RCP · SUMETROLIM 25mg/ml+5mg/ml

Doze

Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: dozele adecvate pot fi asigurate prin administrarea Sumetrolim comprimate.

În cazul în care din diverse motive ingestia comprimatelor este dificilă, doza iniţială recomandată este de 32 ml suspensie divizată în două doze (dimineaţa şi seara) cu ajutorul unei cantităţi suficiente de lichid, după mese.

În cazuri severe se poate administra o doză zilnică crescută, până la maxim 48 ml suspensie divizată în două doze.

Doza de întreţinere recomandată în cazul tratamentului cu o durată mai mare de 14 zile este de 16 ml suspensie x 2 ori pe zi.

Copii şi adolescenţi

Doza zilnică recomandată este de 6 mg trimetoprim şi 30 mg sulfametoxazol/kg corp divizată în 2 doze.

Durata tratamentului: în infecţii acute (exceptând gonoreea), tratamentul este de minimum 5 zile sau continuarea tratamentului încă 2 zile după dispariţia simptomelor. Dacă după 7 zile de tratament nu se observă nicio ameliorare clinică evidentă, tratamentul trebuie reevaluat.

Tratamentul cistitelor acute necomplicate la femei este de 3 zile, în timp ce la copii pentru acelaşi diagnostic durata tratamentului este de 5-7 zile.

În cazul brucelozei acute tratamentul este de cel puțin 4 săptămâni.

În nocardioză nu există un consens privind cel mai adecvat dozaj. În general pentru adulţi se administrează 6-8 comprimate pe zi timp de 3 luni (echivalent cu 96 ml sau 128 ml suspensie).

Toxoplasmoza: nu există un consens privind cel mai adecvat dozaj pentru tratamentul sau profilaxia acestei infecţii. Decizia de stabilire a dozajului trebuie bazată pe experienţa clinică. Cu toate acestea, se consideră că poate fi adecvat dozajul propus pentru profilaxia pneumoniei cu Pneumocystis carinii.

În gonoreea necomplicată durata tratamentului este de 1 zi cu 80 ml suspensie x 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara) sau 64 ml suspensie x 2 ori pe zi timp de 2 zile.

În pneumonia cu Pneumocystis carinii doza recomandată este de 20 mg/kgc trimetoprim şi 100 mg/kgc sulfametoxazol divizată în 2 sau mai multe prize şi cu o durată de 14-21 zile. Scopul este de a obţine un maxim al concentraţiei plasmatice egal sau mai mare de 5 μg/ml.

Pentru profilaxia infecţiilor cauzate de Pneumocystis carinii doza recomandată în perioada de creştere a riscului infecţiei la adulţi este de 32 ml suspensie pe zi, sau 32 ml suspensie la 2 zile sau 32 ml suspensie x 2 ori pe zi la fiecare 2 zile.

Pentru tratamentul profilactic la copii doza este stabilită în funcţie de vârstă şi de greutatea corporală şi este administrată fie sub formă de doză unică pe zi de trei ori pe săptămână în zile consecutive, fie divizată în 2 prize pe zi 7 zile pe săptămână, fie de 3 ori pe săptămână în zile alternative, sau de 3 ori pe săptămână în zile consecutive. Acest dozaj este corespunzător administrării de aproximativ 150 mg trimetoprim/m² /zi si 750 mg sulfametoxazol/m²/zi.

Doza maximă zilnică pentru această indicaţie nu trebuie să depăşească 320 mg trimetoprim şi respectiv 1600 mg sulfametoxazol (corespunzător la 64 ml suspensie).

Doze recomandate la categorii speciale de pacienţi

Insuficienţă renală: dozele pentru adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani trebuie ajustate aşa cum rezultă din tabelul de mai jos (nu există informaţii privind dozele la copii cu vârsta sub 12 ani):

Se recomandă măsurarea concentraţiei plasmatice a sulfametoxazolului la interval de 2-3 zile pe probe prelevate la 12 ore după administrarea Sumetrolim. Dacă concentraţia totală de sulfametoxazol µg/ml, µg/ml.depăşeşte 150 tratamentul trebuie întrerupt până la o concentraţie plasmatică de 120

În cazul pacienţilor care efectuează ședințe de hemodializă doza este de 50% din doza recomandată administrată înainte de hemodializă. După aceasta poate fi administrată şi cealaltă jumătate din doză. Hemodializa durează 4 ore timp în care 44% din trimetoprim şi 57% din sulfametoxazol este eliminată. Tratamentul cu Sumetrolim nu trebuie administrat în zilele în care nu se face hemodializa.

La vârstnici utilizarea Sumetrolim trebuie efectuată cu precauţie deoarece frecvenţa şi intensitatea reacţiilor adverse este mai mare mai ales în cazul insuficienţei renale sau hepatice sau a altor tratamente asociate (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Suspensia trebuie administrată cu o cantitate suficientă de lichide, de două ori pe zi (dimineaţa şi seara) de preferat după mese. Flaconul este prevăzut cu o măsură dozatoare gradată la 1 ml necesară administrării suspensiei. 4 ml suspensie conţin trimetoprim 20 mg şi sulfametoxazol 100 mg.

Sulfonamidele prezintă similaritate chimică cu agenţii care determină formarea guşei, cu diureticele (acetazolamida, tiazidele) şi cu hipoglicemiantele orale. A fost raportată chiar o hipersensibilitate încrucişată cu aceste substanţe. Diureza indusă și/sau hipoglicemia au fost rareori raportate la pacienţii trataţi cu sulfonamide (vezi pct. 4.4). Sulfonamidele cresc efectul anticoagulantelor orale (de tip cumarinic) prin inhibarea stereoselectivă a metabolismului acestora. In vitro, sulfametoxazolul poate deplasa warfarina de pe situsurile de legare cu albumina plasmatică. De aceea pacienţii trebuie monitorizaţi frecvent din punct de vedere al timpului de protrombină și, dacă este necesar, doza de anticoagulant trebuie ajustată la pacienții care utilizează tratament cu anticoagulante orale. În cazul administrării concomitente cu fenitoina, timpul de înjumătăţire al acesteia creşte cu 39% în timp ce clearance-ul scade cu 27%, favorizând creşterea toxicităţii fenitoinei. De aceea nivelul plasmatic al fenitoinei trebuie îndeaproape monitorizat în cazul administrării concomitente cu Sumetrolim. Prin scăderea capacității de legare de proteinele plasmatice și afectarea transportului renal, sulfonamidele cresc concentraţia plasmatică a metotrexatului și riscul toxicității metotrexatului. Administrarea de acid folic poate determina scăderea riscului reacțiilor adverse hematopoietice. Trimetoprimul interferă cu dozarea plasmatică a metotrexatului în cazul metodei care utilizează dihidrofolat reductaza. Administrarea concomitentă de rifampicină şi Sumetrolim conduce la o scădere a timpului de înjumătăţire plasmatică al trimetoprimului după o perioadă de o săptămână. Acest lucru nu are o semnificaţie clinică. În cazul administrării concomitente cu ciclosporina la pacienţii cu transplant renal poate să apară o nefrotoxicitate tranzitorie. Concentraţia serică a digoxinei poate să crească mai ales la pacienţii vârstnici atunci când este administrată cu Sumetrolim de aceea este necesară monitorizarea concentrației plasmatice a digoxinei. Indometacinul sau alte antiinflamatoare nesteroidiene pot să crească concentraţia plasmatică a sulfonamidei. În cazuri rare a fost raportată anemie megaloblastică la pacienţii la care s-a administrat concomitent Sumetrolim şi pirimetamină în doze mai mari de 25 mg (tratament profilactic împotriva malariei). Acţiunea antidepresivelor triciclice este redusă de Sumetrolim. Ca şi în cazul altor sulfonamide Sumetrolim poate potenţa acţiunea hipoglicemiantă a antidiabeticelor orale de tip sulfoniluree de aceea se recomandă monitorizarea nivelului glucozei în sânge în cazul tratamentului concomitent. Administrarea concomitentă a trimetoprimului şi a anumitor substanțe (cum sunt amantadina și procainamida), care sunt produşi cationici la pH-ul fiziologic, şi care sunt parţial eliminaţi prin secreţie tubulară, poate conduce la creşterea concentraţiei plasmatice a acestora datorită secreţiei competitive renale. În unele situaţii, administrarea concomitentă cu zidovudina poate creşte riscul reacţiilor adverse hematologice determinate de Sumetrolim. Dacă este necesară administrarea concomitentă trebuie luată în considerare monitorizarea parametrilor hematologici. Administrarea trimetoprim/sulfametoxazol poate determina creşterea expunerii la lamivudină cu 40% datorită trimetoprimului. Lamivudina nu influenţează efectul farmacocinetic al trimetoprimului sau al sulfametoxazolului. Este necesară precauție la pacienții care utilizează alte medicamente care pot determina hiperkaliemie. Teste de laborator: Trimetoprimul poate interfera cu testele de măsurare a concentraţiei metotrexatului dacă metoda utilizată este cea cu dihidrofolat reductaza pentru legarea competitivă de proteinele plasmatice. Sumetrolim interferă cu determinarea cantitativă a creatininei prin metoda care are la bază reacţia Jaffe alcalin picrat. Interferența poate crește valorile testului cu 10%.

a) Studii preclinice Sarcina Administrarea trimetoprimului şi sulfametoxazolului în doze mai mari decât cele terapeutice a fost asociată cu apariţia unor anomalii fetale la şobolan (gura de lup), similare cu cele apărute în urma utilizării de antagonişti ai acidului folic. Efectele trimetoprimului au fost anulate de administrarea de acid folic. Creşterea pierderii în greutate a fetuşilor a fost observată după administrarea de doze mari de trimetoprim la iepure. b) Studii clinice Sarcina Nu sunt date suficiente privind siguranţa administrării Sumetrolim pe timpul perioadei de sarcină. Sumetrolim traversează bariera placentară. Având în vedere că ambele componente ale medicamentului afectează metabolismul acidului folic (studii clinice de caz au arătat că ambele substanţe sunt implicate în expunerea la antagoniştii acidului folic şi a defectelor la naştere), administrarea Sumetrolim trebuie evitată pe toată perioada de sarcină cu excepţia situaţiilor în care beneficiile sunt superioare riscurilor fetale posibile. Trebuie luată în considerare administrarea suplimentară de acid folic dacă este necesară administrarea de Sumetrolim. Administrarea medicamentului în al treilea trimestru de sarcină creşte riscul dezvoltării unui icter prelungit la nou născut (vezi pct. 4.3). Sulfametoxazolul competiţionează cu bilirubina în ceea ce priveşte legarea de albumina plasmatică. Administrarea Sumetrolim la mame în perioada premergătoare naşterii poate fi un risc de precipitare sau exacerbare a unei hiperbilirubinemii la nou-născuţi, asociată cu un risc teoretic de apariţie a icterului prelungit deoarece la nou-născut prezenţa medicamentului datorată administrării maternale, persistă timp de câteva zile (vezi pct. 4.3). Acest risc teoretic este relevant mai ales la copii cu risc crescut de hiperbilirubinemie, ca şi la prematuri sau cei cu deficienţă de glucozo-6 fosfat dehidrogenază. Alăptarea Ambele substanțe din Sumetrolim sunt excretate în laptele matern. Dacă tratamentul este neapărat necesar pe timpul perioadei de alăptare mama trebuie sfătuită să întrerupă alăptarea pe timpul tratamentului şi trei zile după sfârşitul acestuia, în această perioadă fiind recomandată alimentarea alternativă a nou născutului (vezi pct. 4.3).