RCP · ULTRAPROCT SUPOZITOARE

Ultraproct supozitoare se va utiliza după efectuarea atentă a toaletei locale, de preferinţă după defecaţie.

Doza recomandată este de un supozitor pe zi, administrat intrarectal profund. Dacă simptomele sunt severe, doza recomandată în prima zi de tratament este de un supozitor de 2 - 3 ori pe zi. Dacă supozitoarele şi-au modificat consistenţa (au devenit moi) datorită căldurii, starea solidă a acestora poate fi reobţinută prin introducerea lor în apă rece, înainte de desfacerea foliei termosudate.

În general, ameliorarea simptomelor este rapidă, însă nu trebuie să determine întreruperea precoce a tratamentului. Pentru a evita apariţia recidivelor, tratamentul trebuie continuat cel puţin o săptămână, cu administrare la intervale de timp mai mari (un supozitor la fiecare 2 zile), chiar şi după dispariţia simptomelor. Cu toate acestea, durata tratamentului nu trebuie să depăşească 4 săptămâni.

Studiile la animale efectuate cu glucocorticoizi au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Unele studii epidemiologice au sugerat că există posibilitatea creşterii riscului de cheiloschizis la nou- născuţii ai căror mame au fost tratate cu glucocorticoizi sistemici în primul trimestru de sarcină. Cheiloschizisul este o malformaţie rară şi dacă administrarea de glucocorticoizi sistemici este teratogenă, acestea pot justifica creşterea doar pentru 1 sau 2 cazuri la 1000 femei tratate în timpul sarcinii. Datele cu privire la utilizarea de glucocorticoizi sistemici în timpul sarcinii sunt insuficiente, însă, un risc scăzut poate fi aşteptat deoarece biodisponibilitatea sistemică a glucocorticoizilor administraţi topic este foarte mică. Ca o regulă generală, medicamentele topice conţinând glucocorticoizi nu trebuie administrate în primele trei luni de sarcină. Recomandarea tratamentului cu Ultraproct supozitoare, precum şi raportul beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal trebuie atent reevaluate la femeile gravide şi la cele care alăptează. În mod deosebit, utilizarea de lungă durată trebuie evitată. Excreţia unei cantităţi semnificative de glucocorticoizi în laptele matern este puţin probabilă.