RCP · VINORELBINA ACCORD 20 mg

Utilizarea capsulelor moi trebuie avută în vedere în cazurile în care nu este posibilă administrarea intravenoasă a vinorelbinei (vezi pct. 4.4).

Doze Pacienți adulți În monoterapie, schema recomandată este:

Primele trei administrări 60 mg/m² de suprafață corporală, administrat o dată pe săptămână

Administrări ulterioare După a treia administrare, este recomandat a se mări doza de vinorelbină la 80 mg/m2 o dată pe săptămână, exceptând pacienții al căror număr de neutrofile a scăzut o dată < 500/mm3 sau de mai multe ori între 500 și 1 000/mm3 în timpul primelor trei administrări de 60 mg/m2.

începând cu cea de-a patra administrare

Modificarea dozei Pentru orice administrare a planificată a fi de 80 mg/m2, dacă numărul neutrofilelor scade sub 500/mm3 sau a scăzut de mai multe ori între 500 și 1 000/mm3, administrarea trebuie să fie amânată până la recuperare, iar doza redusă de la 80 la 60 mg/m2 per săptămână în timpul următoarelor 3 administrări.

începând cu următoarea administrare

Doza poate fi crescută din nou de la 60 la 80 mg/m2 pe săptămână, dacă numărul de neutrofile nu a scăzut sub 500/mm3 sau de mai multe ori între 500 și 1 000/mm3 în timpul celor 3 administrări de 60 mg/m2 conform regulilor definite anterior pentru primele 3 administrări.

Pentru terapiile asociate, doza și schema de tratament vor fi adaptate conform protocolului terapeutic. Pe baza studiilor clinice, s-a demonstrat că doza orală de 80 mg/m2 a corespuns unei cantități de 30 mg/m2 administrate intravenos, iar doza orală de 60 mg/m2 a corespuns unei cantități de 25 mg/m2. Aceasta a reprezentat baza pentru terapiile asociate care alternează formele IV și formele orale care îmbunătățesc confortul pacientului.

Sunt disponibile capsule cu concentrații diferite (20, 30, 80 mg) pentru a alege asocierea adecvată pentru dozarea corectă.

2 Tabelul următor prezintă doza necesară pentru intervalele adecvate de suprafață corporală (SC).

60 mg/m2 80 mg/m2 SC m 2 Doză (mg) Doză (mg)

Chiar și pentru pacienții cu SC ≥ 2 m2, doza totală nu trebuie să depășească niciodată 120 mg pe săptămână la 60 mg /m2 și 160 mg pe săptămână la 80 mg/m2.

Administrare Vinorelbină Accord trebuie administrat strict pe cale orală. Capsula de Vinorelbină Accord trebuie înghițită întreagă, cu apă, fără a fi mestecată, suptă sau dizolvată pentru că lichidul din interiorul acesteia este iritant și poate fi dăunător, dacă intră în contact cu pielea, ochii sau membranele mucoase. Se recomandă administrarea capsulei împreună cu alimente.

Pacienți vârstnici Din experiența clinică nu s-au identificat diferențe semnificative între pacienți vârstnici cu privire la rata de răspuns, deși nu poate fi exclusă o sensibilitate mai mare a unora dintre acești pacienți. Vârsta nu modifică farmacocinetica vinorelbinei (vezi pct. 5.2).

Populația pediatrică Siguranța și eficacitatea la copii nu au fost stabilite și, prin urmare, administrarea nu este recomandată (vezi pct. 5.1).

Insuficiență hepatică Vinorelbina poate fi administrată în doza standard de 60 mg/m2/săptămână pacienților cu insuficiență hepatică ușoară (bilirubină < 1,5 x LSVN și ALT și/sau AST între 1,5 și 2,5 x LSVN).

La pacienții cu insuficiență hepatică moderată (bilirubina între 1,5 și 3,0 x LSVN, indiferent de nivelul ALT și/sau AST), vinorelbina trebuie administrată în doză de 50 mg/m2/săptămână.

Administrarea vinorelbinei pacienților cu insuficiență hepatică severă nu este recomandată pentru că nu există date suficiente la această populație pentru a determina farmacocinetica, eficacitatea și siguranța (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Insuficiență renală Deoarece excreția renală este minoră, nu există justificare farmacocinetică pentru reducerea dozei de vinorelbină la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Trebuie respectate instrucțiuni specifice pentru manipularea medicamentului Vinorelbină Accord (vezi pct. 6.6).

Administrare concomitentă contraindicată Vaccinul febrei galbene este contraindicat din cauza riscului de boală vaccinală generalizată letală (vezi pct. 4.3). Administrare concomitentă nerecomandată Vaccinuri vii atenuate: (pentru vaccinul febrei galbene, consultați Administrare concomitentă contraindicată) similar tuturor citotoxicelor, risc de boală vaccinală generalizată, posibilletală . Acest risc este crescut la pacienții care sunt deja imunodeprimați de afecțiunea preexistentă. Se recomandă administrarea unui vaccin inactivat atunci când acesta există (de exemplu, poliomielită) (vezi pct. 4.4). Fenitoina: similar tuturor citotoxicelor, risc de exacerbare a convulsiilor cauzat de scăderea absorbției fenitoinei de către medicamentele citotoxice sau de pierdere a eficacității medicamentelor citotoxice din cauza metabolizării hepatice crescute a fenitoinei. Itraconazol: similar tuturor alcaloizilor din vinca, neurotoxicitate crescută a alcaloizilor din vinca în urma scăderii metabolizării lor hepatice. Administrare concomitentă care trebuie avută în vedere Cisplatină: Nu există interacțiune farmacocinetică mutuală la asocierea vinorelbinei cu cisplatina în mai multe cicluri de tratament. Cu toate acestea, incidența granulocitopeniei asociată cu administrarea vinorelbinei în asociere cu cisplatina este mai mare decât cea cauzată de vinorelbină în monoterapie. Mitomicină C: risc crescut de bronhospasm și dispnee; în cazuri rare s-a observat pneumonita interstițială. Ciclosporină, tacrolimus: imunosupresie accentuată cu risc de limfoproliferare. Întrucât alcaloizii din vinca sunt cunoscuți ca substraturi pentru glicoproteina-P și, în absența unui studiu specific, se recomandă precauție la administrarea vinorelbinei cu modulatori puternici ai acestor transportori membranari. Asocierea vinorelbinei cu alte medicamente cu toxicitate cunoscută pentru măduva osoasă poate duce la exacerbarea reacțiilor adverse determinate de mielosupresie. Nu a fost observată o interacțiune farmacocinetică semnificativă din punct de vedere clinic la asocierea vinorelbinei cu alte medicamente chimioterapice (paclitaxel, docetaxel, capecitabină și ciclofosfamidă administrată oral). Deoarece CYP3A4 este implicată în principal în metabolizarea vinorelbinei, asocierea acesteia cu inhibitori puternici ai acestei izoenzime (de exemplu, antimicotice azolice, precum ketoconazol, itraconazol) poate crește concentrația vinorelbinei în sânge, iar asocierea cu inductori puternici ai acestei izoenzime (de exemplu, rifampicina, fenitoina) poate scădea concentrația vinorelbinei în sânge. Medicamentele antiemetice cum sunt antagoniștii 5HT3 (de exemplu, ondansetron, granisetron), nu modifică farmacocinetica vinorelbinei capsule moi (vezi pct. 4.4). O incidență crescută a neutropeniei grad 3/4 a fost sugerată de asocierea vinorelbinei injectabile și lapatinib într-un studiu clinic de fază I. În acest studiu, doza recomandată de vinorelbină injectabilă administrată în cicluri de 3 săptămâni în ziua 1 și ziua 8 a fost 22,5 mg/m2 când a fost asociată cu lapatinib 1000 mg zilnic. Acest tip de asociere ar trebui administrat cu precauție. Tratament cu medicamente anticoagulante: ca în cazul tuturor citotoxicelor, este necesară creșterea frecvenței mobitorizării INR-ului (International Normalised Ratio, raportul normalizat internațional) din cauza posibilei interacțiuni cu anticoagulantele orale și a variabilității ridicate a coagulării sângelui la pacienții cu cancer. Alimentele nu modifică farmacocinetica vinorelbinei.

Sarcina Nu există date suficiente cu privire la utilizarea vinorelbinei la femeile gravide. Studiile la animale au arătat embriotoxicitate și teratogenitate (vezi pct. 5.3). Pe baza rezultatelor studiilor la animale și a acțiunii farmacologice a medicamentului, există un risc potențial de anomalii embrionare și fetale. În consecință, vinorelbina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii decât dacă beneficiul individual așteptat depășește clar riscurile potențiale. Dacă sarcina apare în timpul tratamentului, pacienta trebuie informată despre riscurile pentru făt și monitorizată cu grijă. Trebuie luată în considerare posibilitatea unui sfat genetic. Femei cu potențial fertil Femeile cu potențial fertil trebuie să utilizeze metode contraceptive eficiente în timpul tratamentului și până la 3 luni după terminarea tratamentului. Alăptarea Nu se cunoaște dacă vinorelbina se excretă în laptele matern uman. Excreția vinorelbinei în laptele matern nu a fost analizată în studii la animale. Nu poate fi exclus un risc pentru sugar, prin urmare alăptarea trebuie întreruptă înainte de a începe tratamentul cu vinorelbină (vezi pct. 4.3). Fertilitatea Bărbații cărora li se administrează vinorelbină sunt sfătuiți să nu conceapă copii în timpul tratamentului și cel puțin 3 luni după încetarea acestuia. Înainte de tratament, trebuie solicitate recomandări privind conservarea spermei din cauza șanselor de infertilitate ireversibilă, ca urmare a tratamentului cu vinorelbină.