RCP · VALKUBIT 49 mg/51 mg

Doze

Considerații generale

Valkubit nu trebuie administrat concomitent cu un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau cu un blocant al receptorilor angiotensinei II (BRA). Din cauza riscului posibil de apariţie a angioedemului la administrarea concomitentă cu un inhibitor ECA, administrarea trebuie începută după cel puțin 36 ore de la întreruperea administrării tratamentului cu inhibitorul ECA (vezi pct. 4.3, 4.4 și 4.5).

Valsartanul conținut în Valkubit are o biodisponibilitate mai mare decât valsartanul din alte medicamente de pe piață (vezi pct. 5.2).

Dacă se omite o doză, pacientul trebuie să utilizeze doza următoare la momentul stabilit.

Insuficiență cardiacă la adulți

Doza iniţială recomandată de Valkubit este de un comprimat de 49 mg/51 mg de două ori pe zi, cu excepția situațiilor prezentate mai jos. Doza trebuie dublată la 2-4 săptămâni, până se ajunge la doza țintă de un comprimat de 97 mg/103 mg de două ori pe zi, în funcție de tolerabilitatea pacientului (vezi pct. 5.1).

Dacă pacienții prezintă probleme de tolerabilitate (tensiune arterială sistolică [TAS] ≤95 mmHg, hipotensiune arterială simptomatică, hiperpotasemie, disfuncție renală), se recomandă ajustarea dozelor din medicamentele administrate concomitent, reducerea temporară a dozei sau oprirea administrării Valkubit (vezi pct. 4.4).

În studiul PARADIGM-HF, Valkubit a fost administrat în asociere cu alte tratamente pentru insuficiența cardiacă, în locul unui inhibitor ECA sau al altui BRA (vezi pct. 5.1). Există experiență limitată la pacieții cărora nu li se administrează în prezent un inhibitor ECA sau un BRA sau care utilizează doze mici din aceste medicamente. Prin urmare, la acești pacienţi, este recomandată o doză iniţială de 24 mg/26 mg de două ori pe zi și ajustarea treptată a dozei (dublarea la interval de 3-4 săptămâni) (vezi „TITRATION” de la pct. 5.1).

Tratamentul nu trebuie inițiat la pacienții cu valori plasmatice ale potasiului de >5,4 mmol/l sau cu TAS <100 mmHg (vezi secțiunea 4.4). O doză inițială de 24 mg/26 mg de două ori pe zi trebuie luată în considerare pentru pacienții cu TAS între 100 și 110 mmHg.

Insuficiență cardiacă la copii și adolescenți

Tabelul 1 prezintă doza recomandată pentru pacienții copii și adolescenți. Doza recomandată trebuie administrată oral, de două ori pe zi. Doza trebuie crescută la intervale de 2-4 săptămâni, în funcție de tolerabilitatea pacientului.

Valkubit comprimate filmate nu este adecvat pentru copiii cu greutate corporală mai mică de 40 kg. Valkubit granule este disponibil pentru acești pacienți.

Tabelul 1 Recomandarea de titrare a dozei

Greutatea corporală a A se administra de două ori pe zi pacientului

*Se recomandă jumătate din doza inițială pacienților care nu iau tratament cu un inhibitor ECA sau un BRA, sau care iau doze mici din aceste medicamente, pacienților cu insuficiență renală [rata de filtrare glomerulară estimată [RFGe] m2)<60 ml/min/1,73 și pacienților cu insuficiență hepatică moderată(vezi populațiile speciale).

#0,8 mg/kg, 1,6 mg/kg, 2,3 mg/kg și 3,1 mg/kg se referă la cantitatea combinată de sacubitril și valsartan și se administrează sub formă de granule.

La pacienții care utilizează în prezent un inhibitor ECA sau un BRA sau care utilizează doze mici din aceste medicamente, se recomandă jumătate din doza inițială. La pacienții copii și adolescenți cu o greutate de 40 kg și mai puțin de 50 kg, se recomandă o doză inițială de 0,8 mg/kg greutate corporală de două ori pe zi (administrată sub formă de granule). După inițierea tratamentului, doza trebuie crescută până la nivelul dozei inițiale standard conform cu titrarea recomandată a dozei din Tabelul 1 și ajustată la fiecare 3-4 săptămâni.

De exemplu, un pacient copil cu greutatea corporală de 25 kg, căruia nu i s-a administrat anterior un inhibitor ECA, trebuie să înceapă cu administrarea a jumătate din doza inițială standard, care corespunde la 20 mg (25 kg × 0,8 mg/kg) de două ori pe zi, administrată sub formă de granule (în capsule care trebuie deschise). După rotunjirea la cel mai apropiat număr de capsule întregi (care conțin granule), aceasta corespunde la 2 capsule de 6 mg/6 mg sacubitril/valsartan, de două ori pe zi.

Tratamentul nu trebuie inițiat la pacienții cu valoare potasiului seric >5,3 mmol/l sau cu valori ale TAS < decât

Grupe speciale de pacienţi

Vârstnici

Doza trebuie să aibă în vedere funcția renală a pacientului vârstnic.

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (rată de filtrare glomerulară estimată (RFGe) 60-90 ml/min/1,73 m2).

Trebuie avută în vedere administrarea la jumătate a dozei inițiale la pacienții cu insuficiență renală moderată (RFGe 30-60 ml/min/1,73 m2). Deoarece există experiență clinică foarte limitată la pacienţii cu insuficienţă m2renală severă (RFGe <30 ml/min/1,73 (vezi pct.5.1), Valkubit trebuie utilizat cu precauție și se recomandă administrarea la jumătate a dozei inițiale. La pacienții copii și adolescenți cu greutatea corporală de 40 kg și mai puțin de 50 kg, se recomandă o doză inițială de 0,8 mg/kg greutate corporală de două ori pe zi (administrată sub formă de granule). După inițierea tratamentului, doza trebuie crescută urmând titrarea recomandată a dozei la intervale de 2-4 săptămâni.

Nu există experiență la pacienții cu boală renală în stadiu terminal și nu se recomandă utilizarea Valkubit.

Insuficiență hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei atunci când se administrează Valkubit la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (clasificarea Child-Pugh clasa A).

Există experiență clinică limitată la pacienții cu insuficiență hepatică moderată (clasificarea Child-Pugh clasa B) sau cu valori ale aspartat aminotransferazei (AST)/alanin aminotransferazei (ALT) mai mari de două ori decât limita superioară a valorilor normale (LSVN). Valkubit trebuie utilizat cu precauție la acești pacienți și doza recomandată este jumătate din doza inițială (vezi pct. 4.4 și 5.2). La pacienții copii și adolescenți cu greutate corporală de 40 kg și mai puțin de 50 kg, se recomandă o doză inițială de 0,8 mg/kg greutate corporală de două ori pe zi (administrată sub formă de granule). După inițierea tratamentului, doza trebuie crescută urmând titrarea recomandată a dozei la intervale de 2-4 săptămâni.

Valkubit este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară sau colestază (clasificarea Child-Pugh clasa C) (vezi pct. 4.3).

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea Valkubit la copii cu vârsta sub 1 an nu au fost stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.1, dar nu se poate face nicio recomandare privind administrarea.

Mod de administrare

Administrare orală.

Valkubit poate fi administrat cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Comprimatele trebuie înghițite cu un pahar cu apă. Nu se recomandă divizarea sau sfărâmarea comprimatelor.

Interacţiuni care duc la o contraindicaţie Inhibitori ECA Administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan cu inhibitori ECA este contraindicată deoarece inhibarea concomitentă a neprilizinei (NEP) şi ECA poate creşte riscul apariţiei angioedemului. Sacubitril/valsartan nu trebuie administrat la mai puţin de 36 ore de la administrarea ultimei doze din inhibitorul ECA. Tratamentul cu inhibitorul ECA nu trebuie început la mai puţin de 36 ore de la ultima doză de sacubitril/valsartan (vezi pct.

4.2 şi 4.3).

Aliskiren Administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan cu medicamente care conțin aliskiren este contraindicată la pacienţii cu diabet zaharat sau la pacienţii cu insuficienţă renală (RFGe <60 ml/min/1.73 m2 ) (vezi pct. 4.3). Nu este recomandată asocierea sacubitril/valsartan cu inhibitori direcți ai reninei, cum este aliskiren (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan cu aliskiren poate fi asociată cu o frecvență mai ridicată a apariției reacțiilor adverse cum sunt hipotensiune arterială, hiperpotasemie și funcție renală redusă (inclusiv insuficiență renală acută) (vezi pct. 4.3 și 4.4). Interacţiuni care nu recomandă utilizarea concomitentă Sacubitril/valsartan conține valsartan. Prin urmare, nu trebuie administrat concomitent cu un alt medicament care conține BRA (vezi pct. 4.4). Interacţiuni care necesită măsuri de precauție Substraturi OATP1B1 și OATP1B3, de exemplu, statine Datele in vitro indicată faptul că sacubitril inhibă transportorii OATP1B1 şi OATP1B3. Prin urmare, sacubitril/valsartan poate creşte expunerea sistemică a substraturilor OATP1B1 şi OATP1B3, cum sunt statinele. Administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan a crescut Cmax a atorvastatinei şi a metaboliţilor acesteia de până la 2 ori şi ASC de până la 1,3 ori. Trebuie procedat cu precauţie atunci când sacubitril/valsartan se administrează concomitent cu statine. Nu a fost observată nicio interacțiune medicamentoasă relevantă clinic atunci când simvastatina și Valkubit au fost administrate concomitent. Inhibitori PDE5, inclusiv sildenafil Adăugarea unei doze unice de sildenafil la tratamentul cu sacubitril/valsartan, la starea de echilibru, la pacienţii cu hipertensiune arterială, a fost asociată cu o reducere semnificativ mai mare a tensiunii arteriale comparativ cu administrarea sacubitril/valsartan în monoterapie. Prin urmare, trebuie procedat cu precauţie atunci când se începe administrarea sildenafil sau a altui inhibitor PDE5 la pacienţii trataţi cu sacubitril/valsartan. Potasiu Administrarea concomitentă a diureticelor care economisesc potasiul (triamteren, amilorid), antagoniştilor de mineralocorticoizi (de exemplu, spironolactonă, eplerenonă), suplimentelor de potasiu, substituenților de sare care conţin potasiu sau altor medicamente (cum este heparina), poate duce la creşteri ale potasiului seric şi creatininei serice. Se recomandă monitorizarea potasemiei dacă sacubitril/valsartan este administrat concomitent cu acești compuși (vezi pct. 4.4). Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2) La pacienţi vârstnici, pacienţi cu depleţie de volum (include pacienții cu tratament diuretic) sau pacienţi cu funcţie renală compromisă, administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan şi AINS poate duce la un risc crescut de deteriorare a funcţiei renale. Prin urmare, monitorizarea funcţiei renale este recomandată la începerea sau modificarea tratamentului la pacienţi care utilizează sacubitril/valsartan şi care utilizează concomitent AINS (vezi pct. 4.4). Litiu S-au raportat creşteri reversibile ale concentraţiei plasmatice şi toxicităţii litiului în timpul administrării concomitente cu inhibitori ECA sau antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, care includ sacubitril/valsartan. Prin urmare, această asociere nu este recomandată. În cazul în care asocierea se dovedește necesară, se recomandă monitorizarea cu atenție a valorilor plasmatice ale litiului. Dacă se administrează şi un diuretic, riscul apariţiei toxicităţii litiului poate continua să crească. Furosemid Administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan și furosemid nu a avut efect asupra farmacocineticii sacubitril/valsartan, dar a scăzut Cmax și ASC ale furosemid cu 50% și respectiv 28%. Deși volumul de urină nu a scăzut semnificativ, excreția urinară de sodiu a scăzut în următoarele 4 ore și 24 ore după administrarea concomitentă. Doza zilnică medie de furosemid a fost nemodificată comparativ cu valoarea inițială până la sfârșitul studiului PARADIGM-HF la pacienții tratați cu sacubitril/valsartan. Nitrați, de exemplu, nitroglicerină Nu a existat nicio interacțiune între sacubitril/valsartan și nitroglicerina administrată intravenos în ce privește scăderea tensiunii arteriale. Administrarea concomitentă de nitroglicerină și sacubitril/valsartan a fost asociată cu o diferență de tratament de frecvență cardiacă de 5 bpm comparativ cu administrarea de nitroglicerină în monoterapie. Un efect similar asupra frecvenței cardiace poate apărea atunci când sacubitril/valsartan este administrat concomitent cu nitrați cu administrare sublinguală, orală sau transdermică. În general, nu este necesară ajustarea dozei. Transportori OATP și MRP2 Metaboliţii activi ai sacubitril (LBQ657) şi valsartan sunt substraturi OATP1B1, OATP1B3, OAT1 şi OAT3; valsartan este şi un substrat MRP2. Prin urmare, administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan cu inhibitori ai OATP1B1, OATP1B3, OAT3 (de exemplu, rifampicină, ciclosporină), OAT1 (de exemplu, tenofovir, cidofovir) sau MRP2 (de exemplu, ritonavir) poate creşte expunerea sistemică la LBQ657 sau valsartan. Trebuie procedat cu precauţie atunci când se începe sau se încheie tratamentul concomitent cu astfel de medicamente. Metformin Administrarea concomitentă a sacubitril/valsartan cu metformin a scăzut cu 23% atât Cmax cât și ASC ale metforminului. Relevanța clinică a acestor date este necunoscută. Prin urmare, atunci când începe tratamentul cu sacubitril/valsartan la pacienții care iau metformin, trebuie evaluată starea clinică a pacientului. Fără interacţiuni semnificative Nu s-au observat interacţiuni semnificative clinic atunci când sacubitril/valsartan a fost administrat concomitent cu digoxin, warfarină, hidroclorotiazidă, amlodipină, omeprazol, carvedilol sau o combinaţie de levonorgestrel/etinil estradiol.

Sarcina Administrarea sacubitril/valsartan în primul trimestru de sarcină nu este recomandată și este contraindicată în al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3). Valsartan Dovezile epidemiologice privind riscul teratogenicității după expunerea la inhibitori ECA în primul trimestru de sarcină nu au fost concludente; totuși, nu poate fi exclusă o creștere ușoară a riscului. Dat fiind că nu există date epidemiologice controlate privind riscul asociat administrării BRA, pot exista riscuri similare asociate cu această clasă de medicamente. Dacă tratamentul continuu cu BRA nu este considerat esențial, pacientele care intenționează să rămână gravide trebuie să treacă la tratamente cu alte medicamente antihipertensive, cu profil de siguranță cunoscut pentru utilizare în sarcină. Când este diagnosticată sarcina, tratamentul cu BRA trebuie oprit imediat și, dacă este cazul, trebuie inițat tratament alternativ. Se cunoaște că expunerea la tratamentul cu BRA în trimestrul doi și trei de sarcină induce toxicitate fetală la om (scăderea funcției renale, oligohidramnios, întârzierea osificării craniului) și toxicitate neonatală (insuficiență renală, hipotensiune arterială, hiperpotasemie). Dacă a avut loc expunere la BRA din al doilea trimestru de sarcină, se recomandă evaluarea ecografică a funcției renale și craniului. Copiii ale căror mame au utilizat BRA trebuie monitorizați atent pentru hipotensiune arterială (vezi pct. 4.3). Sacubitril Nu există date privind utilizarea sacubitril la femei gravide. Studiile la animale au evidențiat toxicitate asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Sacubitril/valsartan Nu există date privind utilizarea sacubitril/valsartan la femei gravide. Studiile la animale cu sacubitril/valsartan au evidențiat toxicitate asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Alăptarea Datele limitate arată că sacubitril şi metabolitul său activ LBQ657 se excretă în laptele uman în cantităţi foarte mici, cu o doză relativă estimată pentru sugari de 0,01% pentru sacubitril şi 0,46% pentru metabolitul activ LBQ657, când femeile care alăptează iau doza de 24 mg/26 mg sacubitril/valsartan de două ori pe zi. În timpul acelorași determinări, valsartan s-a aflat sub limita de detecţie. Nu sunt suficiente date cu privire la efectele sacubitril/valsartan la nou-născuţi/sugari. Din cauza riscului posibil de apariţie a reacţiilor adverse la nou- născuţi/sugari alăptaţi, Valkubit nu este recomandat la femei care alăptează. Fertilitatea Nu există date disponibile privind efectele sacubitril/valsartan asupra fertilităţii la om. Nu a fost demonstrată afectarea fertilităţii în studiile masculi şi femele de şobolan (vezi pct. 5.3).