Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Artrită asociată entezitei

Actualizat: · Cod ICD-10: M08

Despre boală

Ce este artrita juvenilă?

Artrita juvenilă (AJ) este artrita care apare la copii. Provoacă inflamarea articulațiilor (umflare), durere, rigiditate și pierderea mobilității. Articulațiile sunt locurile unde se întâlnesc două oase, cum ar fi cotul sau genunchiul. Poate afecta orice articulație, dar este mai frecventă la genunchi, mâini și picioare.

AJ poate afecta creșterea și dezvoltarea copilului dumneavoastră și, în unele cazuri, poate afecta și alte organe. Depistarea precoce a AJ și începerea tratamentului pot ajuta la gestionarea simptomelor și la reducerea leziunilor articulare.

Care sunt simptomele artritei juvenile?

Simptomele pot varia în funcție de tipul de AJ. Simptomele majorității tipurilor includ durere articulară, umflare, senzație de căldură și rigiditate. Copilul dumneavoastră poate să nu se plângă de durere sau rigiditate, dar un semn precoce al AJ poate fi șchiopătatul sau stângăcia dimineața sau după odihnă. Articulațiile mai mari, cum ar fi genunchiul, pot fi umflate.

Anumite tipuri de AJ pot provoca febră (temperatură ridicată), ganglioni limfatici umflați, o erupție cutanată, probleme de creștere sau inflamație oculară la unii copii. Simptomele pot apărea și dispărea. Unii copii au doar una sau două crize. Alții au simptome care nu dispar niciodată.

Care sunt tratamentele pentru artrita juvenilă?

De obicei, o echipă de specialiști tratează AJ. Tratamentul va depinde de vârsta copilului dumneavoastră, de tipul de AJ și de cât de gravă este. Tratamentul poate include medicamente și fizioterapie pentru a ajuta la menținerea mișcării și la reducerea umflăturii și durerii.

Cauze și factori de risc

Cine este mai predispus să dezvolte artrită juvenilă?

Există mai multe forme de artrită care afectează copiii. Cel mai frecvent tip de AJ la copiii sub 16 ani este artrita idiopatică juvenilă (AIJ). Există mai multe tipuri de AIJ. Simptomele și numărul de articulații afectate ajută la stabilirea tipului. Unele tipuri de AIJ sunt mai frecvente la fete.

Ce cauzează artrita juvenilă?

Cauza exactă a AJ este necunoscută. Majoritatea tipurilor sunt boli autoimune. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar, care în mod normal ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor, atacă propriile țesuturi ale corpului.

Diagnostic și analize

Nu există un singur test pentru AJ, așa că poate fi dificil de diagnosticat. Medicul dumneavoastră poate:

  • să vă întrebe despre istoricul medical și simptome
  • să efectueze un examen fizic
  • să recomande analize de sânge sau investigații imagistice

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în aceeași zi sau după câteva zile; pentru unele analize poate dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Diagnosticul se pune când copilul are artrită și entezită sau, dacă are doar una dintre ele, cel puțin două dintre: băiat peste 6 ani, dureri lombare inflamatorii sau sensibilitate sacroiliacă, HLA-B27 pozitiv, uveită anterioară acută sau rudă de gradul întâi cu spondiloartrită.
  • Evoluția bolii trebuie monitorizată strâns, clinic și biologic, de obicei lunar sau cel puțin o dată la 3-6 luni.
  • Ținta tratamentului este obținerea remisiunii (absența activității bolii) sau a unei activități scăzute a bolii.

Tratament

Ce puteți face

  • Respectați programul de monitorizare stabilit de medic și raportați orice simptom nou sau agravare a bolii.

Când să mergeți la medic

Semne de urgență

  • Dacă apar semne de infecție gravă (febră, frisoane, tuse persistentă, dificultăți de respirație), mergeți imediat la medic sau la urgențe; dacă respirația este foarte grea, sunați la 112.

Medicamente folosite pentru artrită asociată entezitei

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Imunosupresoare · ATC L04A · 38

Imunosupresoare și imunomodulatoare: frânează sau reglează sistemul imunitar, în bolile autoimune, după transplant și în unele boli de sânge sau de plămân.

Antimetaboliți · ATC L01B · 3

Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.

Antiinflamatoare intestinale · ATC A07E · 2

Reduc inflamația peretelui intestinal în bolile inflamatorii intestinale.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), protocoalele CNAS 2025, protocoalele CNAS 2026.