Boala neuronului motor (BNM)
Actualizat:
Despre boală
Există 4 tipuri principale de boală a neuronului motor (BNM).
Fiecare tip afectează diferite părți ale corpului, în special în stadiile incipiente ale afecțiunii. Scleroza laterală amiotrofică (SLA) este cel mai frecvent tip de BNM.
| Tip | Simptome precoce |
|---|---|
|
Scleroza laterală amiotrofică (SLA) |
Slăbiciune musculară la nivelul brațelor și picioarelor, care vă poate face să vă împiedicați și să scăpați obiecte din mână |
|
Paralizia bulbară progresivă (PBP) |
Afectează în principal mușchii feței, gâtului și limbii, provocând vorbire neclară și probleme la înghițire |
|
Atrofia musculară progresivă (AMP) |
Slăbiciune la nivelul mâinilor |
|
Scleroza laterală primară (SLP) |
Picioare slabe, uneori cu alte simptome, inclusiv probleme de vorbire |
Simptome
Adulții de orice vârstă pot face boala neuronului motor (BNM), dar de obicei afectează persoanele de peste 50 de ani.
Simptomele pe care le puteți avea la început includ:
- mâini rigide sau slabe – este posibil să aveți probleme la ținerea sau apucarea obiectelor
- picioare și tălpi slabe – este posibil să vi se pară dificil să urcați scările, să vă împiedicați des și să vă fie greu să ridicați sau să mișcați piciorul (picior căzut)
- fasciculații, spasme sau crampe musculare (când mușchii se încordează dureros)
Pe măsură ce BNM se agravează, este posibil:
- să aveți probleme de respirație, de înghițire și de vorbire
- să produceți multă salivă (să vă curgă saliva)
- să aveți schimbări ale dispoziției și personalității
- să nu mai puteți merge sau să nu vă mai puteți mișca
Simptomele afectează fiecare persoană în mod diferit. Este posibil să nu aveți toate simptomele, iar viteza cu care se agravează poate varia de la o persoană la alta.
Simptomele timpurii ale BNM, cum ar fi fasciculațiile și slăbiciunea musculară, pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni, mai puțin grave. Dar este important să fie verificate de medicul de familie.
Cauze și factori de risc
Boala neuronului motor (BNM) afectează nervii din creier și măduva spinării numiți neuroni motori. Neuronii motori spun mușchilor dumneavoastră ce să facă.
Dacă aveți BNM, neuronii motori nu mai funcționează corect.
Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru, dar pentru majoritatea persoanelor se consideră că este implicată o combinație de anumite gene și alți factori.
Aproximativ 1 din 10 persoane cu BNM au antecedente familiale ale afecțiunii. Dar dacă cineva din familia dumneavoastră are BNM, nu înseamnă neapărat că o veți dezvolta și dumneavoastră.
Diagnostic și analize
Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea boala neuronului motor (BNM), vă poate trimite la un specialist în boli ale creierului și nervilor (neurolog) pentru evaluare și unele teste.
Testele folosite pentru a ajuta la diagnosticarea BNM includ:
- analize de sânge
- teste pentru a verifica cât de bine funcționează nervii dumneavoastră
- un RMN pentru a ajuta la excluderea altor afecțiuni care afectează creierul și nervii
BNM poate fi dificil de diagnosticat în stadiile incipiente. Dar, pe măsură ce simptomele se agravează, de obicei poate fi confirmată.
Analize și investigații
Rezonanța magnetică (RMN) · Analizele de sânge
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
De ce se face un RMN
RMN-ul poate fi folosit pentru a:
- afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
- verifica oasele și organele dumneavoastră
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
Pregătirea pentru un RMN
Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.
Vi se poate cere să:
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
- scoateți monedele sau cheile din buzunare
- vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
- nu vă machiați
Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- ați avut intervenții chirurgicale anterior
- aveți probleme cu rinichii
- aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
- aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Este posibil să vi se poată administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.
Ce se întâmplă în timpul unui RMN
Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.
De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.
Înainte de RMN
La programarea pentru scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.
În timpul RMN-ului
În timpul RMN-ului:
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
- Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
- Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN
După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.
Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Veți putea mânca și bea normal după scanare.
Obținerea rezultatelor scanării RMN
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele scanării RMN.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Acesta va trimite un raport medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.
Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat scanarea.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui RMN
RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.
Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.
Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:
- greață sau vărsături
- o erupție pe piele
- o durere de cap
- un gust metalic în gură
- amețeală
Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:
- tuse, respirație șuierătoare sau strănut
- leșin
- dificultăți de respirație sau la înghițire
- erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime
Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.
Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.
Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
În prezent, nu există un tratament care să vindece boala neuronului motor (BNM). Există însă tratamente care pot ameliora simptomele și vă pot ajuta să aveți cea mai bună calitate posibilă a vieții.
Tipul de tratament care vi se va oferi va depinde de simptomele dumneavoastră și de tipul de BNM pe care îl aveți. Probabil veți avea nevoie de tratamente diferite de-a lungul timpului.
O echipă de profesioniști din domeniul sănătății vă va oferi sprijinul de care aveți nevoie. Echipa poate include un asistent medical specialist, un specialist în boli ale creierului și nervilor (neurolog), un fizioterapeut și un terapeut ocupațional.
Medicamente pentru BNM
Tratamentele pe care le puteți urma includ:
- medicamente pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi rigiditatea musculară sau crampele, salivația abundentă și senzația de sufocare
- un medicament numit riluzol, dacă aveți scleroză laterală amiotrofică (SLA), care poate ajuta la încetinirea progresiei bolii
Tratament și sprijin pentru simptomele BNM
Vi se vor oferi, de asemenea, tratament și sprijin pentru simptomele BNM. Nevoile fiecărei persoane vor fi diferite, în funcție de simptomele acesteia. Sprijinul poate include:
Sprijinul de care ați putea avea nevoie poate include:
- fizioterapie și exerciții pentru a ajuta la slăbiciunea și rigiditatea musculară
- recomandări dietetice pentru a vă ajuta să vă mențineți greutatea – este posibil să aveți nevoie și de echipamente și dispozitive care să vă ajute când mâncați și beți
- echipamente de mobilitate, cum ar fi cadre de mers și scaune cu rotile, și adaptări ale locuinței, cum ar fi bare de sprijin și scaune elevatoare pentru scări
- ajutor pentru îngrijirea personală, cum ar fi spălatul, îmbăierea și îmbrăcatul
- ajutor pentru comunicare – un logoped vă poate învăța tehnici utile pentru a vorbi și vă poate recomanda dispozitive de comunicare adecvate
- terapie prin discuție, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), pentru a vă ajuta să faceți față emoțiilor și sentimentelor, cum ar fi anxietatea și depresia
Ar trebui să aveți o programare la echipa care vă îngrijește la fiecare 2 sau 3 luni pentru a discuta despre orice modificare a simptomelor și nevoilor dumneavoastră și pentru a verifica cum evoluează tratamentul.
Viața cu boala
Boala neuronului motor (BNM) se agravează pe parcursul mai multor luni sau ani și, de obicei, scurtează viața. Cât de repede se întâmplă acest lucru variază de la o persoană la alta.
BNM poate afecta viața unei persoane în multe feluri, inclusiv:
- mobilitatea și mișcarea
- vorbirea și comunicarea
- respirația, înghițirea, mâncatul și băutul
- emoțiile, sentimentele, gândurile și comportamentul
- relațiile și familia
Veți avea nevoie de îngrijire și sprijin continuu din partea unei game largi de specialiști, cum ar fi fizioterapeuți, terapeuți ocupaționali și logopezi, pentru a vă ajuta cu aceste probleme.
Pe măsură ce BNM se agravează, veți avea dificultăți de mișcare și este posibil să aveți nevoie de un scaun cu rotile. Este posibil să aveți nevoie și de un aparat numit ventilator pentru a vă ajuta să respirați și de tehnologie asistivă pentru a vă ajuta cu vorbirea.
Cât de mult vă puteți aștepta să trăiți depinde de simptomele dumneavoastră și de tipul de BNM pe care îl aveți. Echipa care vă îngrijește va putea discuta cu dumneavoastră despre speranța de viață dacă doriți să aflați mai multe.
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă aveți:
- dificultăți în a ține sau a apuca obiecte
- slăbiciune la nivelul picioarelor sau al tălpilor
- spasme sau crampe musculare care apar frecvent, durează mult timp sau nu dispar
Medicamente folosite pentru boala neuronului motor (BNM)
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Alte medicamente pentru sistemul nervos · ATC N07X · 3
Alte medicamente pentru sistemul nervos, folosite în afecțiuni specifice.
Riluzolum — 2 produse cu rețetă
- RILUTEK 50 mgcu rețetă
- RILUZOL PMCS 50 mgcu rețetă
Tofersenum — 1 produs cu rețetă
- QALSODY 100 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).