Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Colecistită

Actualizat: · Cod ICD-10: K81.0

Despre boală

Colecistita acută este o inflamație a vezicii biliare, care provoacă de obicei o durere bruscă și severă în partea dreaptă-sus a abdomenului, adesea însoțită de febră, greață și vărsături. Afecțiunea poate fi gravă dacă nu este tratată prompt, necesitând de regulă tratament în spital, iar uneori intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare.

Simptome

Principalul simptom al colecistitei acute este o durere bruscă, ascuțită, în partea dreaptă-sus a burții (abdomenului). Această durere se poate răspândi spre umărul drept.

Zona afectată a burții este, de obicei, foarte sensibilă la atingere, iar respirația profundă poate accentua durerea.

Spre deosebire de alte tipuri de durere abdominală, durerea din colecistita acută este, de obicei, persistentă și nu dispare în câteva ore.

Unele persoane pot avea și alte simptome, cum ar fi:

  • febră (temperatură ridicată)
  • greață
  • vărsături
  • transpirații
  • pierderea poftei de mâncare
  • îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter)
  • o umflătură la nivelul burții

Cauze și factori de risc

Cauzele colecistitei acute pot fi grupate în 2 categorii principale: colecistita litiazică (calculoasă) și colecistita alitiazică (acalculoasă).

Colecistita litiazică (calculoasă)

Colecistita litiazică este cel mai frecvent tip de colecistită acută și, de obicei, cel mai puțin grav. Reprezintă aproximativ 95% din toate cazurile.

Colecistita litiazică apare atunci când orificiul principal al vezicii biliare, canalul cistic, este blocat de un calcul biliar sau de o substanță cunoscută sub numele de nămol biliar.

Nămolul biliar este un amestec de bilă, un lichid produs de ficat care ajută la digestia grăsimilor, și de cristale mici de colesterol și de săruri.

Blocajul de la nivelul canalului cistic face ca bila să se acumuleze în vezica biliară, ceea ce crește presiunea din interiorul acesteia și determină inflamarea ei. O vezică biliară inflamată se poate infecta uneori cu bacterii.

Colecistita alitiazică (acalculoasă)

Colecistita alitiazică este inflamația vezicii biliare fără calculi biliari. Este mai rară decât colecistita litiazică, dar de obicei mai gravă.

Cauza exactă a colecistitei alitiazice nu este cunoscută, dar aceasta apare, de obicei, ca o complicație a unei boli grave, a unei infecții sau a unei leziuni care afectează vezica biliară.

O combinație de factori de risc poate duce la colecistită alitiazică, printre care lezarea accidentală a vezicii biliare în timpul unei intervenții chirurgicale majore, leziuni grave sau arsuri, sepsis, malnutriție severă sau deshidratare.

Diagnostic și analize

Dacă aveți dureri severe în burtă (abdomen), medicul de familie va efectua probabil un test simplu numit semnul Murphy.

Vi se va cere să inspirați profund, în timp ce medicul de familie vă apasă cu mâna pe burtă (abdomen), chiar sub cutia toracică.

Vezica biliară se va deplasa în jos atunci când inspirați. Dacă aveți colecistită, veți simți o durere bruscă în momentul în care vezica biliară ajunge la mâna medicului.

Dacă simptomele dumneavoastră sugerează că aveți colecistită acută, medicul de familie vă va trimite imediat la spital pentru investigații suplimentare și tratament.

Investigațiile pe care le puteți face în spital includ:

  • analize de sânge – pentru a depista semne de inflamație în organism
  • o ecografie a burții (abdomenului) – pentru a verifica prezența calculilor biliari sau a altor semne de problemă la nivelul vezicii biliare

Analize și investigații

Ecografia · Analizele de sânge

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Dacă vi se diagnostichează colecistită acută, probabil va fi necesar să fiți internat(ă) în spital pentru tratament.

Tratamentul inițial

Tratamentul inițial va include de obicei:

  • să nu mâncați și să nu beți (repaus alimentar) pentru a reduce efortul vezicii biliare
  • administrarea de lichide printr-o perfuzie direct într-o venă (intravenos) pentru a preveni deshidratarea
  • administrarea de medicamente pentru ameliorarea durerii

Vi se vor administra, de asemenea, antibiotice dacă se consideră că aveți o infecție.

Acestea trebuie adesea continuate până la o săptămână, perioadă în care este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital sau este posibil să puteți merge acasă.

Intervenția chirurgicală

Îndepărtarea vezicii biliare poate fi recomandată la un moment dat după tratamentul inițial, pentru a preveni reapariția colecistitei acute și pentru a reduce riscul de a dezvolta complicații potențial grave.

Acest tip de intervenție chirurgicală se numește colecistectomie.

Există 2 tipuri principale de colecistectomie:

  • colecistectomia deschisă – în care vezica biliară este îndepărtată printr-o singură incizie la nivelul burții (abdomenului)
  • colecistectomia laparoscopică – intervenție minim invazivă în care vezica biliară este îndepărtată cu ajutorul unor instrumente chirurgicale speciale introduse printr-un număr de incizii mici la nivelul abdomenului

Dacă starea dumneavoastră de sănătate vă permite să suportați o intervenție chirurgicală, medicii dumneavoastră vor decide care este cel mai bun moment pentru îndepărtarea vezicii biliare.

O colecistectomie laparoscopică este adesea recomandată în decurs de 1 săptămână de la confirmarea colecistitei acute.

Unele persoane la care a fost îndepărtată vezica biliară au simptome de balonare și diaree după consumul anumitor alimente, dar este posibil să duceți o viață perfect normală fără vezica biliară.

Acest organ poate fi util, dar nu este esențial, deoarece ficatul dumneavoastră va produce în continuare bilă pentru digerarea alimentelor.

Alternative la intervenția chirurgicală

Uneori intervenția chirurgicală nu este o opțiune – de exemplu, dacă aveți o altă afecțiune care face intervenția chirurgicală nepotrivită.

Dacă intervenția chirurgicală nu este o opțiune, vi se poate propune o procedură pentru drenarea lichidului acumulat în vezica biliară.

Un tub subțire este introdus în vezica biliară pentru a crea o deschidere prin care lichidul să se scurgă. Acest lucru se poate face printr-o incizie în pielea de la nivelul burții (abdomenului) sau printr-o procedură endoscopică (prin gură și până în stomac).

Complicații

Fără un tratament adecvat, colecistita acută poate duce uneori la complicații care pot pune viața în pericol.

Principalele complicații ale colecistitei acute sunt:

  • moartea țesutului vezicii biliare (colecistită gangrenoasă) – care poate cauza o infecție gravă ce se poate răspândi în tot organismul
  • ruptura vezicii biliare (perforația vezicii biliare) – care poate răspândi infecția în interiorul burtei (abdomenului) (peritonită) sau poate duce la acumularea de puroi (abces)

Pentru tratarea acestor complicații este necesară o intervenție chirurgicală de urgență pentru îndepărtarea vezicii biliare, în aproximativ 2 sau 3 din fiecare 10 cazuri de colecistită acută.

Prevenție

Nu este întotdeauna posibil să preveniți colecistita acută, dar puteți reduce riscul de a o dezvolta, scăzând riscul de a face pietre la vezica biliară.

Unul dintre principalele lucruri pe care le puteți face pentru a reduce șansele de a face pietre la vezica biliară este să adoptați o alimentație sănătoasă și echilibrată și să reduceți cantitatea de alimente bogate în colesterol pe care le consumați, deoarece se consideră că colesterolul contribuie la formarea pietrelor la vezica biliară.

Faptul de a trăi cu exces de greutate sau obezitate crește, de asemenea, riscul de a face pietre la vezica biliară.

Prin urmare, ar trebui să vă controlați greutatea printr-o alimentație sănătoasă și exerciții fizice regulate.

Însă dietele hipocalorice de slăbire rapidă ar trebui evitate, deoarece există dovezi că pot dezechilibra compoziția chimică a bilei și, de fapt, pot crește riscul de a face pietre la vezica biliară.

Cel mai bine este un plan de slăbire mai gradual.

Vezica biliară

Vezica biliară este un organ mic, în formă de pară, situat sub ficat. Rolul său principal este de a depozita și de a concentra bila.

Ficatul produce bila, un lichid care ajută la digestia grăsimilor și transportă toxinele excretate de ficat.

Bila trece din ficat printr-o serie de canale numite căi biliare în vezica biliară, unde este depozitată.

Vezica biliară eliberează bila în sistemul digestiv atunci când este nevoie de ea. Este un organ util, dar nu esențial, și poate fi îndepărtat în siguranță, fără a afecta capacitatea dumneavoastră de a digera alimentele.

Când să mergeți la medic

Mergeți de urgență la medic sau la urgențe dacă apare o durere abdominală bruscă și severă, în special dacă durează mai mult de câteva ore sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi icterul și febra.

Este important ca colecistita acută să fie diagnosticată cât mai curând posibil, deoarece există riscul apariției unor complicații grave dacă nu este tratată prompt.

Medicamente folosite pentru colecistită

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antispastice pentru tulburări funcționale digestive · ATC A03A · 5

Relaxează musculatura intestinului și calmează crampele și balonarea.

Peniciline · ATC J01C · 4

Peniciline: antibiotice pentru multe infecții bacteriene (gât, urechi, plămâni, piele).

Cefalosporine și alte beta-lactamine · ATC J01D · 3

Cefalosporine și alte beta-lactamine: antibiotice pentru infecții bacteriene, de la cele ușoare la cele grave, tratate în spital.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidurile de la Tokyo 2018.