Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Calculi biliari

Actualizat: · Cod ICD-10: K80

Simptome

Pietrele la fiere sunt frecvente și adesea nu provoacă simptome. Dar dacă o piatră blochează un canal biliar (un tub mic care leagă vezica biliară de ficat și de alte organe), poate provoca dureri de burtă.

Durerea poate:

  • fi resimțită ca severă
  • fi constantă
  • dura mai mult de 30 de minute și până la câteva ore
  • fi localizată în mijlocul burții sau chiar sub coaste, pe partea dreaptă
  • provoca greață sau vărsături

Această durere de burtă se numește colică biliară.

Cauze și factori de risc

Pietrele la fiere sunt frecvente. De obicei nu există simptome, așa că este posibil să nu știți că le aveți.

Aveți mai multe șanse să faceți pietre la fiere dacă:

  • aveți peste 40 de ani
  • sunteți femeie
  • aveți obezitate
  • aveți o dietă bogată în grăsimi și săracă în fibre
  • ați slăbit rapid – de exemplu, în urma unei intervenții chirurgicale de slăbire
  • aveți o afecțiune precum diabetul sau boala Crohn

Diagnostic și analize

Dacă nu aveți simptome, pietrele la fiere pot fi descoperite întâmplător la o scanare sau radiografie efectuată pentru o altă problemă de sănătate.

Dacă aveți simptome de pietre la fiere, vi se pot recomanda:

  • o ecografie
  • o analiză de sânge

Analize și investigații

Ecografia · Radiografia · Analizele de sânge

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

De obicei, primiți rezultatul ecografiei la sfârșitul examinării, de la medicul care a efectuat-o.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat esofagian

Folosită pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va muta în spatele unui ecran sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul folosit în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, rezultatele analizelor de sânge sunt gata în câteva zile.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Dacă aveți pietre la fiere, este posibil să nu aveți nevoie de niciun tratament dacă acestea nu provoacă simptome. Este posibil să aveți nevoie de programări de control la medic în viitor, pentru a verifica dacă pietrele la fiere nu se agravează sau nu cauzează probleme.

Este posibil să aveți nevoie de tratament dacă:

  • aveți simptome cauzate de pietrele la fiere
  • aveți complicații din cauza pietrelor la fiere
  • pietrele la fiere sunt descoperite în canalul biliar comun

Principalul tratament pentru pietrele la fiere este intervenția chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare (colecistectomie).

Dacă pietrele la fiere sunt descoperite în canalul biliar comun, este posibil să vi se efectueze o procedură numită colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (ERCP) pentru a curăța canalul biliar.

ERCP se realizează cu ajutorul unui tub lung și subțire, prevăzut cu o cameră video mică în interior, numit endoscop, care este introdus în stomac prin gură. Orificiul canalului biliar este lărgit, astfel încât pietrele să poată trece.

În așteptarea intervenției chirurgicale

În timp ce așteptați intervenția chirurgicală, este posibil:

  • să luați analgezice, cum ar fi paracetamol și ibuprofen
  • să vi se ofere analgezice mai puternice pentru durerea severă, dacă aveți nevoie
  • să doriți să evitați alimentele care vă provoacă simptome
  • să vi se recomande o dietă săracă în grăsimi

Complicații

Complicațiile calculilor biliari sunt rare. Dar uneori calculii biliari pot provoca un blocaj care duce la complicații grave, cum ar fi:

  • inflamația vezicii biliare (colecistită) sau a pancreasului (pancreatită)
  • icter (îngălbenirea pielii sau a albului ochilor), însoțit uneori de mâncărimi ale pielii, urină mai închisă la culoare și scaun mai deschis la culoare decât de obicei – îngălbenirea pielii poate fi mai puțin vizibilă dacă aveți pielea brună sau neagră

Tratamentul pentru complicațiile cauzate de calculii biliari constă de obicei în ameliorarea durerii și intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare (colecistectomie).

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • aveți dureri în burtă (abdomen) care durează mai mult de 30 de minute

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • aveți dureri bruște, severe în burtă (abdomen)
  • aveți dureri care se extind din burtă spre spate și vărsați
  • aveți febră mare, vă este foarte cald sau frig ori aveți frisoane
  • pielea sau partea albă a ochilor arată galbenă

Medicamente folosite pentru calculi biliari

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 68

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 40

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Antispastice pentru tulburări funcționale digestive · ATC A03A · 5

Relaxează musculatura intestinului și calmează crampele și balonarea.

Medicamente pentru bolile biliare · ATC A05A · 1

Fac bila mai fluidă și pot ajuta la dizolvarea unor calculi biliari mici sau în unele boli ale ficatului.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).