RCP · VORANIGO 40 mg

Tratamentul trebuie inițiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în utilizarea medicamentelor antineoplazice.

Înainte de a lua Voranigo, pacienții trebuie să aibă confirmarea unei mutații izocitrat dehidrogenază-1 (IDH1) R132 sau izocitrat dehidrogenază-2 (IDH2) R172, utilizând un test de diagnostic adecvat. Prezența unei mutații IDH1 R132 sau IDH2 R172 trebuie evaluată cu ajutorul unui dispozitiv in vitro (DIV) marcat CE, cu scopul propus corespunzător. Dacă DIV-ul marcat CE nu este disponibil, mutația IDH1 R132 sau IDH2 R172 trebuie evaluată printr-un test alternativ validat.

Doze

Doza recomandată de Voranigo la adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani sau mai mare este de 40 mg o dată pe zi pentru pacienții care cântăresc cel puțin 40 kg. Nu se poate face recomandare de doză la pacienții cu o greutate mai mică de 40 kg din cauza lipsei datelor clinice la această grupă de pacienți.

Tratamentul trebuie continuat atâta timp cât se observă un beneficiu clinic sau până când tratamentul nu mai este tolerat de către pacient.

Doze administrate tardiv sau omise

Dacă o doză este omisă sau nu este luată la momentul obișnuit, aceasta trebuie luată cât mai curând posibil în decurs de 6 ore după doza omisă. Următoarea doză trebuie luată la ora programată în mod regulat.

Dacă o doză este omisă cu mai mult de 6 ore, aceasta trebuie sărită iar următoarea doză trebuie luată la următoarea oră programată.

Dacă o doză este eliminată prin vărsături, nu trebuie administrată o doză de înlocuire. Comprimatele trebuie luate ca de obicei în ziua următoare.

Măsuri de precauție care trebuie luate înainte de administrare și monitorizare

Hemoleucograma completă și testele biochimice sanguine, inclusiv enzimele hepatice, trebuie evaluate înainte de începerea tratamentului, la fiecare 2 săptămâni în primele 2 luni și apoi o dată pe lună în primii 2 ani de tratament, și apoi conform indicațiilor clinice. Anumiți pacienți pot necesita monitorizare mai frecventă și continuă (vezi pct. 4.4).

Recomandări privind modificarea și controlul dozei pentru reacțiile adverse

Întreruperea dozei sau reducerea dozei poate fi necesară pe baza siguranței și tolerabilității individuale. Nivelurile recomandate de reducere a dozei sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1: Recomandări privind ajustarea dozei

Modificările recomandate ale dozei de Voranigo precum și gestionarea reacțiilor adverse sunt prezentate în Tabelul 2.

Tabelul 2: Modificări recomandate ale dozei de Voranigo și gestionarea reacțiilor adverse

Abrevieri: ALT = Alanin-aminotransferază; AST = Aspartat-aminotransferază; LSN = Limita superioară a valorilor normale a Reacții adverse clasificate conform National Cancer Institute Common Terminology Criteria for Adverse Events (NCI CTCAE) versiunea 5.0.

b Dacă este identificată o etiologie alternativă, se va avea în vedere reluarea tratamentului cu Voranigo în doză redusă (vezi Tabelul 1) după revenirea la Gradul 1 sau la valoarea iniţială.

Grupe speciale de pacienți

Vârstnici

Nu se recomandă ajustarea dozei la pacienții cu vârsta ≥ 65 ani (vezi pct. 5.2).

Insuficiență renală

Nu se recomandă ajustarea dozei inițiale la pacienții cu insuficiență renală (rata estimată de filtrare m2).glomerulară (eGFR) > 40 ml/minut/1,73 Farmacocinetica vorasidenibului și a metabolitului m2AGI-69460 nu au fost studiate la pacienții cu eGFR ≤ 40 ml/minut/1,73 sau cu insuficiență renală m2care necesită dializă. Vorasidenib nu trebuie utilizat la pacienții cu eGFR ≤ 40 ml/minut/1,73 sau care necesită dializă (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Insuficiență hepatică

Nu se recomandă ajustarea dozei inițiale la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară sau moderată (clasa Child Pugh A sau B). Farmacocinetica vorasidenibului și a AGI-69460 nu au fost studiate la pacienții cu insuficiență hepatică severă (clasa Child Pugh C). Vorasidenib trebuie utilizat cu precauție la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă și acești pacienţi trebuie monitorizați cu atenţie (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Copii și adolescenți

Nu sunt disponibile date clinice la copii cu vârsta cuprinsă între 12 și < 18 ani (vezi pct. 5.1).

Mod de administrare

Voranigo se administrează pe cale orală.

Comprimatele trebuie luate o dată pe zi, la aproximativ aceeași oră în fiecare zi. Pacienții nu trebuie să consume alimente cu cel puțin 2 ore înainte și până la 1 oră după administrarea Voranigo (vezi pct. 5.2). Comprimatele trebuie înghițite întregi cu un pahar cu apă și nu trebuie divizate, zdrobite sau mestecate, deoarece nu sunt disponibile date care să confirme o biodisponibilitate similară a medicamentului atunci când se prelucrează comprimatele.

Pe baza experimentelor in vitro, Vorasidenib este un inductor puternic prin activarea receptorului pregnan X (PXR) şi poate afecta expunerea plasmatică a medicamentelor administrate concomitent care sunt metabolizate sau transportate de enzime sau transportori a căror expresie este mediată de PXR. Efectul altor medicamente asupra vorasidenib Inhibitori puternici ai CYP1A2 Administrarea concomitentă a vorasidenib cu inhibitori puternici ai CYP1A2 (fluvoxamină și ciprofloxacină) poate crește concentrațiile plasmatice ale vorasidenib. Utilizarea concomitentă a inhibitorilor puternici ai CYP1A2 trebuie evitată și trebuie luate în considerare terapii alternative care nu sunt inhibitori puternici ai CYP1A2. Într-un studiu de interacțiune medicamentoasă in vivo, administrarea concomitentă a vorasidenib

20 mg cu un inhibitor puternic al CYP1A2 (ciprofloxacină 500 mg de două ori pe zi timp de 14 zile) a

crescut concentrația plasmatică maximă (Cmax) a vorasidenib cu 29% și aria de sub curba concentrației plasmatice în funcție de timp ( ASC) cu 153%. Inductori moderați ai CYP1A2 Administrarea concomitentă a vorasidenib cu inductori moderați ai CYP1A2 (fenitoină și rifampicină) poate scădea concentrația plasmatică a vorasidenib. În timpul tratamentului cu vorasidenib se recomandă terapii alternative care nu sunt inductori moderați ai CYP1A2. Medicamente care reduc aciditatea gastrică Nu s-au observat diferenţe semnificative clinic ale farmacocineticii vorasidenib după administrarea concomitentă a vorasidenib cu omeprazol, un medicament pentru reducerea acidităţii gastrice. Efectul vorasidenib asupra altor medicamente Substraturi ale citocromului P450 (CYP) cu indice terapeutic îngust Administrarea concomitentă a vorasidenib cu substraturi ale CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19 sau CYP3A4 cu indice terapeutic îngust (inclusiv, dar fără a se limita la, amitriptilină, alfentanil, carbamazepină, ciclosporină, dosulepin, everolimus, fentanil, fosfenitoină, ifosfamidă, imipramină, fenobarbital, fenitoină, pimozidă, chinidină, sirolimus, tacrolimus, tamoxifen, trimipramină, acid valproic şi warfarină) poate scădea concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente. Utilizarea concomitentă a substraturilor acestor enzime cu indice terapeutic îngust trebuie evitată la pacienţii trataţi cu vorasidenib. Substraturi sensibile ale enzimelor CYP fără indice terapeutic îngust Administrarea concomitentă a vorasidenib cu substraturi sensibile ale CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19 sau CYP3A4 fără indice terapeutic îngust (inclusiv, dar fără a se limita la, bupropionă, buspironă, celecoxib, darunavir, ibrutinib, midazolam, repaglinidă, saquinavir, tipranavir şi triazolam) poate scădea concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente. În timpul tratamentului cu vorasidenib se iau în considerare terapii alternative care nu sunt substraturi sensibile ale acestor enzime. Interacțiuni cu transportori In vitro, vorasidenib este un inhibitor al proteinei de rezistenţă la cancerul de sân (BCRP) (vezi pct. 5.2). Se recomandă prudenţă în cazul administrării vorasidenib împreună cu substraturi ale BCRP (inclusiv, dar fără a se limita la, rosuvastatină). Contraceptive hormonale Vorasidenib poate scădea concentraţiile contraceptivelor hormonale şi, prin urmare, se recomandă utilizarea concomitentă a unei metode contraceptive tip barieră în timpul tratamentului şi timp de cel puţin 2 luni după ultima doză (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

Femei aflate la vârsta fertilă / Contracepţia la bărbați și femei Se recomandă testarea sarcinii la femeile aflate la vârsta fertilă înainte de începerea tratamentului cu vorasidenib (vezi pct. 4.4). Femeile aflate la vârsta fertilă şi bărbaţii cu partenere de sex feminin aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului şi timp de cel puţin 2 luni după ultima doză. Deoarece efectul vorasidenibului asupra metabolismului şi eficacităţii contraceptivelor hormonale cu acţiune sistemică nu a fost investigat, metodele tip barieră trebuie aplicate ca o a doua formă de contracepţie pentru a evita sarcina (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Sarcina Datele provenite din utilizarea vorasidenib la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra dezvoltării embriofetale (vezi pct. 5.3). Vorasidenib nu trebuie utilizat în timpul sarcinii și la femeile aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive. Femeile aflate la vârsta fertilă sau pacienții de sex masculin cu partenere de sex feminin aflate la vârsta fertilă trebuie sfătuiți cu privire la riscul potenţial pentru făt. Alăptarea Nu se cunoaşte dacă vorasidenib şi metaboliţii acestuia se excretă în laptele uman. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului şi timp de cel puţin 2 luni după ultima doză. Fertilitatea Nu există date la om privind efectul vorasidenib asupra fertilităţii. Au fost observate constatări asupra organelor de reproducere în timpul studiilor de toxicitate după doze repetate la animale femele şi masculi (vezi pct. 5.3). Relevanţa clinică a acestor efecte nu este cunoscută. Pacienţii de sex masculin și feminin care intenţionează să conceapă un copil trebuie sfătuiţi să solicite consiliere privind reproducerea, iar bărbații trebuie să ceară sfatul cu privire la crio-conservarea spermei înainte de tratament (vezi pct. 4.4).