RCP · SILAPO 30000UI/0,75ml

oze şi mod de administrare

Tratamentul cu Silapo trebuie să fie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în abordarea terapeutică a pacienţilor cu indicaţiile menţionate mai sus.

Doze Toate celelalte cauze ale anemiei (deficit de fier, acid folic sau vitamina B12, intoxicaţie cu aluminiu, infecţie sau inflamaţie, pierderi de sânge, hemoliză şi fibroză a măduvei osoase de orice origine) trebuie evaluate şi tratate înainte de iniţierea tratamentului cu Silapo şi când se decide creşterea dozei. Pentru a garanta o reacţie optimă la Silapo, trebuie să se asigure depozite corespunzătoare de fier şi trebuie administrate suplimente cu fier dacă este necesar (vezi pct. 4.4).

Tratamentul anemiei simptomatice la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii cu insuficienţă renală cronică Simptomele de anemie şi sechelele acesteia pot varia în funcţie de vârstă, sex şi comorbidităţi asociate; se impune evaluarea, de către medic, a evoluţiei clinice şi stării fiecărui pacient.

Intervalul recomandat pentru concentraţia țintă a hemoglobinei este între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 până la 7,5 mmol/l). Silapo trebuie administrat pentru a creşte concentraţia hemoglobinei până la valori care să nu depăşească 12 g/dl (7,5 mmol/l). Trebuie evitată o creştere a hemoglobinei mai mare de 2 g/dl (1,25 mmol/l) într-o perioadă de patru săptămâni. Dacă apare această creştere, trebuie făcute ajustări corespunzătoare ale dozei aşa cum este prevăzut.

Datorită variabilităţii intra-individuale, se pot observa ocazional valori ale hemoglobinei individuale care depăşesc sau sunt inferioare intervalului de concentraţii țintăale hemoglobinei pentru un anumit pacient. Variabilitatea valorilor hemoglobinei trebuie controlată prin ajustarea dozei, luând în considerare un interval de concentraţie ţintă al hemoglobinei cuprins între 10 g/dl (6,2 mmol/l) şi 12 g/dl (7,5 mmol/l).

4 Trebuie evitată menţinerea pentru o periodă lungă de timp a concentraţiei hemoglobinei peste 12 g/dl (7,5 mmol/l). Dacă hemoglobina creşte cu mai mult de 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună sau dacă hemoglobina depăşeşte 12 g/dl (7,5 mmol/l) in mod sustinut, reduceţi doza de Silapo cu 25%. Dacă hemoglobina depăşeşte 13 g/dl (8,1 mmol/l), oprește tratamentul până când scade sub 12 g/dl (7,5 mmol/l) şi apoi reinstituiţi tratamentul cu Silapo la o doză cu 25% mai mică decât doza anterioară.

Pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru a se asigura că se utilizează cea mai mică doză eficace aprobată de Silapo pentru a se obţine controlul adecvat al anemiei şi al simptomelor anemiei menţinându-se în acelaşi timp o concentraţie a hemoglobinei mai mică sau egală cu 12 g/dl (7,5 mmol/l).

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică trebuie luate măsuri de precauție la creşterea dozelor agenților de stimulare a eritropoiezei (ESA - erythropoiesis-stimulating agent). La pacienţii cu un răspuns slab al hemoglobinei la tratamentul cu ESA trebuie avute în vedere explicaţii alternative ale răspunsului slab (vezi pct 4.4 şi 5.1).

Tratamentul cu Silapo este împărţit în două etape: faza de corecţie şi faza de întreţinere.

Pacienţi adulţi care efectuează hemodializă La pacienţii care efectuaează hemodializă, la care accesul intravenos este disponibil rapid, este preferabilă administrarea pe cale intravenoasă.

Faza de corecţie Doza inițială este de 50 UI/kg de 3 ori pe săptămână.

Dacă este necesar, se creşte sau se scăde doza cu 25 UI/kg (de 3 ori pe săptămână) până când se obține o concentraţie de hemoglobină în intervalul de valori țintă cuprins între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 până la 7,5 mmol/l) (acest lucru trebuie să se facă în etape de minimum patru săptămâni).

Faza de întreţinere Doza săptămânală totală recomandată este între 75 UI/kg şi 300 UI/kg.

Trebuie făcute ajustări corespunzătoare ale dozei pentru a menţine valoarea ţintă a hemoglobinei în cadrul intervalului dorit de concentraţii între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 - 7,5 mmol/l

Pacienţii cu valoare iniţială foarte mică de hemoglobină (< 6 g/dl sau < 3,75 mmol/l) pot necesita doze mai mari de întreţinere decât pacienţii cu anemie mai puţin severă (Hb > 8 g/dl sau > 5 mmol/l).

Pacienţi adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă hemodializă Atunci când accesul intravenos nu este disponibil rapid, Silapo poate fi administrat subcutanat.

Faza de corecţie Doza inițială este de 50 UI/kg, de 3 ori pe săptămână, urmată, dacă este necesar, de o creştere a dozei cu câte 25 UI/kg (de 3 ori pe săptămână) până când se atinge scopul dorit (acest lucru trebuie să se facă în etape de minimum patru săptămâni).

Faza de întreţinere În timpul fazei de întreţinere, Silapo poate fi administrat fie de 3 ori pe săptămână, iar în cazul administrării subcutanate, o dată pe săptămână sau o dată la interval de 2 săptămâni.

Trebuie făcute ajustări corespunzătoare ale dozei şi ale intervalelor de administrare a dozei pentru a menţine valoarea hemoglobinei la concentraţia dorită: hemoglobina între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 până la 7,5 mmol/l). Extinderea intervalelor de administrare a dozei poate necesita o creştere a dozei.

Doza maximă nu trebuie să depăşească 150 UI/kg de 3 ori pe săptămână, 240 UI/kg (până la un maxim de 20000 UI) o dată pe săptămână, sau 480 UI/kg (până la un maxim de 40000 UI) o dată la fiecare 2 săptămâni.

5 Pacienţi adulţi care efectuează dializă peritoneală Atunci când accesul intravenos nu este disponibil rapid, Silapo poate fi administrat subcutanat.

Faza de corecţie Doza iniţială este de 50 UI/kg de 2 ori pe săptămână.

Faza de întreţinere Doza de întreţinere recomandată este cuprinsă între 25 şi 50 UI/kg, administrata de 2 ori pe săptămână în 2 doze egale.

Trebuie făcute ajustări corespunzătoare ale dozei pentru a menţine valorile hemoglobinei la concentraţia dorită între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 - 7,5 mmol/l).

Tratamentul pacienţilor adulţi cu anemie indusă de chimioterapie Simptomele de anemie şi sechelele acesteia pot varia în funcţie de vârstă, sex şi complicaţiile generale ale bolii; se impune evaluarea, de către medic, a evoluţiei clinice şi stării fiecărui pacient.

Silapo trebuie administrat la pacienţii cu anemie (de exemplu cu concentraţia hemoglobinei ≤ 10 g/dl [6,2 mmol/l]).

Doza iniţială este de 150 UI/kg, administrată subcutanat de 3 ori pe săptămână.

Alternativ, Silapo poate fi administrat subcutanat, sub forma unei doze iniţiale de 450 UI/kg o dată pe săptămână.

Trebuie făcute ajustări corespunzătoare ale dozei pentru a menţine concentraţiile de hemoglobină în cadrul intervalului dorit de concentraţie între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 până la 7,5 mmol/l).

Datorită variabilităţii intra-individuale, se pot observa ocazional concentraţii ale hemoglobinei individuale care depăşesc sau sunt inferioare valorilor din intervalul dorit de concentraţii ale hemoglobinei pentru un anumit pacient. Variabilitatea valorilor hemoglobinei trebuie controlată prin ajustarea dozei, luând în considerare un interval dorit de concentraţii ale hemoglobinei cuprins între 10 g/dl (6,2 mmol/l) şi 12 g/dl (7,5 mmol/l). Trebuie evitată menţinerea pentru o perioadă lungă de timp a concentraţiei hemoglobinei peste 12 g/dl (7,5 mmol/l); sunt descrise mai jos ghidurile pentru ajustarea corespunzătoare a dozei când concentraţiile hemoglobinei depăşesc 12 g/dl (7,5 mmol/l). • Dacă, după 4 săptămâni de tratament, concentraţia hemoglobinei a crescut cu cel puţin 1 g/dl (0,62 mmol/l) sau numărul de reticulocite a crescut ≥ 40 000 celule/µl peste valoarea iniţială, trebuie continuată administrarea dozei stabilite (150 UI/kg de 3 ori pe săptămână sau 450 UI/kg o dată pe săptămână). • Dacă concentraţia hemoglobinei a crescut < 1 g/dl (< 0,62 mmol/l), iar numărul de reticulocite a crescut cu < 40 000 celule/μl peste valoarea iniţială, doza trebuie mărită la 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână. Dacă, după încă 4 săptămâni de tratament la 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână concentraţia hemoglobinei a crescut ≥ 1 g/dl (≥0,62 mmol/l) sau numărul de reticulocite a crescut ≥ 40 000 celule/μl, trebuie continuată administrarea unei doze de 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână. • Dacă concentraţia valoarea hemoglobinei a crescut < 1 g/dl (0,62 mmol/l), iar numărul de reticulocite a crescut < 40 000 celule/μl peste valoarea iniţială, este puţin probabil să apară un răspuns terapeutic şi tratamentul trebuie întrerupt.

Ajustarea dozei pentru a menţine concentraţiile de hemoglobină între 10 g/dl şi 12 g/dl (6,2 până la 7,5 mmol/l) Dacă concentraţia hemoglobinei creşte cu mai mult de 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună sau dacă valoarea concentraţiei de hemoglobină depăşeşte 12 g/dl (7,5 mmol/l), reduceţi doza de Silapo cu aproximativ 25 până la 50%.

6 Dacă valoarea concentraţiei de hemoglobină depăşeşte 13 g/dl (8,1 mmol/l),se întrerupe tratamentul până când scade sub 12 g/dl (7,5 mmol/l) şi apoi reîncepeţi tratamentul cu Silapo cu o doză cu 25%mai mica decât doza anterioară.

Schema terapeutică recomandată este descrisă în următoarea diagramă*:

150 UI/kg de 3 ori pe săptămână sau 450 UI/kg o dată pe săptămână Creştere retic ≥ 40000/µl sau Hb ţintă Creştere Hb Creştere ≤ 12 g/dl ≥ 1 g/dl retic ≥ 40000/µl 150 UI/kg sau 4 săpt. de 3 ori pe Creştere Hb săptămână sau ≥ 1 g/dl 450 UI/kg o dată pe Creştere retic 4 săpt. săptămână < 40000/µl 300 UI/kg şi de 3 ori pe Creştere Hb săptămână Creştere < 1 g/dl retic < 40000/µl şi Oprirea Creştere Hb tratamentului < 1 g/dl

*1 g/dl = 0,62 mmol/l; 12 g/dl = 7,5 mmol/l săpt = săptămână

Pacienţii trebuie monitorizaţi atent pentru a se asigura că este utilizată cea mai mică doză aprobată de ESA pentru a furniza controlul adecvat asupra simptomelor anemiei.

Tratamentul cu Silapo trebuie să continue până la o lună după sfârşitul chimioterapiei.

Tratamentul pacienţilor adulți la care urmează să se efectueze o intervenţie chirurgicală, încadraţi în programe de pre-donare de sânge autolog Pacienţilor cu anemie uşoară (valoarea hematocritului cuprinsă între 33 şi 39%), care necesită o cantitate de ≥ 4 unităţi de sânge predonat, trebuie să li se administreze intravenos Silapo 600 UI/kg de 2 ori pe săptămână, timp de 3 săptămâni înainte de intervenţia chirurgicală. Silapo trebuie administrat la sfârşitului procedurii de donare de sânge.

Tratamentul pacienţilor adulţi programaţi pentru intervenţie chirurgicală ortopedică electivă majoră Doza recomandată este de Silapo 600 UI/kg administrată subcutanat săptămânal, timp de trei săptămâni (ziua -21, -14 şi -7) înaintea intervenţiei chirurgicale şi în ziua intervenţiei chirurgicale.

nteracţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu există dovezi care să indice că tratamentul cu eritropoietina influenţează metabolizarea altor medicamente.

Medicamentele care scad eritropoieza pot scădea răspunsul la Silapo.

Din moment ce ciclosporina este legată RBC, există o interacţiune medicamentoasă potenţială cu alte medicamente. Atunci când Silapo este administrată concomitent cu ciclosporina, concentraţiile plasmatice ale ciclosporinei trebuie monitorizate, iar doza de ciclosporină ajustată în funcţie de creşterea valorii hematocritului.

Nu există dovezi care să indice o interacţiune între Silapo şi G-CSF sau GM-CSF cu privire la diferenţierea hematologică sau proliferarea probelor bioptice tumorale in vitro.

La pacientele adulte cu cancer mamar metastazat, administrarea subcutanată concomitentă de 40000 UI/ml de epoetină alfa cu trastuzumab 6 mg/kg nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii trastuzumab.

ertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina Nu există studii adecvate și controlate la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3.). Prin urmare, eritropoietina trebuie administrată în timpul sarcinii şi alăptării numai dacă beneficiul potenţial justifică eventualul risc pentru făt. Utilizarea epoetinei zeta nu este recomandată la pacientele gravide programate pentru intervenţie chirurgicală încadrate într-un program de pre-donare a sângelui autolog.

Alăptarea Nu se cunoaşte dacă epoetina zeta este excretată în laptele matern uman. Epoetin zeta trebuie utilizată cu precauţie la femeile care alăptează. Trebuie luată o decizie legată de continuarea/întreruperea alăptării sau continuarea/întreruperea tratamentului cu epoetin zeta, luând în considerare beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului cu epoetin zeta pentru femeie.

Utilizarea epoetin zeta nu este recomandată la pacientele care alăptează programate pentru intervenţie chirurgicală încadrate într-un program de pre-donare a sângelui autolog.

Fertilitatea

15 Nu există studii care să evalueze efectele potenţiale ale epoetin zeta asupra fertilității masculine sau feminine.