RCP · TIVICAY 5 mg

Tivicay trebuie prescris de către medici cu experiență în tratamentul infecției cu HIV.

Doze

Adulți

Pacienții infectați cu HIV-1 fără rezistență documentată sau suspectată clinic la clasa inhibitorilor de integrază

Doza recomandată de dolutegravir este de 30 mg (şase comprimate dispersabile de 5 mg) pe cale orală o dată pe zi.

La această categorie de pacienţi, dolutegravir trebuie administrat de două ori pe zi atunci când se administrează concomitent cu alte medicamente (de exemplu, efavirenz, nevirapină, tipranavir/ritonavir sau rifampicină). Vezi pct. 4.5.

Pacienții infectați cu HIV-1 cu rezistență la clasa inhibitorilor de integrază (documentată sau suspectată clinic)

Doza recomandată de dolutegravir este de 30 mg (şase comprimate dispersabile de 5 mg) de două ori pe zi.

În prezenţa rezistenţei documentate, care include mutaţia Q148 + ≥2 mutaţii genetice secundare din grupul G140A/C/S, E138A/K/T, L741, simularea sugerează că se poate lua în considerare o doză crescută la pacienţii cu opţiuni limitate de tratament, (mai puţin de 2 medicamente active), din cauza rezistenţei avansate multi-clasă (vezi pct. 5.2).

Decizia de a folosi dolutegravir la astfel de pacienți trebuie să fie susţinută de profilul de rezistență la integrază (vezi pct. 5.1).

Adolescenți, copii şi sugari cu vârsta de 4 săptămâni şi peste şi greutate corporală de cel puţin 3 kg

Pacienții infectați cu HIV-1 fără rezistență la clasa inhibitorilor de integrază Doza de dolutegravir recomandată este stabilită în funcţie de greutatea corporală şi vârstă (vezi Tabelul 1 și pct. 5.2).

Tabelul 1. Recomandări privind dozele la copii şi adolescenţi pentru comprimatele dispersabile

Alternativ, dacă se preferă, doza poate fi împărțită în două doze egale, cu administrarea unei doze în cursul dimineții, iar a celeilalte doze seara (vezi tabelul 2 și pct. 5.2).

Tabelul 2. Recomandări alternative privind dozele la copii şi adolescenţi pentru comprimatele dispersabile

Pacienții infectați cu HIV-1 cu rezistență la clasa inhibitorilor de integrază În cazul rezistenţei la inhibitorii de integrază, nu există suficiente date pentru a recomanda o doză de dolutegravir la adolescenţi, copii şi sugari.

Comprimatele filmate

Tivicay este disponibil sub formă de comprimate dispersabile pentru pacienţii cu vârsta de 4 săptămâni şi peste şi o greutate corporală de cel puţin 3 kg sau pentru pacienţii la care administrarea de comprimate filmate este inadecvată. Tivicay este, de asemenea, diponibil sub formă de comprimate filmate pentru pacienţii cu vârsta de 6 ani şi peste şi o greutate corporală de cel puţin 14 kg. Pacienţii pot înlocui tratamentul pe bază de comprimate dispersabile cu cel constând în comprimate filmate şi invers. Cu toate acestea, biodisponibilitatea comprimatelor dispersabile şi a comprimatelor filmate nu este comparabilă, astfel încât acestea nu sunt interschimbabile mg pe mg (vezi pct. 5.2). Spre exemplu, doza recomandată de comprimate dispersabile la adulţi este de 30 mg, comparativ cu 50 mg în cazul comprimatelor filmate. Pacienţii care trec de la administrarea comprimatelor dispersabile la cea a comprimatelor filmate sau invers trebuie să respecte recomandările privind dozele specifice formei farmaceutice utilizate.

Doze omise

Dacă pacientul omite o doză de Tivicay, acesta trebuie să o ia cât mai curând posibil, luând în considerare faptul că administrarea următoarei doze să nu fie necesară în următoarele 4 ore. În cazul în care următoarea doză trebuie administrată în termen de 4 ore, pacientul nu va lua doza omisă și va urma schema obișnuită de tratament.

Vârstnici

Sunt disponibile date limitate cu privire la utilizarea de dolutegravir la pacienții cu vârsta de 65 ani și peste. Nu există dovezi conform cărora pacienții vârstnici ar necesita o doză diferită faţă de pacienții adulți mai tineri (vezi pct. 5.2).

Insuficiență renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală ușoară, moderată sau severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/minut, fără dializă). Nu sunt disponibile date privind subiecții tratați prin dializă, deși la acest grup de pacienţi nu se estimează diferențe în ceea ce priveşte profilul farmacocinetic (vezi pct. 5.2).

Insuficiență hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară sau moderată (clasificarea Child

- Pugh clasa A sau B). Nu sunt disponibile date privind pacienții cu insuficiență hepatică severă (clasificarea Child - Pugh clasa C); aşadar, dolutegravir trebuie utilizat cu precauţie la aceşti pacienţi (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți

Siguranţa şi eficacitatea dolutegravir la copii cu vârsta sub 4 săptămâni sau cu greutatea corporală sub 3 kg nu au fost încă stabilite. În cazul rezistenței la inhibitorii de integrază, nu există date suficiente pentru a recomanda o doză de dolutegravir la adolescenţi, copii şi sugari. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Mod de administrare

Administrare orală.

Tivicay poate fi luat cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). În prezenţa rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază, ar fi de preferat ca Tivicay sa fie luat cu alimente pentru a crește expunerea (în special la pacienţi cu mutaţii de tip Q148) (vezi pct. 5.2). Comprimatele dispersabile pot fi dizolvate în apă potabilă sau înghiţite întregi cu apă potabilă.

Atunci când sunt dizolvate, cantitatea de apă va depinde de numărul comprimatelor prescrise.

Comprimatul/comprimatele trebuie dizolvat(e) complet înainte de înghiţire. Comprimatele nu trebuie însă mestecate, tăiate, sau zdrobite. Trebuie administrată doza de medicament în cel mult 30 de minute după pregătirea acesteia. Dacă au trecut mai mult de 30 de minute, se aruncă doza, se clăteşte recipientul şi se pregăteşte o doză nouă. În prospectul din ambalaj sunt furnizate instrucţiuni complete cu privire la dizolvarea comprimatelor (vezi Instrucţiunile de utilizare pas cu pas).

În cazul în care comprimatele sunt înghiţite întregi, pacienţii nu trebuie să administreze mai mult de un comprimat simultan pentru a reduce riscul de înecare.

Efectul altor medicamente asupra farmacocineticii dolutegravir Toţi factorii care scad expunerea la dolutegravir trebuie evitaţi în contextul prezenţei rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază. Dolutegravir este eliminat în principal prin metabolizare de către UGT1A1. Dolutegravir este, de asemenea, un substrat al UGT1A3, UGT1A9, CYP3A4, gpP și BCRP; prin urmare, medicamentele care induc aceste enzime, pot scădea concentrația plasmatică a dolutegravir și reduce efectul terapeutic al dolutegravir (vezi Tabelul 3). Administrarea concomitentă a dolutegravir împreună cu alte medicamente care inhibă aceste enzime, poate creşte concentraţia plasmatică a dolutegravir (vezi Tabelul 3). Absorbția dolutegravir este redusă de anumite antiacide (vezi Tabelul 3). Efectul dolutegravir asupra farmacocineticii altor medicamente In vivo, dolutegravir nu a avut efect asupra midazolamului, un substrat al CYP3A4. Pe baza datelor in vivo şi/sau in vitro, se estimează că dolutegravir nu afectează farmacocinetica medicamentelor care constituie substraturi ale unor enzime majore sau proteine transportoare cum sunt CYP3A4, CYP2C9 si P-gp (pentru mai multe informaţii vezi pct. 5.2). In vitro, dolutegravir a inhibat transportorul cationic organic renal de tip 2 (OCT2) și transportorul de expulzare a toxinelor și multidrog (MATE-1). In vivo, s-a observat la pacienți o scădere a clearance-ului creatininei cu 10-14 % (fracţia secretoare este dependentă de transportul OCT2 şi MATE-1). In vivo, dolutegravir poate crește concentrațiile plasmatice ale medicamentelor a căror excreție depinde de OCT2 și/sau MATE-1 (de exemplu: fampridină [cunoscută, de asemenea, ca dalfampridină], metformina) (vezi Tabelul 3). In vitro, dolutegravir a inhibat transportorii asimilării renale, transportorii anionici organici (OAT1) și OAT3. Pe baza lipsei eficienţei asupra farmacocineticii in vivo a substratului OAT a tenofovir, inhibarea in vivo a OAT1 este puţin probabilă. Inhibarea in vivo a OAT3 nu a fost studiată. Dolutegravir poate crește concentraţia plasmatică a medicamentelor a căror excreţie este dependentă de OAT3. Interacțiunile stabilite și cele teoretice cu medicamentele antiretrovirale și non-antiretrovirale selectate sunt prezentate în Tabelul 3. Tabelul interacțiunilor Interacțiunile dintre dolutegravir și medicamentele administrate concomitent sunt prezentate în Tabelul 3 (creșterea este indicată prin "↑" , scăderea - prin "↓", nicio modificare - prin "↔", aria de sub curba variației în timp a concentrației plasmatice - prin "ASC", concentrația plasmatică maximă observată - prin "Cmax", concentraţia la sfârşitul intervalului de dozare prin“Cτ”). Tabelul 3. Interacțiuni medicamentoase Medicamente în funcție de ariile terapeutice Interacțiune Modificarea mediei geometrice (%) Recomandări privind administrarea concomitentă Agenţi antivirali HIV-1 Inhibitori non-nucleozidici ai revers transcriptazei Etravirină fără inhibitori de protează potenţaţi Dolutegravir↓ ASC ↓ 71% Cmax ↓ 52% Cτ ↓ 88% Etravirină  (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Etravirina fără inhibitori de protează potenţaţi a redus concentrația plasmatică a dolutegravir. Doza recomandată de dolutegravir pentru adulţi este de

50 mg de două ori pe zi pentru administrarea

concomitentă cu etravirină fără inhibitori de protează potenţaţi. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. Dolutegravir nu trebuie utilizat împreună cu etravirina fără administrarea concomitentă de atazanavir/ ritonavir, darunavir/ ritonavir sau lopinavir/ ritonavir la pacienţi rezistenţi la IIN (vezi mai jos în tabel). Lopinavir/ ritonavir+etravirină Dolutegravir  ASC ↑ 11% Cmax ↑ 7% C ↑ 28% Lopinavir  Ritonavir  Nu este necesară ajustarea dozei. Darunavir/ ritonavir+etravirină Dolutegravir ↓ ASC ↓ 25% Nu este necesară ajustarea dozei. Cmax ↓ 12% C ↓ 36% Darunavir  Ritonavir  Efavirenz Dolutegravir↓ ASC ↓ 57% Cmax ↓ 39% Cτ ↓ 75% Efavirenz  (grupuri de control istorice) (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi, atunci când se

administrează concomitent cu efavirenz. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. În prezenţa rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază, trebuie luate în considerare combinații alternative care nu includ efavirenz (vezi pct. 4.4). Nevirapină Dolutegravir↓ (Nu s-a studiat, dar datorită inducţiei, este de aşteptat o scădere a expunerii sistemice observate ca şi în cazul efavirenz). Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi, atunci când se

administrează concomitent cu nevirapină. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. În prezenţa rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază, trebuie luate în considerare combinații alternative care nu includ nevirapina (vezi pct. 4.4). Rilpivirină Dolutegravir  ASC ↑ 12% Cmax ↑ 13% Cτ ↑ 22% Rilpivirină  Nu este necesară ajustarea dozei. Inhibitori nucleozidici ai revers transcriptazei Tenofovir Dolutegravir  ASC ↑ 1% Cmax ↓ 3% Cτ ↓ 8% Tenofovir  Nu este necesară ajustarea dozei. Inhibitori de protează Atazanavir Dolutegravir↑ ASC ↑ 91% Cmax ↑ 50% Cτ ↑ 180% Atazanavir  (grupuri de control istorice) (inhibiţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Nu este necesară ajustarea dozei. Tivicay nu trebuie administrat în doze mai mari de

50 mg de două ori pe zi, atunci când se

administrează concomitent cu atazanavir (vezi pct. 5.2) datorită lipsei datelor. Atazanavir/ritonavir Dolutegravir↑ ASC ↑ 62% Cmax ↑ 34% Cτ ↑ 121% Atazanavir  Ritonavir  (inhibiţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Nu este necesară ajustarea dozei. Tivicay nu trebuie administrat în doze mai mari de

50 mg de două ori pe zi, atunci când se

administrează concomitent cu atazanavir (vezi pct. 5.2) datorită lipsei datelor. Tipranavir/ritonavir (TPV+RTV) Dolutegravir↓ ASC ↓ 59% Cmax ↓ 47% Cτ ↓ 76% (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi, în contextul administrării

concomitente cu tipranavir/ritonavir. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. În prezenţa rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază, această combinaţie trebuie evitată (vezi pct. 4.4). Fosamprenavir/ ritonavir (FPV+RTV) Dolutegravir↓ ASC ↓ 35% Cmax ↓ 24% Cτ ↓ 49% (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Nu este necesară ajustarea dozei în cazul absenţei rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază. În prezenţa rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază, trebuie luate în considerare combinații alternative care nu includ fosamprenavir/ritonavir. Darunavir/ritonavir Dolutegravir ↓ ASC ↓ 22% Cmax ↓ 11% C24 ↓ 38% (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Nu este necesară ajustarea dozei. Lopinavir/ritonavir Dolutegravir  ASC ↓ 4% Cmax  0% C24 ↓ 6% Nu este necesară ajustarea dozei. Alţi agenţi antivirali Daclatasvir Dolutegravir  ASC ↑ 33% Cmax ↑ 29% C ↑ 45% Daclatasvir  Daclatasvir nu a modificat concentraţia plasmatică a dolutegravir într-o măsură relevantă clinic. Dolutegravir nu a modificat concentraţia plasmatică a daclatasvir. Nu este necesară ajustarea dozei. Alţi agenţi Blocante ale canalelor de potasiu Fampridină (cunoscută, de asemenea, ca dalfampridină) Fampridină ↑ Administrarea concomitentă cu dolutegravir are potențialul de a cauza crize convulsive, din cauza concentrației plasmatice crescute a fampridinei prin intermediul inhibării transportorului OCT2; administrarea concomitentă nu a fost studiată. Administrarea concomitentă a fampridinei cu dolutegravir este contraindicată. Anticonvulsivante Carbamazepină Dolutegravir ↓ ASC ↓ 49% Cmax ↓ 33% C ↓ 73% Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi atunci când este

administrat concomitent cu carbamazepină. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. Pentru pacienţi rezistenţi la IIN se vor folosi, unde este posibil, alternative la carbamazepină. Oxcarbamazepină Fenitoină Fenobarbital Dolutegravir↓ (Nu s-a studiat, dar este de aşteptat o scădere datorită inducţiei enzimelor UGT1A1 şi CYP3A este de aşteptat o scădere a Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi atunci când este

administrat concomitent cu aceşti inductori metabolic. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. Pentru expunerii sistemice asemănătoare celei observate la carbamazepină) pacienţii rezistenţi la IIN se vor folosi, unde este posibil, combinaţii alternative care nu includ aceşti inductori metabolici. Agenţi antifungici derivaţi de azol Ketoconazol Fluconazol Itraconazol Posaconazol Voriconazol Dolutegravir (Nu s-a studiat) Nu este necesară ajustarea dozei. Ţinând cont de datele aferente altor inhibitori CYP3A4 nu se estimează o creștere marcantă. Produse din plante Sunătoare Dolutegravir↓ (Nu s-a studiat, dar este de aşteptat o scădere datorită inducţiei enzimelor UGT1A1 şi CYP3A este de aşteptat o scădere a expunerii sistemice asemănătoare celei observate la carbamazepină) Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi atunci când este

administrat concomitent cu sunătoare. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. Pentru pacienţii rezistenţi la IIN se vor folosi, unde este posibil, combinaţii alternative care nu include sunătoare. Antiacide și suplimente Antiacide care conțin magneziu/ aluminiu Dolutegravir↓ ASC ↓ 74% Cmax ↓ 72% (Legaturi complexe cu ioni polivalenţi) Antiacidele care conțin magneziu/ aluminiu trebuie administrate la distanţa faţă de administrarea de dolutegravir (minim la 2 ore după sau cu 6 ore înainte). Suplimente de calciu (à jeun) Dolutegravir ↓ ASC ↓ 39% Cmax ↓ 37% C24 ↓ 39% (Legaturi complexe cu ioni polivalenţi) Dacă Tivicay se administrează împreună cu alimente, suplimentele sau multivitaminele care conțin calciu, fier sau magneziu pot fi luate în același timp. - Dacă Tivicay este administrat à jeun, suplimentele trebuie administrate cu minimum 2 ore după sau cu 6 ore înainte de administrarea Tivicay. Reducerile expunerii la dolutegravir au fost observate la administrarea dolutegravir și a suplimentelor à jeun. După masă, schimbările privind expunerea în urma administrării împreună cu suplimente de calciu sau fier au fost modificate de efectul alimentației, rezultând o expunere similară cu cea obținută cu dolutegravir administrat à jeun. Suplimente de fier (à jeun) Dolutegravir ↓ ASC ↓ 54% Cmax ↓ 57% C24 ↓ 56% (Legaturi complexe cu ioni polivalenţi) Multivitamine (care conțin calciu, fier sau magneziu) (à jeun) Dolutegravir ↓ ASC ↓ 33% Cmax ↓ 35% C24 ↓ 32 (Legaturi complexe cu ioni polivalenţi) Corticosteroizi Prednison Dolutegravir  ASC ↑ 11% Cmax ↑ 6% Cτ ↑ 17% Nu este necesară ajustarea dozei. Antidiabetice Metformină Metformină↑ Atunci când este administrat concomitent cu 50mg dolutegravir o dată pe zi: Trebuie avută în vedere o ajustare a dozei de metformină la iniţierea şi încetarea coadministrării de dolutegravir cu metformină, pentru a menţine controlul glicemiei. La pacienţii cu insuficienţă renală moderată trebuie avută în vedere o ajustare Metformină ASC ↑ 79% Cmax ↑ 66% Atunci când este administrat concomitent cu 50mg dolutegravir de două ori pe zi: Metformină ASC ↑ 145 % Cmax ↑ 111% a dozei de metformină atunci când este administrată concomitent cu dolutegravir, datorită creşterii riscului de acidoză lactică la pacienţii cu insuficienţă renală moderată ca urmare a concentraţiei crescute de metformină (vezi pct. 4.4). Antimicobacteriene Rifampicină Dolutegravir↓ ASC ↓ 54% Cmax ↓ 43% Cτ ↓72% (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Doza recomandată de dolutegravir la adulţi este de

50 mg de două ori pe zi, atunci când se

administrează concomitent cu rifampicină în contextul absenţei rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază. La copii, doza cu administrare o dată pe zi, stabilită în funcţie de greutatea corporală, trebuie administrată de două ori pe zi. În prezenţa rezistenţei la clasa inhibitorilor de integrază, această combinaţie trebuie evitată (vezi pct. 4.4). Rifabutină Dolutegravir  ASC ↓ 5% Cmax ↑ 16% Cτ ↓ 30% (inducţia enzimelor CYP3A și UGT1A1) Nu este necesară ajustarea dozei. Contraceptive orale Etinilestradiol (EE) şi Norelgestromină (NGMN) Dolutegravir  EE  ASC ↑ 3% Cmax ↓ 1% NGMN  ASC ↓ 2% Cmax ↓ 11% Dolutegravir nu a avut niciun efect farmacodinamic asupra hormonului luteinizant (HL), asupra hormonului foliculostimulant (FSH) și asupra progesteronului. Ajustarea dozei de contraceptive orale nu este necesară, atunci când se administrează concomitent cu dolutegravir. Analgezice Metadonă Dolutegravir  Metadonă  ASC ↓ 2% Cmax  0% C ↓ 1% Nu este necesară ajustarea dozei fiecărui medicament. Copii și adolescenți Studiile de interacțiune au fost efectuate numai la adulți.

Sarcina Tivicay poate fi utilizat în timpul sarcinii dacă este necesar din punct de vedere clinic. Un volum mare de date provenite de la femeile gravide (mai mult de 1 000 de expuneri) nu au indicat toxicitate malformativa sau feto/neonatala asociată cu dolutegravir. Două studii mari de supraveghere a rezultatelor nașterilor (peste 14 000 nașteri) din Botswana (Tsepamo) și Eswatini, precum și din alte surse, nu indică un risc crescut apariție a malformațiilor de tub neural după expunerea la dolutegravir. Incidența defectelor de tub neural la nivelul populației generale variază între 0,5 și 1 caz la 1 000 de nou- născuți vii (0,05-0,1%). Datele din studiul Tsepamo nu arată vreo diferență semnificativă în ceea ce privește incidența defectelor de tub neural (0,11%) la sugarii ale căror mame erau tratate cu dolutegravir la concepție (peste 9 400 de expuneri), comparativ cu mamele care au fost tratate la concepție cu regimuri antiretrovirale care nu conțineau dolutegravir (0,11%) sau comparativ cu femeile neinfectate cu HIV (0,07%). Datele studiului Eswatini arată aceeași incidență a defectelor tubului neural (0,08%) la sugarii ale căror mame erau tratate cu dolutegravir la concepție (peste 4 800 de expuneri), ca și la sugarii femeilor neinfectate cu HIV (0,08%). Datele analizate din Registrul de sarcini cu tratament antiretroviral (RSA) din peste 1 000 de sarcini care au fost expuse în primul trimestru la dolutegravir nu indică un risc crescut de malformații congenitale majore comparativ cu media generală sau cu femeile infectate cu HIV. În studiile de toxicitate la animale asupra funcției de reproducere, nu s-au constatat rezultate negative în ceea ce privește dezvoltarea, inclusiv defecte de tub neural (vezi pct. 5.3). Dolutegravir traversează bariera placentară la om. La femeile gravide care sunt în evidență cu HIV, concentrația mediană a dolutegravir la nivelul cordonului ombilical fetal a fost de aproximativ 1,3 ori mai mare în comparație cu concentrația plasmatică periferică la mamă. Nu există informații suficiente cu privire la efectele dolutegravirului asupra nou-născuților. Alăptare Dolutegravir se excretă în laptele matern în cantități mici (s-a indicat un raport mediu lapte matern/plasma maternă al dolutegravir de 0,033). Nu există suficiente date în ceea ce privește efectele dolutegravir asupra nou-născuților/sugarilor. Se recomandă ca femeile care sunt în evidență cu HIV să nu își alăpteze copiii pentru a evita transmiterea HIV. Fertilitate Nu există date privind efectele dolutegravir asupra fertilității umane masculine sau feminine. Studiile la animale nu indică efecte ale dolutegravir asupra fertilității masculine sau feminine (vezi pct. 5.3).