RCP · XUVELEX XR 1000 mg

Doze

Adulţi cu funcţie renală normală (RFG ≥ 90 ml/minut)

În monoterapie în diabetul zaharat de tip 2 şi în asociere cu alte medicamente antidiabetice orale • Doza iniţială recomandată este de 500 mg o dată pe zi. • După 10-15 zile, această doză trebuie ajustată în funcţie de valoarea glicemiei. O creştere treptată a dozei poate îmbunătăţi tolerabilitatea gastro-intestinală. Doza maximă zilnică recomandată este de 2000 mg pe zi. • Creşterea dozelor trebuie să se realizeze cu câte 500 mg, la interval de 10-15 zile, până la maxim 2000 mg o dată pe zi, în timpul cinei. Dacă nu se realizează controlul glicemiei cu clorhidrat de metformin administrat în doză de 2000 mg o dată pe zi, trebuie să se ia în considerare administrarea de 1000 mg Xuvelex XR de două ori pe zi, ambele doze fiind administrate împreună cu mâncare. Dacă tot nu se realizează controlul glicemic, pacienții pot fi trecuți la administrarea de comprimate cu eliberarea imediată care conțin metformin, cu o doză maximă de 3000 mg pe zi. • La pacienţii aflaţi deja sub tratament cu metformin sub formă de comprimate cu eliberarea imediată, se recomandă ca doza iniţială de Xuvelex XR comprimate cu eliberare prelungită să fie echivalentă cu doza zilnică de metformin sub formă de comprimate cu eliberare imediată. Pentru pacienţii tratați cu comprimate cu eliberare imediată care conțin metformin în doze mai mari de 2000 mg pe zi, trecerea la Xuvelex XR comprimate cu eliberare prelungită nu este recomandată. • Dacă se intenţionează înlocuirea altui medicament antidiabetic, se va întrerupe administrarea acestuia şi se va începe administrarea de Xuvelex XR comprimate cu eliberare prelungită, cu dozele menţionate mai sus. • Xuvelex XR 750 mg și Xuvelex XR 1000 mg sunt recomandate la pacienții care sunt deja tratați cu metformin comprimate ( cu eliberare prelungită sau imediată). • Doza de Xuvelex XR 750 mg și Xuvelex XR 1000 mg ar trebui să fie echivalente cu doza zilnică de metformin comprimate (cu eliberare prelungită sau imediată), până la o doză maximă de 1500 mg sau, respectiv, 2000 mg, luate cu cina.

Asociere cu insulină Asocierea metformin cu insulină se poate utiliza pentru a obţine un control mai bun al glicemiei. Doza uzuală iniţială recomandată de Xuvelex XR este de un comprimat de 500 mg o dată pe zi, în timpul cinei, iar doza de insulină trebuie ajustată în funcţie de valorile glicemiei.

La pacienții tratați cu metformin în asociere cu insulină, doza de Xuvelex XR 750 mg și Xuvelex XR 1000 mg ar trebui să fie echivalente cu doza zilnică de metformin comprimate până la o doză maximă de 1500 mg sau, respectiv, 2000 mg, atunci când sunt luate cu cina, iar doza de insulină trebuie ajustată în funcţie de valorile glicemiei.

Vârstnici Din cauza posibilităţii existenţei unei funcţii renale scăzute la persoanele în vârstă, doza de metformin trebuie ajustată după evaluarea funcţiei renale. Este necesară evaluarea periodică a funcţiei renale (vezi pct. 4.4.).

Insuficiență renală RFG trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului cu medicamente care conțin metformin și cel puțin anual după aceea. La pacienții cu risc crescut de evoluție ulterioară a insuficienței renale și la vârstnici, funcția renală trebuie evaluată mai frecvent, de exemplu la fiecare la 3-6 luni.

RFG Doza zilnică maximă totală Consideraţii suplimentare (ml/min) 60-89 2000 mg Poate fi avută în vedere reducerea dozei în funcție de diminuarea funcției renale.

factorii care pot crește riscul de acidoză lactică (vezi pct. 4.4). Doza inițială este de cel mult jumătate din doza maximă. < 30 - Metformin este contraindicat.

Copii şi adolescenţi În absenţa datelor clinice disponibile, clorhidratul de metformin nu trebuie utilizat la copii.

Mod de administrare Administrare orală. Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu un pahar cu apă, fără a le sfărâma sau mesteca.

Utilizarea concomitentă nu este recomandată Alcool Intoxicația cu alcool etilic este asociată cu un risc crescut de acidoză lactică, mai ales în caz de repaus alimentar, malnutriție sau insuficiență hepatică. Substanțe de contrast iodate Metformin trebuie întrerupt înainte de procedura imagistică sau la momentul acesteia și nu trebuie reluat decât la cel puțin 48 ore după procedură, cu condiția ca funcţia renală să fi fost reevaluată şi să se fi constatat că este stabilă, vezi pct. 4.2 și 4.4. Asocieri care necesită precauţii pentru utilizare Unele medicamente pot avea efecte adverse asupra funcției renale, ceea ce poate crește riscul de acidoză lactică, de exemplu AINS, inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază (COX) II, inhibitori ECA, antagoniști ai receptorilor de angiotensină II și diuretice, în special diuretice de ansă. La inițierea administrării sau la utilizarea acestor medicamente concomitent cu metformin, este necesară monitorizarea atentă a funcției renale. Medicamente cu activitate hiperglicemică intrinsecă (spre exemplu, glucocorticoizi (administraţi pe cale sistemică şi locală) şi simpatomimetice)) Glicemia trebuie monitorizată mai frecvent, în special la începutul tratamentului cu astfel de medicamente. Dacă este necesar, doza de metformin trebuie ajustată pe parcursul tratamentului cu celălalt medicament şi la întreruperea acestuia. Transportori de cationi organici (OCT) Metformin este un substrat al ambilor transportori OCT1 și OCT2. Administrarea concomitentă de metformin cu • Inhibitori ai OCT1 (cum este verapamil) - poate reduce eficacitatea metforminului • Inductori ai OCT1 (cum este rifampicină) - poate crește absorbția gastrointestinală și eficacitatea metforminului • Inhibitori ai OCT2 (cum sunt cimetidină, dolutegravir, ranolazină, trimetoprim, vandetanib, isavuconazol) - poate scădea eliminarea renală a metforminului și, astfel, poate duce la o creștere a concentrației plasmatice a metforminului. • Inhibitori ai OCT1 cât și OCT2 (cum ar fi crizotinib, olaparib) - poate modifica eficacitatea și eliminarea renală a metforminului. Prin urmare, se recomandă precauție, în special la pacienții cu insuficiență renală, atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent cu metformin, deoarece concentrația plasmatică de metformin poate crește. Dacă este necesar, ajustarea dozei de metformin poate fi luată în considerare, deoarece inhibitorii / inductorii OCT pot modifica eficacitatea metforminului.

Sarcina Hiperglicemia necontrolată în faza periconcepțională și în timpul sarcinii se asociază cu un risc crescut de malformații congenitale, avort, hipertensiune indusă de sarcină, preeclampsie şi mortalitate perinatală. Este important ca glicemia să fie menținută la un nivel cât mai aproape de normal pe durata sarcinii, pentru a reduce riscul de evenimente cauzate de hiperglicemie la mamă și făt. Metformin traversează placenta în concentrații care pot fi la fel de mari precum cele materne. Un număr mare de date la gravide (mai mult de 1000 de sarcini expuse duse la termen) colectate dintr-un studiu de cohortă retospectiv și din date publicate (meta-analize, studii clinice și registre) nu indică un risc crescut de malformații congenitale sau toxicitate fetală/neonatală după expunerea la metformin în faza periconcepțională și/sau în timpul sarcinii. Sunt disponibile date limitate și neconcludente cu privire la efectul metforminului asupra evoluției pe termen lung a greutății copiilor expuși la metformin în perioada fetală. Metforminul nu pare să afecteze dezvoltarea motorie și socială până la vârsta de 4 ani a copiilor expuși la metformin în perioada sarcinii, cu toate că datele despre evoluția pe termen lung sunt limitate. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, în timpul sarcinii și în faza periconcepțională poate fi luată în considerare utilizarea metforminului, ca tratament adăugat sau ca o alternativă la tratamentul cu insulină. Alăptarea Metformin se excretă în laptele uman. Nu au fost observate reacţii adverse la nou-născuţii/copii alăptaţi. Totuşi, deoarece sunt disponibile numai date limitate, alăptarea nu este recomandată în timpul tratamentului cu metformin. Decizia întreruperii alăptării trebuie să aibă în vedere beneficiul alăptării şi potenţialul risc de apariţie a reacţiilor adverse la copil. Fertilitatea Nu s-a observat afectarea fertilităţii la şobolani masculi sau femele, în cazul administrării de metformin în doze de până la 600 mg/kg și zi, care reprezintă de aproximativ trei ori doza maximă recomandată la om, pe baza comparării ariilor de suprafaţă corporală. Unele studii clinice sugerează că metforminul poate intensifica ovulația la femei cu sindrom de ovar polichistic (SOPC). Totuși, până la această dată, nu există dovezi că metforminul crește numărul de sarcini duse la termen la femeile cu SOPC.