RCP · ROACTEMRA 162mg
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): ROACTEMRA 162mg
- Cod ATC: L04AC07
- Forma farmaceutică: soluție injectabilă în seringă preumplută
- Concentrație: 162mg
- Deținătorul autorizației: ROCHE PHARMA AG - GERMANIA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Forma farmaceutică subcutanată a tocilizumab se administrează cu ajutorul unor SPU+DSA de unică folosință (seringă preumplută și dispozitiv de siguranţă pentru ac). Tratamentul trebuie iniţiat de către un profesionist în domeniul sănătăţii cu experienţă în diagnosticarea şi tratamentul PR, AIJs, AIJp şi / sau ACG. Prima injecţie trebuie administrată sub supravegherea unui profesionist în domeniul sănătăţii calificat. Un pacient sau părintele/reprezentantul legal poate injecta acest medicament numai dacă medicul stabileşte că acest lucru este adecvat, iar pacientul sau părintele/reprezentantul legal acceptă să fie monitorizat medical după cum este necesar şi a fost instruit cu privire la tehnica de injectare corectă.
Pacienţii care trec de la terapia cu tocilizumab pe cale intravenoasă la administrarea pe cale subcutanată trebuie să-şi administreze prima doză subcutanată la momentul următoarei doze intravenoase programate, sub supravegherea unui profesionist în domeniul sănătăţii calificat.
Tuturor pacienţilor trataţi cu RoActemra trebuie să li se dea un Card de atenţionare pentru pacienţi.
Trebuie evaluat dacă administrarea subcutanată acasă este adecvată pentru pacient sau părinte/reprezentantul legal al acestuia, iar pacienţii sau părinţii/reprezentanţii legali ai acestuia ar trebui instruiţi să informeze un profesionist din domeniul sănătăţii înainte de a administra următoarea doză dacă prezintă simptome ale unei reacţii alergice. Pacienţii trebuie să solicite imediat asistenţă medicală dacă dezvoltă simptome specifice reacţiilor alergice grave (vezi pct. 4.4).
Doze
Pacienți cu PR
Doza recomandată este de 162 mg administrată subcutanat, o dată la interval de o săptămână.
Sunt disponibile informaţii limitate în ceea ce priveşte trecerea pacienţilor de la tocilizumab forma farmaceutică intravenoasă la tocilizumab forma farmaceutică subcutanată în doză fixă. Intervalul de administrare la o săptămână trebuie respectat.
Pacienţii care au trecut de la forma farmaceutică intravenoasă la cea subcutanată trebuie să-şi administreze subcutanat prima doză care înlocuieşte următoarea doză programată a fi administrată intravenos, sub supravegherea unui medic calificat.
Pacienți cu ACG
Doza recomandată este de 162 mg administrată subcutanat o dată pe săptămână în asociere cu glucocorticoizi în doze scăzute treptat. Acest medicament poate fi utilizat în monoterapie după întreruperea tratamentului cu glucocorticoizi.
Tocilizumab în monoterapie nu trebuie utilizat în tratamentul recidivelor acute (vezi pct. 4.4).
Pe baza naturii cronice a ACG, tratamentul după 52 de săptămâni trebuie să fie ghidat de activitatea bolii, discreţia medicului şi alegerea pacientului.
Pacienți cu PR şi ACG
Ajustarea dozelor în urma rezultatelor anormale ale testelor de laborator (vezi pct. 4.4).
• Valori anormale ale enzimelor hepatice
| Valori de laborator | Acţiune |
|---|---|
| > 1 până la 3 × faţă de limita superioară a valorilor normale (LSN) | Se modifică doza de DMARD administrată concomitent (PR) sau de medicamente imunomodulatoare (ACG), dacă este cazul. Pentru creşteri persistente în acest interval, se reduce frecvenţa de administrare a dozei de tocilizumab la interval de 2 săptămâni sau se întrerupe tratamentul până la normalizarea valorilor alaninaminotransferazei (ALT) sau aspartataminotransferazei (AST). Se reîncepe administrarea injecţiei la interval de o săptămână sau la 2 săptămâni, după cum este adecvat clinic. |
| > 3 până la 5 × LSN | Se întrerupe tratamentul, până când valoarea scade la < 3 × LSN şi se urmează recomandările de mai sus pentru valori > 1 până la 3 × LSN. Pentru creşteri persistente > 3 × LSN (confirmate prin testări repetate, vezi pct. 4.4), tratamentul se opreşte. |
| > 5 × faţă de LSN | Tratamentul se opreşte. |
• Valori scăzute ale numărului absolut de neutrofile (NAN)
La pacienţii care nu au fost trataţi anterior cu tocilizumab, nu este recomandată administrarea acestuia 109/la pacienţii cu valori ale NAN sub 2 × l.
| Valori de laborator (celule × 109/l ) | Acţiune |
|---|---|
| NAN > 1 | Menţinerea dozei |
| NAN între 0,5 şi 1 | Se întrerupe administrarea de tocilizumab. Când valorile NAN cresc > 1 × 109/l, se reîncepe tratamentul la interval de 2 săptămâni şi se creşte frecvenţa de administrare a injecţiei până la o săptămână, dacă este adecvat clinic. |
| NAN < 0,5 | Tratamentul se opreşte. |
• Valori scăzute ale numărului de trombocite
| Valori de laborator (celule × 103/μl) | Acţiune |
|---|---|
| 50 până la 100 | Se întrerupe administrarea de tocilizumab. Când valorile numărului de trombocite sunt > 100 × 103/μl, se reîncepe tratamentul la interval de 2 săptămâni şi se creşte frecvenţa de administrare a injecţiei la o săptămână, dacă este adecvat clinic. |
| < 50 | Tratamentul se opreşte. |
Pacienți cu PR şi ACG
Doză omisă
Dacă un pacient omite administrarea subcutanată a unei injecţii săptămânale de tocilizumab în decurs de 7 zile de la doza programată, el/ea trebuie să fie instruit să-şi administreze doza omisă în următoarea zi programată. Dacă un pacient omite administrarea subcutanată a unei injecţii de tocilizumab cu administrare la interval de 2 săptămâni, în decurs de 7 zile de la doza programată, el/ea trebuie să fie instruit să-şi administreze imediat doza omisă, iar următoarea doză să fie administrată în următoarea zi programată.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienți vârstnici
Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii vârstnici > 65 de ani.
Insuficienţă renală
Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. Tocilizumab nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (vezi pct. 5.2). Funcţia renală trebuie atent monitorizată la aceşti pacienţi.
Insuficienţă hepatică
Tocilizumab nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă hepatică. De aceea, nu se pot face recomandări referitoare la doză.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea tocilizumab cu administrare subcutanată la copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi sub 1 an nu au fost stabilite. Nu sunt date disponibile.
O schimbare a dozei trebuie să fie bazată doar pe o modificare consistentă a greutăţii corporale a pacientului pe parcursul timpului. Tocilizumab poate fi folosit ca monoterapie sau în asociere cu MTX.
Pacienți cu AIJs
La pacienții cu vârsta peste 1 an, doza recomandată este de 162 mg, administrată subcutanat o dată pe săptămână la pacienţii cu greutate mai mare sau egală cu 30 kg sau de 162 mg, administrată subcutanat o dată la fiecare 2 săptămâni la pacienţii cu greutate corporală mai mică de 30 kg.
Pacienții trebuie să aibă o greutate corporală de cel puțin 10 kg când li se administrează subcutanat tocilizumab.
Pacienţi cu AIJp
La pacienţii cu vârsta peste 2 ani, doza recomandată este de 162 mg, administrată subcutanat o dată la fiecare 2 săptămâni la pacienţii cu greutate mai mare sau egală cu 30 kg sau de 162 mg, administrată subcutanat o dată la fiecare 3 săptămâni la pacienţii cu greutate corporală mai mică de 30 kg.
Pacienţii cu AIJs și AIJp
Ajustarea dozelor în urma rezultatelor anormale ale testelor de laborator.
Dacă este adecvat, doza de MTX administrată concomitent şi/sau a altor medicamente trebuie modificată sau administrarea acestora oprită şi doza de tocilizumab întreruptă până când situaţia clinică a fost evaluată. Deoarece sunt multe afecţiuni comorbide care pot afecta valorile de laborator în AIJs sau AIJp, decizia de întrerupere a administrării tocilizumabului din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie să fie bazată pe evaluarea medicală a fiecărui pacient.
• Valori anormale ale enzimelor hepatice
| Valori de laborator | Acţiune |
|---|---|
| > 1 până la 3 × LSN | Se modifică doza de MTX administrată concomitent, dacă este cazul. Pentru creşteri persistente în acest interval, se întrerupe administrarea de tocilizumab până la normalizarea valorilor ALT/AST. |
| > 3 × LSN până la 5 × faţă de LSN | Se modifică doza de MTX administrată concomitent, dacă este cazul. Se întrerupe administrarea de tocilizumab, până când valoarea scade la < 3 × LSN şi se urmează recomandările de mai sus pentru valori > 1 până la 3 × faţă de LSN. |
| > 5 × faţă de LSN | Tratamentul cu tocilizumab se opreşte. Decizia de întrerupere a tratamentului în AIJs sau AIJp din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie să fie bazată pe evaluarea medicală a fiecărui pacient. |
• Valori scăzute ale numărului absolut de neutrofile (NAN)
| Valori de laborator (celule × 109/l ) | Acţiune |
|---|---|
| NAN > 1 | Se menţine doza. |
| NAN între 0,5 şi 1 | Se întrerupe administrarea de tocilizumab. Când valorile NAN cresc > 1 × 109/l, se reîncepe tratamentul. |
| NAN < 0,5 | Tratamentul cu tocilizumab se opreşte. Decizia de întrerupere a tratamentului în AIJs sau AIJp din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie să fie bazată pe evaluarea medicală a fiecărui pacient. |
• Valori scăzute ale numărului de trombocite
| Valori de laborator (celule × 103/μl) | Acţiune |
|---|---|
| 50 până la 100 | Se modifică doza de MTX administrată concomitent, dacă este cazul. Se întrerupe administrarea de tocilizumab. Când valorile numărului de trombocite sunt > 100 × 103/μl, se reîncepe tratamentul. |
| < 50 | Tratamentul cu tocilizumab se opreşte. Decizia de întrerupere a tratamentului în AIJs sau AIJp din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie să fie bazată pe evaluarea medicală a fiecărui pacient. |
Reducerea frecvenţei administrării tocilizumab din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator nu a fost studiată la pacienţii cu AIJs sau AIJp.
Siguranţa şi eficacitatea formei farmaceutice subcutanate a tocilizumab la copii cu alte afecţiuni decât AIJs sau AIJp nu au fost stabilite.
Datele disponibile cu privire la forma farmaceutică cu administrare intravenoasă sugerează că îmbunătăţirea clinică este observată în decurs de 12 săptămâni de la iniţierea tratamentului cu tocilizumab. Continuarea tratamentului trebuie să fie atent considerată la pacienţi care nu prezintă îmbunătăţiri în aceast perioadă.
Doză omisă
Dacă un pacient cu AIJs omite administrarea unei injecții subcutanate săptămânale de tocilizumab, în decurs de 7 zile de la doza programată, el/ea trebuie îndrumat/ă să ia doza omisă în următoarea zi programată. Dacă un pacient omite administrarea unei injecții subcutanate de tocilizumab o dată la fiecare 2 săptămâni într-un interval de 7 zile de la doza programată, el/ea ar trebui îndrumat/ă să ia doza omisă imediat, iar umătoarea doză în următoarea zi programată.
Dacă un pacient cu AIJp omite administrarea unei injecţii subcutanate de tocilizumab în decurs de 7 zile de la doza programată, el/ea trebuie să ia doza omisă imediat ce îşi aminteşte şi să administreze doza următoare în ziua programată obişnuită. Dacă un pacient omite administrarea unei injecţii subcutanate de tocilizumab pe o perioadă mai lungă de 7 zile sau nu este sigur când trebuie să administreze tocilizumab, contactaţi medicul sau farmacistul.
Mod de administrare
Acest medicament este destinat administrării subcutanate.
După instruirea adecvată privind tehnica de administrare a injecţiei, pacienţii îşi pot injecta singuri acest medicament, dacă medicul decide că acest lucru este potrivit pentru aceştia. Conţinutul total (0,9 ml) al seringii preumplute trebuie administrat sub formă de injecţie subcutanată. Locurile de injectare recomandate (abdomen, coapsă şi parte superioară a braţului) trebuie schimbate, iar injecţiile nu trebuie niciodată administrate în aluniţe, cicatrici sau zone în care pielea este sensibilă, cu vânătăi, roşie, întărită sau nu este intactă.
Seringa preumplută nu trebuie agitată.
Instrucţiuni detaliate pentru administrarea RoActemra în seringă preumplută sunt prezentate în prospect, vezi pct. 6.6.
Interacțiuni
Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi. Administrarea concomitentă a unei doze unice de tocilizumab 10 mg/kg cu MTX 10-25 mg, o dată pe săptămână, nu are un efect semnificativ asupra expunerii la MTX. Analizele farmacocinetice populaţionale nu au identificat vreun efect al MTX, al AINS sau al corticosteroizilor asupra eliminării tocilizumabului. Exprimarea enzimelor hepatice CYP 450 este inhibată de citokine, cum este IL-6, care stimulează inflamaţia cronică. Astfel, exprimarea CYP450 poate fi restabilită atunci când se administrează un tratament cu inhibitori potenţi de citokine, cum este tocilizumab. Studiile clinice in vitro pe culturi de hepatocite umane au demonstrat că IL-6 determină o diminuare a exprimării enzimelor CYP1A2, CYP2C9, CYP2C19 şi CYP3A4. Tocilizumab normalizează exprimarea acestor enzime. Într-un studiu clinic efectuat la pacienţii cu PR, concentraţiile plasmatice de simvastatină (CYP3A4) au scăzut cu 57% la o săptămână după administrarea unei doze unice de tocilizumab, până la o concentraţie similară sau uşor mai mare decât cea observată la subiecţii sănătoşi. Atunci când se iniţiază sau se opreşte tratamentul cu tocilizumab, pacienţii trataţi cu medicamente care sunt ajustate individual şi metabolizate prin intermediul izoenzimelor 3A4, 1A2, sau 2C9 ale CYP450 (cum sunt metilprednisolon, dexametazonă (cu posibilitatea apariţiei sindromului de întrerupere în cazul glucocorticoizilor cu administrare orală), atorvastatină, blocante ale canalelor de calciu, teofilină, warfarină, fenprocumonă, fenitoină, ciclosporină, sau benzodiazepine) trebuie monitorizaţi, deoarece poate fi necesară creşterea dozelor pentru menţinerea efectului terapeutic. Efectul tocilizumabului asupra activităţii CYP450 poate persista timp de câteva săptămâni după oprirea tratamentului, din cauza timpului lung de înjumătăţire (t1/2) prin eliminare.
Sarcină și alăptare
Femei aflate în perioada fertilă Femeile aflate în perioada fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie eficiente în timpul tratamentului şi timp de 3 luni după tratament. Sarcina Nu există date adecvate privind utilizarea tocilizumab la femeile gravide. Un studiu clinic la animale a evidenţiat un risc crescut de avort spontan/moarte embrio-fetală la o doză mare (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la oameni este necunoscut. RoActemra nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar. Alăptarea Nu se cunoaşte dacă tocilizumab se excretează în laptele uman. Excreţia tocilizumabului în lapte nu a fost studiată la animale. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe/de a se abţine de la tratamentul cu RoActemra având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru femeie. Fertilitatea Datele non-clinice disponibile nu sugerează vreun efect asupra fertilităţii în timpul tratamentului cu tocilizumab.
