Cancer anal

Actualizat: 19 octombrie 2026 · Cod ICD-10: C21

Simptome

Principalele simptome ale cancerului anal

Simptomele cancerului anal pot include:

sângerare din zona anală
mâncărime și durere în jurul anusului
mici umflături în jurul și în interiorul zonei anale
scurgeri de mucus din zona anală
probleme în controlarea scaunului (incontinență fecală)
nevoia frecventă de a avea scaun, cu scaune mai moi și mai apoase

Cancerul anal poate să nu aibă niciun simptom sau acestea pot fi greu de observat.

Simptomele cancerului anal sunt adesea asemănătoare cu cele ale hemoroizilor și fisurilor anale, care sunt afecțiuni frecvente și mai puțin grave.

Verificați-vă simptomele

Este important să cereți medicului de familie să vă verifice orice simptome de cancer anal.

Oricine poate face cancer anal, chiar dacă nu credeți că aveți un risc mai mare de a-l dezvolta.

Cauze și factori de risc

Principala cauză a cancerului anal

Majoritatea cancerelor anale sunt cauzate de o infecție numită papilomavirus uman (HPV).

Puteți contracta HPV prin:

orice contact piele pe piele în zona genitală
sex vaginal, anal sau oral
folosirea în comun a jucăriilor sexuale

Cine este mai predispus la cancer anal

Cancerul anal este rar. Majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu vor dezvolta cancer.

Aveți un risc mai mare de cancer anal dacă:

aveți sex anal
aveți peste 75 de ani
fumați
ați avut cancer de col uterin, vaginal sau vulvar
aveți un sistem imunitar slăbit, de exemplu din cauza HIV sau a unui transplant de organ

Cum să reduceți riscul de a face cancer anal

Nu puteți preveni întotdeauna cancerul anal. Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai bune modalități de protecție împotriva cancerului anal.

Vaccinul HPV este recomandat fetelor și băieților, ideal înainte de începerea vieții sexuale. Acesta ajută la protecția împotriva cancerelor cauzate de HPV, precum și împotriva verucilor genitale.

Vaccinarea HPV poate fi recomandată și adulților cu risc crescut de infecție cu HPV; discutați cu medicul.

Există, de asemenea, schimbări sănătoase pe care le puteți face pentru a vă reduce șansele de a face cancer anal.

Ce să faceți

folosiți prezervativul în timpul actului sexual pentru a reduce șansele de a contracta HPV
păstrați jucăriile sexuale curate și nu le împărțiți cu alte persoane
încercați să renunțați la fumat

Diagnostic și analize

Ce se întâmplă la consultația medicului de familie

Medicul de familie vă va adresa câteva întrebări despre starea dumneavoastră de sănătate și despre simptome.

Este posibil să vă palpeze abdomenul și să introducă un deget cu mănușă în anus pentru a depista eventuale formațiuni sau anomalii.

Trimiterea la un specialist

Este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru investigații suplimentare sau pentru un consult la un medic specialist în spital, dacă medicul de familie consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer. Acest lucru nu înseamnă neapărat că aveți cancer.

Principalele investigații pentru cancerul anal

Este posibil să vi se recomande câteva investigații și scanări pentru a verifica prezența cancerului anal, dacă medicul de familie vă trimite la un specialist.

Investigațiile pe care le veți face depind de simptomele dumneavoastră.

Investigațiile pot include:

introducerea unui tub subțire cu o cameră și o sursă de lumină în anus pentru a verifica eventualele modificări
prelevarea unei mici probe de țesut din anus (biopsie), pentru a fi examinată în laborator la microscop
analize de sânge

Primirea rezultatelor

Ar trebui să primiți rezultatele investigațiilor în câteva săptămâni.

Încercați să nu vă îngrijorați dacă rezultatele întârzie mai mult decât vă așteptați. Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Aceștia ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.

Un medic specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce se va întâmpla în continuare. Poate doriți să veniți cu cineva pentru sprijin.

Dacă vi se spune că aveți cancer anal

Să aflați că aveți cancer anal poate fi copleșitor. Este posibil să vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu ceea ce urmează.

Vă poate ajuta să veniți cu cineva la orice programare aveți.

O echipă de specialiști vă va îngriji pe tot parcursul diagnosticului, în timpul și după tratament.

Pașii următori

Dacă ați fost informat(ă) că aveți cancer anal, este posibil să aveți nevoie de câteva investigații imagistice.

Acestea, împreună cu testele pe care le-ați făcut deja, îi vor ajuta pe specialiști să determine dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (acest lucru se numește stadializare).

Specialiștii vor folosi rezultatele acestor investigații și vor colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai bun plan de tratament.

Analize și investigații

Biopsia · Analizele de sânge · Anoscopie

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:

aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
aveți febră (temperatură ridicată)
sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

verifica starea generală de sănătate
afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar unele pot dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Anoscopie

Ce este anoscopia?

Anoscopia este o procedură care utilizează un instrument special luminat, numit anoscop sau specul anal. Anoscopul îi permite medicului dumneavoastră să examineze mucoasa părții inferioare a rectului și a anusului, pentru a depista semne de leziuni sau boli. Partea inferioară a rectului reprezintă ultimii câțiva centimetri ai intestinului gros. Aici este locul în care organismul stochează scaunul înainte ca acesta să fie eliminat. Anusul este orificiul prin care rectul se deschide spre exteriorul corpului. Aici se termină tubul digestiv și scaunul părăsește organismul.

O procedură înrudită se numește anoscopie de înaltă rezoluție. Aceasta folosește un dispozitiv special de mărire, numit colposcop, împreună cu anoscopul, pentru a examina aceste zone. Colposcopul poate detecta mici modificări ale țesuturilor, pe care anoscopul singur le-ar putea omite.

Anoscopia îl poate ajuta pe medicul dumneavoastră să identifice probleme la nivelul anusului și rectului, inclusiv hemoroizi, fisuri (rupturi) și excrescențe anormale.

La ce se folosește?

Anoscopia este folosită cel mai adesea pentru a diagnostica:

Hemoroizi, o afecțiune care determină vene umflate și inflamate în jurul anusului și al părții inferioare a rectului. Aceștia pot fi în interiorul anusului sau pe pielea din jurul anusului. Hemoroizii nu sunt de obicei gravi, dar pot cauza sângerare și disconfort.
Fisuri anale, mici rupturi în mucoasa anusului.
Polipi anali, excrescențe anormale pe mucoasa anusului.
Inflamație. Testul poate ajuta la identificarea cauzei înroșirii, umflăturii și/sau iritației neobișnuite din jurul anusului.
Cancer. Anoscopia de înaltă rezoluție este adesea folosită pentru a depista cancerul de anus sau de rect. Procedura poate face mai ușoară identificarea celulelor anormale de către medicul dumneavoastră.

De ce am nevoie de o anoscopie?

Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă aveți simptome ale unei probleme la nivelul anusului sau rectului. Acestea pot include:

Sânge în scaun sau pe hârtia igienică după defecație
Mâncărime în jurul anusului
Umflături sau noduli duri în jurul anusului
Secreții din anus
Defecație dureroasă
Dificultate la defecație sau la reținerea scaunului

Persoanele care au HIV pot avea nevoie, de asemenea, de acest test ca parte a screeningului pentru cancerul anal. Acest screening se face pentru a ajuta la depistarea și tratarea leziunilor precanceroase (care se pot transforma în cancer) și pentru a preveni cancerul anal.

Ce se întâmplă în timpul unei anoscopii?

Anoscopia poate fi efectuată în cabinetul unui medic sau într-o clinică ambulatorie. Procedura de anoscopie durează doar câteva minute. Dacă se efectuează o anoscopie de înaltă rezoluție sau se prelevează probe de țesut, procedura poate dura mai mult.

În timpul anoscopiei:

Veți îmbrăca un halat și vă veți scoate lenjeria intimă.
Vă veți întinde pe masa de consultație. Medicul vă va cere fie să vă întindeți pe o parte cu genunchii îndoiți, fie pe burtă, fie să vă aplecați în față peste masă cu zona posterioară ridicată.
Medicul va introduce ușor un deget cu mănușă și lubrifiat în anus pentru a verifica dacă există hemoroizi, fisuri sau alte probleme. Aceasta este cunoscută sub numele de tușeu rectal. Uneori, medicul poate aplica un medicament anestezic dacă aveți dureri anale.
Medicul va introduce apoi un tub lubrifiat numit anoscop, aproximativ 5 cm în anus.
Majoritatea anoscoapelor au o lumină la capăt pentru a oferi medicului o vedere mai bună a anusului și a zonei inferioare a rectului.
Dacă medicul găsește celule care nu arată normal, poate folosi un tampon sau un alt instrument pentru a recolta o probă de țesut pentru analiză (biopsie). Anoscopia de înaltă rezoluție poate fi mai eficientă decât anoscopia obișnuită în depistarea celulelor anormale.

În timpul anoscopiei de înaltă rezoluție:

Medicul va introduce un tampon acoperit cu un lichid numit acid acetic prin anoscop și în anus.
Anoscopul va fi scos, dar tamponul va rămâne.
Acidul acetic de pe tampon va face ca celulele anormale să devină albe.
După câteva minute, medicul va scoate tamponul și va reintroduce anoscopul, împreună cu un instrument de mărire numit colposcop.
Folosind colposcopul, medicul va căuta orice celule care au devenit albe.
Dacă se găsesc celule anormale, medicul va preleva o biopsie.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru acest test?

Este posibil să doriți să vă goliți vezica urinară și/sau să aveți un scaun înainte de test. Acest lucru poate face procedura mai confortabilă.

Medicul dumneavoastră v-ar putea sugera să evitați introducerea oricărui lucru (cum ar fi medicamente sau alte produse) în anus cu 24 de ore înainte de test. Aceasta ar include și evitarea sexului anal. Medicul vă va anunța dacă există instrucțiuni speciale de urmat.

Există riscuri la această investigație?

Riscul de a face o anoscopie sau o anoscopie de înaltă rezoluție este foarte mic. Este posibil să aveți un oarecare disconfort în timpul procedurii. De asemenea, puteți simți o ușoară ciupitură dacă medicul a prelevat o biopsie.

În plus, este posibil să aveți o ușoară sângerare atunci când anoscopul este retras, mai ales dacă aveți hemoroizi.

După anoscopie:

Este posibil să aveți o oarecare durere sau sângerare timp de câteva zile după procedură. Medicul vă poate recomanda să stați într-o baie caldă sau să folosiți gheață ori un medicament local pentru durere.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie, medicul vă poate spune când să vă așteptați la rezultate și dacă există instrucțiuni speciale. Acestea pot include:

Evitarea activităților solicitante sau a ridicatului de greutăți
Administrarea de analgezice fără prescripție medicală
Prevenirea constipației prin consumul de apă, o dietă bogată în fibre și, dacă este necesar, administrarea unui supliment
Să nu introduceți nimic în anus până când sângerarea și durerea nu au încetat

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele dumneavoastră pot indica o problemă la nivelul anusului sau rectului. Acestea pot include:

Hemoroizi.
Fisură anală.
Polip anal.
Infecție.
Cancer. Rezultatele biopsiei pot confirma sau exclude cancerul.

În funcție de rezultate, medicul dumneavoastră vă poate recomanda analize suplimentare și/sau opțiuni de tratament.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Principalele tratamente pentru cancerul anal

Cancerul anal este adesea tratabil atunci când este depistat devreme.

Tratamentul pe care îl veți urma pentru cancerul anal va depinde de:

dimensiunea cancerului
localizarea acestuia
dacă s-a extins
starea dumneavoastră generală de sănătate

Principalul tratament pentru cancerul anal este o combinație de radioterapie și chimioterapie, numită chimioradioterapie.

Alte tratamente includ chimioterapia sau radioterapia administrate separat și intervenția chirurgicală.

Echipa de specialiști care vă îngrijește va:

explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament
vă ajuta să gestionați orice efecte secundare, inclusiv orice modificări ale dietei

Veți avea controale regulate în timpul și după orice tratament. De asemenea, este posibil să vi se facă analize și investigații imagistice.

Dacă aveți orice simptome sau efecte secundare care vă îngrijorează, discutați cu specialiștii dumneavoastră. Nu trebuie să așteptați până la următorul control.

Chimioterapie și radioterapie

Pentru tratarea cancerului anal, chimioterapia și radioterapia sunt adesea utilizate împreună. Aceasta se numește chimioradioterapie.

Radioterapia utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase.

Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.

Chimioradioterapia este de obicei administrată dacă cancerul anal nu s-a răspândit. Aceasta înseamnă că majoritatea persoanelor cu cancer anal nu au nevoie de intervenție chirurgicală.

Intervenția chirurgicală

Intervenția chirurgicală este uneori folosită pentru a trata cancerul anal.

Este posibil să aveți nevoie de intervenție chirurgicală dacă:

cancerul este mic și nu s-a extins
chimioradioterapia nu elimină tot cancerul sau acesta reapare
nu puteți face radioterapie, de exemplu dacă ați mai făcut radioterapie în zona pelviană

Intervenția chirurgicală pentru cancerul anal implică de obicei îndepărtarea doar a părții afectate a anusului.

Dacă cancerul s-a extins sau a revenit, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta întregul anus, rectul (care leagă anusul de intestin) și o parte din intestin.

Aceasta înseamnă că va trebui să vi se monteze o pungă (pungă de stomă) pe exteriorul corpului pentru a colecta scaunul. Aceasta se numește colostomie.

Dacă aveți nevoie de o colostomie, veți fi îngrijit(ă) de o asistentă medicală specializată în stomă. Aceasta vă va putea oferi sprijin.

Îngrijirea după tratament

Asistenta medicală specialistă în oncologie sau un alt membru al echipei dumneavoastră de specialitate vă va putea oferi informații despre îngrijirea de urmărire după tratament.

De asemenea, vă poate ajuta să primiți sprijin din partea familiei, a prietenilor sau a unui grup de sprijin, dacă vă simțiți anxios/anxioasă înainte de consultații sau între acestea.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

aveți simptome de cancer anal
observați o modificare în jurul anusului care nu este normală pentru dumneavoastră

Medicamente folosite pentru cancer anal

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Alte medicamente · 1

Retifanlimabum — 1 produs cu rețetă
- ZYNYZ 500 mgcu rețetă

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).