RCP · VIGANTOLETTEN 1000 1000UI

Doze

Profilaxia rahitismului la copii: doza recomandată este de 500 UI vitamina D3 pe zi. La prematuri, doza recomandată este de 1000 UI vitamina D3 pe zi. Tratamentul va fi iniţiat din a doua săptămână de viaţă până la împlinirea vârstei de 1 an. În al doilea an de viaţă se recomandă doze de 500 UI/1000 UI, în special pe parcursul lunilor de iarnă.

Tratamentul rahitismului şi osteomalaciei determinate de deficitul de vitamină D: doza recomandată este de 1000 - 5000 UI vitamină D3 UI pe zi. Tratamentul poate fi iniţiat cu o doză unică de 200000 UI vitamina D3. Durata tratamentului va fi de 1 an.

Tratamentul de întreţinere în osteoporoză: se administrează 1000 - 3000 UI vitamină D3 UI pe zi.

Tratamentul profilactic în afecţiunile în care există un risc crescut de hipovitaminoză D: se administrează 500 - 1000 UI vitamină D3 UI pe zi.

Tratamentul profilactic al simptomelor datorate absorbţiei digestive deficitare a vitaminei D: se administrează 3000 - 5000 UI vitamină D3 UI pe zi. Valorile calcemiei şi calciuriei trebuie controlate la început la fiecare 4- 6 săptămâni, iar mai târziu la fiecare 3-6 luni, iar doza trebuie adaptată în funcţie de aceşti parametri.

Mod de administrare Comprimatele se vor administra după dispersare într-o linguriţă de apă sau lapte. Aceasta ar putea să dureze ceva timp. Pentru a evita complicaţiile nedorite, cum ar fi aspirarea comprimatului la nivelul căilor respiratorii, comprimatul nu trebuie administrat nedispersat la sugari şi copii mici. Trebuie avut grijă ca întreaga doză să fie ingerată. Adulţii pot lua, de asemenea, comprimatele cu puţină apă.

• Fenitoina şi barbituricele (de ex. fenobarbital): concentraţiile plasmatice ale 25- hidroxicolecalciferol pot fi scăzute şi poate fi crescută metabolizarea la metaboliţi inactivi. • Corticosteroizi: efectele colecalciferolului pot fi contracarate şiabsorbţia calciului scăzută. • Digitalice (glicozide tonicardiace): administrarea orală de vitamină D3 poate să crească eficacitatea şi potenţialul toxic al digitalicelor. Este necesară supravegherea medical periodică, incluzând monitorizarea ECG, nivelului calciului seric şi, eventual, concentraţii plasmatice ale digoxinei sau digitoxinei. • Diuretice tiazidice (de exemplu benzotiadizine): poate fi redusă excreţia urinară de calciu şi poate creşte riscul de hipercalcemie. Este necesară monitorizarea periodică a calcemiei. • Metaboliţi sau analogi ai vitaminei D (de exemplu calcitriol): se recomandă asocierea cu Vigantoletten numai în cazuri excepţionale şi cu monitorizarea calcemiei. • Rifampicină şi izoniazidă: pot creşte metabolizarea vitaminei D3, scăzând astfel eficacitatea acesteia. • Alte interacţiuni medicamentoase pot apărea în cazul utilizării în asociere a antiacidelor conţinând aluminiu sau magneziu, anticonvulsivantelor, hidantoinei, primidonei, calcitoninei, etidronatului, nitratului de galiu, pamidronatului, plicamicinei, colestiraminei, colestipolului, uleiurilor minerale, inhibitorilor de enzime hepatice, preparatelor care conţin fosfor.

În timpul sarcinii şi alăptării este necesar aportul adecvat de vitamină D. Sarcina Experienţa clinică pare să excludă un efect malformativ sau fetotoxic al vitaminei D. Supradozajul (hipercalcemie, transfer transplacentar al metaboliţilor vitaminei D la făt) pot conduce la următoarele riscuri teratogene: întârziere dezvoltării fizice şi mentale, forme speciale de stenoză aortică. şi a hipercalcemiei idiopatice la nou născut. De asemenea, au fost raportate anomalii la nivelul feţei, strabism, defecte ale smalţului dentar, craniosinostoză, stenoză aortică supravalvulară, stenoză pulmonară, hernie inghinală, criptorhidism la băieţi, precum şi dezvoltarea prematură a caracteristicilor sexuale la fete. În concluzie, vitamina D poate fi prescrisă cu prudenţă în timpul sarcinii, dacă este absolut necesar, după evaluarea raportului beneficiu matern/risc potenţial fetal. Alăptarea Vitamina D şi metaboliţii se excretă în laptele matern. La sugari nu s-a raportat însă supradozaj determinat de alăptare.