acestea trebuie prescrise de un medic, de obicei pentru depresia moderată sau severă.

Terapia combinată

Medicul de familie vă poate recomanda să urmați o cură de antidepresive împreună cu psihoterapie, mai ales dacă depresia dumneavoastră este destul de severă.

O combinație între un antidepresiv și terapia cognitiv-comportamentală (TCC) funcționează de obicei mai bine decât oricare dintre aceste tratamente administrat separat.

Tratamentul de specialitate

Dacă aveți depresie severă, este posibil să fiți trimis(ă) la medicul psihiatru, care poate colabora cu psihologi, asistenți medicali specializați și terapeuți ocupaționali.

Tratamentul poate include psihoterapie intensivă specializată, precum și medicamente prescrise.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) are ca scop să vă ajute să vă înțelegeți gândurile și comportamentul și modul în care acestea vă afectează.

TCC recunoaște faptul că evenimentele din trecutul dumneavoastră v-au putut marca, dar se concentrează mai ales pe modul în care puteți schimba felul în care gândiți, vă simțiți și vă comportați în prezent.

Vă învață cum să depășiți gândurile negative – de exemplu, cum să contestați sentimentele de lipsă de speranță.

Dacă se recomandă TCC, veți avea de obicei o ședință cu un terapeut o dată pe săptămână sau o dată la 2 săptămâni. Poate fi o ședință de grup sau o ședință individuală.

Cursul de tratament durează de obicei între 8 și 16 ședințe, în funcție de gravitatea afecțiunii dumneavoastră.

Terapia interpersonală (TIP)

Terapia interpersonală (TIP) se concentrează pe relațiile dumneavoastră cu ceilalți și pe problemele pe care le puteți avea în relații, cum ar fi dificultățile de comunicare sau de a face față unui deces în familie.

Dacă este recomandată, veți avea de obicei între 8 și 16 ședințe cu un specialist instruit, în funcție de gravitatea afecțiunii dumneavoastră.

Activarea comportamentală

Terapia de activare comportamentală se concentrează pe identificarea legăturilor dintre activitățile dumneavoastră și starea de spirit, mai degrabă decât pe gânduri și sentimente. Poate fi utilă dacă depresia v-a determinat să vă retrageți din activitățile sociale.

Vă ajută să faceți schimbări practice în comportament care vă pot îmbunătăți starea de spirit.

Dacă este recomandată, veți avea de obicei între 12 și 16 ședințe individuale cu un specialist instruit, în funcție de gravitatea afecțiunii dumneavoastră.

Rezolvarea individuală a problemelor

Rezolvarea individuală a problemelor este un tip de terapie care se concentrează pe identificarea problemelor și pe elaborarea unor planuri pentru a le rezolva. Este recomandată doar în cazul depresiei mai puțin severe.

Dacă este recomandată, veți avea de obicei între 6 și 12 ședințe cu un specialist instruit, în funcție de gravitatea afecțiunii dumneavoastră.

Psihoterapia psihodinamică

În psihoterapia psihodinamică (psihanalitică), un terapeut psihanalist vă va încuraja să spuneți tot ce vă trece prin minte.

Acest lucru vă va ajuta să deveniți conștient(ă) de sentimentele dificile din relațiile importante și din situațiile stresante, precum și de modul în care tiparele din ceea ce faceți sau spuneți pot contribui la problemele dumneavoastră.

Dacă este recomandată, veți avea de obicei între 8 și 16 ședințe cu un specialist instruit, în funcție de gravitatea afecțiunii dumneavoastră.

Consiliere psihologică

Consilierea psihologică este o formă de terapie care vă ajută să vă gândiți la problemele pe care le întâmpinați în viață, astfel încât să puteți găsi noi modalități de a le face față.

Consilierii vă sprijină să găsiți soluții la probleme, dar nu vă spun ce să faceți. Puteți vorbi în confidențialitate cu un consilier, care vă sprijină și vă oferă sfaturi practice.

De obicei, consilierea cuprinde între 8 și 16 ședințe, în funcție de gravitatea afecțiunii dumneavoastră.

Este ideală pentru persoanele care sunt în general sănătoase, dar au nevoie de ajutor pentru a face față unei crize actuale, cum ar fi furia, problemele de cuplu, pierderea unei persoane dragi, concedierea, infertilitatea sau o boală gravă.

Terapia comportamentală de cuplu

Vi se poate oferi terapie comportamentală de cuplu dacă problemele din relație ar putea contribui la depresia dumneavoastră sau dacă implicarea partenerului ar putea ajuta la tratament.

Dacă este recomandată, veți avea de obicei între 15 și 20 de ședințe pe parcursul a 5–6 luni.

Antidepresivele sunt medicamente care tratează simptomele depresiei. Există multe tipuri diferite.

Majoritatea persoanelor cu depresie moderată sau severă beneficiază de antidepresive, dar nu toate.

Este posibil să răspundeți la un antidepresiv, dar nu și la altul, și poate fi nevoie să încercați 2 sau mai multe tratamente până îl găsiți pe cel potrivit pentru dumneavoastră.

Diferitele tipuri de antidepresive funcționează aproximativ la fel de bine. Dar efectele secundare diferă de la un tratament la altul și de la o persoană la alta.

Când începeți să luați antidepresive, ar trebui să mergeți la medicul de familie sau la o asistentă medicală specializată în fiecare săptămână sau la fiecare 2 săptămâni, timp de cel puțin 4 săptămâni, pentru a se evalua cât de bine funcționează.

Mergeți imediat la medic sau la urgențe (ori sunați la 112) dacă aveți sentimente de lipsă de speranță sau gânduri suicidare care apar sau se agravează după începerea tratamentului cu antidepresive.

Simptomele ar trebui să înceapă să se amelioreze în decurs de 4 săptămâni de la începerea tratamentului cu antidepresive.

Dacă tratamentul funcționează, va trebui să continuați să le luați în aceeași doză timp de cel puțin 4-6 luni după ce simptomele s-au ameliorat.

Dacă ați avut episoade de depresie în trecut, este posibil să fie nevoie să continuați să luați antidepresive pe termen lung. Veți fi reevaluat(ă) de cel puțin două ori pe an pentru a se vedea dacă trebuie să le luați în continuare.

Antidepresivele nu dau dependență, dar este posibil să aveți unele simptome de sevraj dacă încetați brusc să le luați sau dacă omiteți o doză.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)

Dacă medicul de familie consideră că ați beneficia de un antidepresiv, vi se va prescrie de obicei un tip modern, numit inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS).

Exemple de antidepresive ISRS utilizate frecvent sunt sertralina, paroxetina, fluoxetina și citalopramul.

Ele contribuie la creșterea nivelului unei substanțe chimice naturale din creier, numită serotonină, despre care se crede că este o substanță chimică a „stării de bine”.

ISRS funcționează la fel de bine ca antidepresivele mai vechi și au mai puține efecte secundare, deși pot provoca greață, dureri de cap, gură uscată, oboseală, probleme de somn și probleme în timpul actului sexual. Dar aceste efecte secundare se ameliorează de obicei în timp.

ISRS pot să nu fie prescrise persoanelor cu anumite afecțiuni sau copiilor și tinerilor sub 18 ani. Cercetările arată că riscul de autovătămare și de comportament suicidar poate crește dacă sunt luate de persoane sub 18 ani.

Fluoxetina este singurul ISRS care poate fi prescris persoanelor sub 18 ani și, chiar și atunci, doar cu acordul unui medic specialist.

Antidepresive triciclice (ATC)

Antidepresivele triciclice (ATC) sunt un grup de antidepresive utilizate pentru tratarea depresiei moderate până la severe.

ATC, printre care imipramina și amitriptilina, există de mai mult timp decât ISRS.

Ele acționează prin creșterea nivelului substanțelor chimice serotonină și noradrenalină din creier. Ambele contribuie la îmbunătățirea stării de spirit.

Efectele secundare ale ATC variază de la o persoană la alta, dar pot include gură uscată, vedere încețoșată, constipație, probleme la urinare, transpirație, senzație de amețeală și somnolență excesivă.

Unele dintre efectele secundare se pot ameliora treptat, pe măsură ce organismul se obișnuiește cu medicamentul.

Inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN)

Antidepresive precum venlafaxina și duloxetina (Cymbalta) funcționează într-un mod ușor diferit față de ISRS și ATC.

Ele sunt cunoscute ca inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN). Ca și ATC, modifică nivelurile de serotonină și noradrenalină din creier.

Studiile au arătat că un IRSN poate fi mai eficient decât un ISRS, dar poate duce la creșterea tensiunii arteriale.

Mirtazapina

Mirtazapina este un antidepresiv care crește cantitatea de serotonină și noradrenalină din creier.

Uneori este utilizată împreună cu alte tipuri de antidepresive.

Vă poate provoca somnolență. Acest lucru poate fi util dacă aveți depresie și dificultăți de a adormi.

Vortioxetina

Efectele secundare frecvente asociate vortioxetinei includ vise anormale, constipație, diaree, amețeli, mâncărimi, greață și vărsături.

Simptome de sevraj

Antidepresivele nu dau dependență în același mod ca drogurile ilegale și țigările, dar este posibil să aveți unele simptome de sevraj când încetați să le luați.

Vi se va recomanda să reduceți doza treptat, pentru a ajuta la evitarea simptomelor de sevraj.

Acestea pot include:

• deranjament gastric
• simptome asemănătoare gripei
• anxietate
• amețeli
• vise intense noaptea
• senzații în corp similare unor șocuri electrice

În cele mai multe cazuri, acestea sunt destul de ușoare și nu durează mai mult de 1 sau 2 săptămâni, dar uneori pot fi destul de severe.

Se pare că apar cel mai probabil în cazul paroxetinei și venlafaxinei.

Contactați un medic dacă aveți simptome de sevraj și acestea nu se ameliorează după 1 sau 2 săptămâni sau se agravează.

Mindfulness

Mindfulness înseamnă să acordați o atenție mai mare momentului prezent și să vă concentrați asupra gândurilor, emoțiilor, senzațiilor corporale și lumii din jurul dumneavoastră, pentru a vă îmbunătăți starea de bine psihică.

Scopul este să înțelegeți mai bine mintea și corpul dumneavoastră și să învățați să trăiți cu mai multă apreciere și mai puțină anxietate.

Sunătoarea

Sunătoarea este un tratament pe bază de plante pe care unele persoane îl iau pentru depresie. Se găsește în magazinele de produse naturiste și în farmacii.

Există unele dovezi că ar putea ajuta în cazul depresiei mai puțin severe, dar nu este recomandată de medici.

Aceasta se datorează faptului că cantitatea de substanțe active diferă între mărcile și loturile individuale, așa că nu puteți fi niciodată sigur(ă) ce efect va avea asupra dumneavoastră.

Administrarea sunătoarei împreună cu alte medicamente, precum anticonvulsivantele, anticoagulantele, antidepresivele și pilula contraceptivă, poate provoca, de asemenea, probleme grave.

Nu trebuie să luați sunătoare dacă sunteți însărcinată sau dacă alăptați, deoarece nu se știe cu siguranță că este sigură.

Stimularea creierului

Stimularea creierului este uneori recomandată de un specialist pentru tratarea depresiei severe care nu a răspuns la alte tratamente.

Curenții electromagnetici pot fi folosiți pentru a stimula anumite zone ale creierului, în încercarea de a ameliora simptomele depresiei.

Există mai multe tipuri de stimulare a creierului care pot fi folosite pentru tratarea depresiei.

Acestea includ:

• stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS)
• stimularea magnetică transcraniană repetitivă (rTMS)
• terapia electroconvulsivantă (TEC)
• stimularea nervului vag (VNS)

Litiu

Dacă ați încercat mai multe antidepresive diferite și nu s-a produs nicio ameliorare, un specialist vă poate oferi un medicament numit litiu, în plus față de tratamentul actual.

Există 2 tipuri: carbonat de litiu și citrat de litiu. Ambele sunt de obicei eficiente, dar dacă luați unul care vă face bine, este mai bine să nu îl schimbați.

Dacă nivelul de litiu din sânge devine prea mare, acesta poate deveni toxic. De aceea, veți avea nevoie de analize de sânge la fiecare 3-6 luni, pentru a vă verifica nivelurile de litiu și pentru a depista eventualele reacții adverse cât timp luați medicamentul.

Va trebui, de asemenea, să evitați o alimentație săracă în sare, deoarece și aceasta poate face ca litiul să devină toxic.

Este foarte important să luați antidepresivele conform prescripției, chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine. Dacă încetați să le luați prea devreme, depresia poate reveni. Oprirea bruscă a tratamentului poate crește, de asemenea, riscul apariției efectelor secundare de sevraj.

Discutați cu un medic sau cu farmacistul dacă aveți întrebări sau nelămuriri legate de medicamentul pe care îl luați. Prospectul care însoțește medicamentul conține informații despre posibilele interacțiuni cu alte medicamente sau suplimente.

Discutați mai întâi cu un medic dacă intenționați să luați remedii fără prescripție medicală, cum ar fi analgezicele, sau orice suplimente alimentare. Acestea pot interfera uneori cu antidepresivele.

Multor persoane cu depresie le sunt de folos schimbările în stilul de viață, cum ar fi mai multă mișcare, reducerea consumului de alcool, oprirea fumatului și alimentația sănătoasă.

Merită, de asemenea, să citiți o carte de autoajutorare sau să vă alăturați unui grup de sprijin. Acestea vă pot ajuta să înțelegeți mai bine ce vă face să vă simțiți deprimat(ă). Împărtășirea experiențelor dumneavoastră cu alte persoane aflate într-o situație similară poate fi, de asemenea, o mare sursă de sprijin.

Unele femei sunt deosebit de vulnerabile la depresie după sarcină. Schimbările hormonale și fizice, precum și responsabilitatea suplimentară a unei noi vieți, pot duce la depresie postnatală.

Uneori, depresia începe înainte de naștere. Depresia din timpul sarcinii este cunoscută sub numele de depresie antenatală.

Exercițiile fizice și o alimentație sănătoasă pot face o diferență semnificativă în ceea ce privește rapiditatea cu care vă vindecați de depresie. Ambele vă vor îmbunătăți, de asemenea, starea generală de sănătate.

O alimentație sănătoasă vă poate ajuta să vă îmbunătățiți starea de spirit. De fapt, se pare că alimentația sănătoasă este la fel de importantă pentru menținerea sănătății mintale pe cât este pentru prevenirea problemelor de sănătate fizică.

Activitatea fizică vă poate îmbunătăți starea de spirit, poate reduce stresul și anxietatea, stimulează eliberarea de endorfine (substanțele chimice care îi oferă organismului starea de bine) și poate crește stima de sine. Exercițiile fizice pot fi, de asemenea, o bună metodă de a vă distrage de la gândurile negative și pot îmbunătăți interacțiunea socială.

Poate fi ușor să trăiți în grabă, fără să vă opriți să observați prea multe. Dacă acordați mai multă atenție momentului prezent – propriilor gânduri și sentimente, precum și lumii din jurul dumneavoastră – vă puteți îmbunătăți starea de bine mintală. Unii oameni numesc această conștientizare „mindfulness” și puteți face pași pentru a o dezvolta în propria viață.

Dacă aveți depresie, este posibil să fiți tentat(ă) să fumați sau să consumați alcool pentru a vă simți mai bine. Țigările și alcoolul pot părea că ajută la început, dar pe termen lung înrăutățesc situația.

Fiți deosebit de precaut(ă) cu canabisul. Puteți crede că este inofensiv, dar cercetările au arătat o legătură puternică între consumul de canabis și bolile mintale, inclusiv depresia.

Medicul de familie vă poate oferi sfaturi și sprijin dacă beți sau fumați prea mult ori consumați droguri.

Dacă depresia dumneavoastră este cauzată de munca în exces sau dacă vă afectează capacitatea de a vă face treaba, este posibil să aveți nevoie de concediu pentru a vă recupera.

Este important să evitați stresul excesiv, inclusiv stresul legat de muncă. Dacă sunteți angajat(ă), este posibil să puteți lucra mai puține ore sau într-un mod mai flexibil, în special dacă presiunea de la locul de muncă pare să vă declanșeze simptomele.

Nu doar persoana cu depresie este afectată de boala sa. Sunt afectați și cei apropiați ei.

Dacă îngrijiți o persoană cu depresie, relația dumneavoastră cu aceasta și viața de familie, în general, pot deveni tensionate. Este posibil să nu știți ce să faceți. Poate fi de ajutor să găsiți un grup de sprijin și să discutați cu alte persoane aflate într-o situație similară.

Dacă aveți dificultăți în relație sau în căsnicie, poate fi de ajutor să contactați un consilier pentru cupluri, care poate discuta problemele împreună cu dumneavoastră și cu partenerul sau partenera dumneavoastră.

Bărbații cer ajutor mai rar decât femeile și, atunci când sunt depresivi, recurg mai des la alcool sau la droguri.

Pierderea unei persoane apropiate poate declanșa depresia.

Când moare cineva drag, sentimentul de pierdere poate fi atât de puternic încât aveți impresia că este imposibil să vă refaceți. Totuși, cu timpul și cu ajutorul și sprijinul potrivit, este posibil să începeți din nou să vă trăiți viața.

Majoritatea cazurilor de suicid sunt asociate cu afecțiuni de sănătate mintală, iar cele mai multe sunt declanșate de depresia severă.

Semnele de avertizare care arată că o persoană cu depresie se poate gândi la suicid includ:

• face pregătiri finale, cum ar fi să dea bunurile personale altor persoane, să facă un testament sau să își ia rămas-bun de la prieteni
• vorbește despre moarte sau suicid – poate fi o afirmație directă, precum „Aș vrea să fiu mort”, dar adesea persoanele cu depresie abordează subiectul indirect, folosind fraze precum „Cred că cei morți trebuie să fie mai fericiți decât noi” sau „Nu ar fi frumos să adorm și să nu mă mai trezesc niciodată”
• se autovatămă, de exemplu se taie la brațe sau la picioare ori se arde cu țigara
• o ameliorare bruscă a dispoziției, ceea ce ar putea însemna că persoana a decis să încerce să se sinucidă și se simte mai bine datorită acestei decizii

Dacă aveți gânduri suicidare sau vă aflați într-o criză de depresie, mergeți imediat la medic sau la urgențe ori sunați la 112.

Ajutorarea unui prieten sau a unei rude cu gânduri suicidare

Dacă observați oricare dintre semnele de avertizare de mai sus la un prieten sau la o rudă:

• ajutați-l să obțină sprijin din partea specialiștilor
• faceți-l să știe că nu este singur și că țineți la el
• încurajați-l să vorbească despre cum se simte
• oferiți-vă sprijinul pentru a găsi alte soluții la problemele sale

Dacă simțiți că există un pericol imediat, sunați la 112 sau duceți persoana respectivă la urgențe. Rămâneți alături de ea sau asigurați-vă că rămâne altcineva cu ea și îndepărtați toate mijloacele disponibile prin care ar putea încerca să se sinucidă, cum ar fi medicamentele.

Medicamentele fără prescripție medicală, precum analgezicele, pot fi la fel de periculoase ca cele pe bază de prescripție. De asemenea, îndepărtați obiectele ascuțite și substanțele chimice de uz casnic toxice, cum ar fi înălbitorul.

O persoană poate avea un risc crescut atunci când începe sau schimbă tratamentul cu antidepresive ori când se confruntă cu situații deosebit de stresante.

Există multe opțiuni de tratament pentru depresie, inclusiv terapii prin conversație, antidepresive și autoajutor de diverse tipuri.

Dacă vă simțiți deprimat(ă) de mai mult de 2 săptămâni, mergeți la medicul de familie pentru a discuta despre simptomele dumneavoastră.

Este important să cereți ajutorul medicului de familie dacă credeți că ați putea fi deprimat(ă).

Multe persoane așteaptă mult timp înainte de a cere ajutor pentru depresie, dar cel mai bine este să nu amânați. Cu cât mergeți mai devreme la medic, cu atât mai repede puteți începe drumul spre vindecare.

Mergeți la medicul de familie dacă aveți simptome de depresie majoritatea zilei, în fiecare zi, timp de mai mult de 2 săptămâni.

O stare de spirit scăzută se poate ameliora după o perioadă scurtă.