Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Adenomioză

Actualizat:

Simptome

Simptomele adenomiozei

Unele simptome ale adenomiozei afectează menstruația, cum ar fi:

  • menstruație dureroasă – durerea poate fi severă și vă poate împiedica să vă desfășurați activitățile obișnuite
  • sângerare abundentă în timpul menstruației

Alte simptome pot apărea oricând în timpul ciclului menstrual, cum ar fi:

  • durere pelvină (durere în partea inferioară a burții)
  • balonare, senzație de greutate sau de plenitudine în burtă (abdomen)
  • durere în timpul actului sexual

Unele persoane cu adenomioză nu au niciun simptom.

Cum să ameliorați simptomele adenomiozei

Există câteva lucruri care pot ajuta la durerea menstruală sau pelvină cauzată de adenomioză.

Ce să faceți

  • aplicați o pernă termică sau un termofor învelit într-un prosop pe burtă

  • încercați un aparat TENS – un dispozitiv mic care folosește impulsuri electrice ușoare pentru a reduce durerea

  • luați analgezice precum paracetamol sau ibuprofen

Cauze și factori de risc

Nu este clar ce cauzează adenomioza.

Este posibil să aveți un risc mai mare dacă aveți peste 30 de ani și ați născut.

Diagnostic și analize

Medicul de familie vă poate întreba despre menstruație dacă aveți simptome de adenomioză. Vă poate palpa abdomenul pentru a vedea dacă există umflături sau balonare.

De asemenea, medicul vă poate propune un examen intern, pentru a verifica vaginul și colul uterin (orificiul dintre vagin și uter).

Puteți avea un prieten, un membru al familiei sau un membru al personalului în cameră cu dumneavoastră în timpul examinării, dacă doriți.

Uneori sunt necesare investigații suplimentare pentru a afla ce cauzează simptomele sau pentru a exclude afecțiuni similare, cum ar fi endometrioza.

Investigațiile pot include:

  • ecografie
  • RMN

Analize și investigații

Rezonanța magnetică (RMN) · Ecografia

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)

De ce se face un RMN

RMN-ul poate fi folosit pentru a:

  • afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
  • verifica oasele și organele dumneavoastră
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului

Pregătirea pentru un RMN

Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.

Vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
  • scoateți monedele sau cheile din buzunare
  • vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
  • nu vă machiați

Spuneți personalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • ați avut intervenții chirurgicale anterior
  • aveți probleme cu rinichii
  • aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
  • aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Informații:

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vi se poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.

Ce se întâmplă în timpul unui RMN

Un RMN se face în spital de către un asistent de radiologie.

De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.

Înainte de RMN

Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.

În timpul RMN-ului

În timpul RMN-ului:

  1. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
  2. Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
  3. Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  4. Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
  5. Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN

După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.

Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Veți putea mânca și bea normal după scanare.

Obținerea rezultatelor scanării RMN

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui RMN

RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.

Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.

Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:

  • greață sau vărsături
  • o erupție pe piele
  • o durere de cap
  • un gust metalic în gură
  • amețeală

Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:

  • tuse, respirație șuierătoare sau strănut
  • leșin
  • dificultăți de respirație sau la înghițire
  • erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime

Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i personalului dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.

Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

De obicei, primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Dacă sunteți diagnosticat(ă) cu adenomioză, există tratamente care vă pot ajuta să ameliorați simptomele.

Tratamentele includ:

  • SIU (sistemul intrauterin, numit și Mirena sau sterilet hormonal), care subțiază mucoasa uterului, făcând menstruația mai ușoară și mai puțin dureroasă
  • alte tipuri de contracepție hormonală dacă nu puteți sau nu doriți să aveți un SIU, cum ar fi pilula numai cu progestativ, pilula combinată sau plasturele contraceptiv
  • medicamente precum acidul tranexamic sau AINS

Dacă aceste tratamente nu funcționează, este posibil să aveți nevoie de intervenție chirurgicală.

Aceasta ar putea fi o histerectomie sau o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea mucoasei uterului (ablație endometrială).

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • durerea pelvină sau durerea menstruală este severă sau mai puternică decât de obicei, iar analgezicele nu au ajutat

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • menstruația devine mai dureroasă, mai abundentă sau neregulată
  • aveți dureri în timpul contactului sexual
  • menstruația abundentă vă afectează viața sau o aveți de ceva timp
  • vă simțiți balonat(ă) de ceva vreme (aproximativ 3 săptămâni)
  • aveți sângerări între menstruații sau după contactul sexual

Medicamente folosite pentru adenomioză

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 62

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 36

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).