Boala diverticulară și diverticulita
Actualizat:
Simptome
Simptomele bolii diverticulare includ:
- durere în partea stângă jos a burții (abdomenului) – un număr mic de persoane au durere pe partea dreaptă
- durere de burtă care se agravează după ce mâncați și se ameliorează după ce aveți scaun sau eliminați gaze
- constipație
- diaree
- sânge în scaun
- balonare
Dacă micile pungi din peretele intestinului (diverticulii) se infectează sau se inflamează, afecțiunea se numește diverticulită. Puteți avea, de asemenea, simptome precum:
- durere abdominală severă și constantă
- febră (temperatură ridicată)
- sângerare sau eliminare de mucus din anus
Simptomele bolii diverticulare și ale diverticulitei sunt similare cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi sindromul de intestin iritabil (SII).
Diagnostic și analize
Medicul de familie vă va adresa întrebări pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră. Este posibil să aveți nevoie de o analiză de sânge sau să oferiți o probă de scaun pentru a ajuta la identificarea problemei.
Este posibil să aveți nevoie de investigații suplimentare pentru a confirma dacă aveți boală diverticulară sau diverticulită și pentru a exclude alte afecțiuni. Investigațiile suplimentare pe care le puteți face includ:
- o colonoscopie sau sigmoidoscopie flexibilă, în care un tub subțire cu o cameră mică este folosit pentru a verifica interiorul intestinelor dumneavoastră
- o tomografie computerizată (CT)
Analize și investigații
Colonoscopia · Tomografia computerizată (CT) · Analizele de sânge
Colonoscopie
Important
- Colonoscopia este o investigație pentru a examina interiorul intestinelor dumneavoastră.
- Această investigație poate ajuta la identificarea cauzei simptomelor intestinale.
- Un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică la capăt, este introdus prin anus.
- Vi se va administra un laxativ pentru ca intestinele să fie goale în timpul investigației.
De obicei, sunteți treaz(ă) în timpul colonoscopiei. Vi se va oferi un medicament pentru a vă simți mai confortabil și pentru a ușura investigația.
De ce se face o colonoscopie
O colonoscopie poate fi efectuată pentru a căuta mai multe lucruri.
Pentru a verifica cauza simptomelor dumneavoastră intestinale
O colonoscopie este adesea efectuată pentru a verifica ce cauzează simptomele dumneavoastră intestinale, cum ar fi:
- sângerare din zona anală sau sânge în scaun
- diaree sau constipație care nu dispare
- pierdere în greutate sau senzație de oboseală extremă fără motiv
De cele mai multe ori nu se va găsi nimic îngrijorător.
Dar uneori se poate găsi ceva care necesită o examinare mai atentă sau teste suplimentare.
Pentru a verifica prezența unor excrescențe în intestine (polipi)
Multe persoane au excrescențe în intestine (polipi intestinali), iar de cele mai multe ori sunt inofensive. Dar uneori pot deveni cancer, așa că, dacă sunt găsiți, trebuie verificați.
Pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei și testați.
Rezultatele vă vor spune dacă aveți nevoie de alte teste sau tratamente.
Pentru a căuta semne ale unor afecțiuni intestinale
Afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă pot fi dificil de diagnosticat, așa că este posibil să vi se efectueze și alte teste.
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei, rezultatele analizelor de sânge sunt gata în câteva zile.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul bolii diverticulare și al diverticulitei
Tratamentele care pot ajuta la ameliorarea simptomelor bolii diverticulare includ:
- analgezice precum paracetamolul
- laxative de volum pentru constipație și diaree
- medicamente pentru calmarea crampelor stomacale (antispastice)
Diverticulita se tratează cu:
- antibiotice dacă diverticulita este cauzată de o infecție
- analgezice precum paracetamolul
Ce puteți face pentru a ajuta în cazul bolii diverticulare și diverticulitei
Dacă aveți boală diverticulară sau diverticulită, există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul ca simptomele să se agraveze în viitor.
Ce să faceți
-
consumați o dietă sănătoasă și echilibrată, incluzând cereale integrale, fructe și legume – nu există alimente specifice pe care trebuie să le evitați
-
creșteți treptat cantitatea de fibre din alimentație dacă nu consumați multe fibre – și asigurați-vă că beți și multă apă
-
renunțați la fumat dacă fumați
-
mențineți o greutate sănătoasă
Ce să nu faceți
-
nu luați AINS (cum ar fi ibuprofen) sau analgezice opioide (cum ar fi codeina) – acestea pot cauza probleme stomacale sau constipație și cresc riscul apariției unei perforații la nivelul intestinului
Complicații
Rareori, diverticulita poate duce la complicații grave, cum ar fi:
- acumularea de puroi (abces) în intestin
- un blocaj la nivelul intestinului
- o deschidere de la intestin către un alt organ, cum ar fi vezica urinară, numită fistulă
- o perforație la nivelul intestinului, care poate provoca o infecție severă numită peritonită
Aceste probleme pot fi tratate uneori cu antibiotice sau prin intervenție chirurgicală.
De exemplu, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a drena un abces sau pentru a îndepărta o porțiune infectată a intestinului.
Unele persoane vor avea nevoie de o colostomie (o intervenție prin care intestinul este scos la suprafață printr-un orificiu în burtă, iar o pungă este atașată pentru a colecta scaunul).
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- există sânge sau mucus în scaun
- aveți dureri de burtă care se agravează sau nu dispar
- aveți febră sau vă simțiți cald, rece sau cu frisoane
- vărsați continuu și nu puteți reține lichidele
- aveți diaree de mai mult de 7 zile sau vărsături de mai mult de 2 zile
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
Dumneavoastră sau cineva de care aveți grijă:
- are dureri severe de burtă și varsă, are burta umflată sau nu poate avea scaun ori elimina gaze
- sângerează abundent din zona anală
- este confuz(ă), are pielea palidă sau cu pete, are febră foarte mare sau temperatură foarte scăzută, sau are dificultăți de respirație ori respiră rapid – acestea ar putea fi semne de sepsis
Medicamente folosite pentru boala diverticulară și diverticulita
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 44
Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.
Paracetamolum — 44 produse 37 fără rețetă · 7 cu rețetă
- APAP FORTE PENTRU COPII 40 mg/mlfără rețetă
- DEFEBRYL 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA FORTE 1000 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT 250 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT FORTE 1000 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA PENTRU COPII 30 mg/mlfără rețetă
- PACETRAL 500 mgfără rețetă
- PANADOL BABY CU AROMA DE PORTOCALE 24 mg/mlfără rețetă
- PANADOL JUNIOR 48 mg/mlfără rețetă
- PANADOL RAPID 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 1000 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA PENTRU COPII 120 mg/5 mlfără rețetă
- PARACETAMOL ATB 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ATB 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL B. BRAUN 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL CENTROFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL DR. MAX 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL FARMALIDER 1000 mgcu rețetă
- PARACETAMOL FARMALIDER 500 mgcu rețetă
- PARACETAMOL FARMEX 500mgfără rețetă
- PARACETAMOL FRESENIUS 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL HELCOR 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL INFANT 160 mgfără rețetă
- PARACETAMOL KABI 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL LIVSANE 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL LPH 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL NORIDEM 10 mg/mlcu rețetă
- PARACETAMOL RAPID TEVA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SANTAfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SLAVIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL TERAPIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL TIS 120 mg/5mlfără rețetă
- PARACETAMOL ZENTIVA 500 mgfără rețetă
- SANADOR PENTRU COPII 150 mg/5 mlfără rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).