RCP · REXTOL 5 micrograme/ml

Rextol se administrează pe calea accesului pentru hemodializă.

Adulţi 1) Doza iniţială trebuie calculată în funcţie de concentraţia plasmatică iniţială a hormonului paratiroidian (PTH). Doza iniţială de paricalcitol se calculează după formula următoare:

Doza iniţială (micrograme) = concentraţie plasmatică iniţială PTH exprimată în pmol/l 8

SAU

= concentraţie plasmatică iniţială PTH exprimată în pg/ml 80

Doza iniţială se administrează intravenos (i.v.) în bolus, oricând în timpul dializei, la minim două zile interval între doze.

În timpul studiilor clinice, doza maximă administrată în siguranţă a fost de 40 micrograme.

1 2) Stabilirea treptată a dozelor Valoarea de referinţă actuală acceptată pentru concentraţia plasmatică a PTH la pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal, care efectuează şedinţe de hemodializă, este de maxim 1,5 până la de 3 ori limita superioară a valorilor concentraţiei plasmatice a PTH la pacienţii cu funcţie renală neafectată, 15,9 - 31,8 pmol/l (150 - 300 pg/ml), luând în calcul PTH intact. Este necesară monitorizarea strictă şi stabilirea treptată individualizată a dozelor pentru a atinge concentraţiile plasmatice fiziologice corespunzătoare. Dacă se observă hipercalcemie sau o creştere persistentă a produsului Ca x P corectat mai mare de 5,2 mmol2/l2 (65 mg2/dl2), doza trebuie redusă sau se întrerupe administrarea până la normalizarea acestor parametri. Apoi, administrarea paricalcitolului trebuie reîncepută cu o doză mai mică. Poate fi necesară reducerea dozelor odată cu scăderea concentraţiilor plasmatice ale PTH ca răspuns la tratament.

În tabelul următor este prezentat un model de stabilire treptată a dozelor.

Ghid sugerat privind schema terapeutică (ajustarea dozelor la interval de 2 până la 4 săptămâni) Concentraţia Ajustare dozei de paricalcitol plasmatică a PTHi comparativ cu cea iniţială Aceeași sau crescută Creştere cu 2 până la 4 micrograme Scăzută increased < 30% Scăzută > 30% < 60% Menținere

Scăzută > 60% Scădere cu 2 până la 4 micrograme PTHi < 15,9 pmol/ml (150 pg/ml)

Odată ce doza a fost stabilită, calcemia şi fosfatemia trebuie determinate cel puţin o dată pe lună. Se recomandă determinarea concentraţiei plasmatice a PTH intact la interval de trei luni. În timpul perioadei de ajustare a dozei de paricalcitol poate fi necesară efectuarea testelor de laborator mai frecvent.

Insuficienţă hepatică La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată concentraţia de paricalcitol nelegat de proteinele plasmatice este similară cu cea observată la subiecţii sănătoşi şi nu este necesară ajustarea dozei la acești pacienți. Nu există date cu privire la utilizarea medicamentului la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

Copii şi adolescenţi Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea utilizării Rextol la copii. Datele privind administrarea la copii cu vârsta sub 5 ani sunt limitate sau nu sunt disponibile. Datele disponibile în prezent privind administrarea la copii sunt descrise la pct. 5.1.

Utilizare la vârstnici Există experienţă limitată cu privire la utilizarea paricalcitolului la pacienţi cu vârsta de 65 de ani sau peste în studiile de fază III. În aceste studii, în general, nu au fost observate diferenţe privind eficacitatea şi siguranţa între pacienţii cu vârsta de 65 de ani sau peste și pacienţii mai tineri.

Nu s-au efectuat studii de interacțiune cu paricalcitol injectabil. Totuși, a fost efectuat un studiu de interacțiune între ketoconzol și paricalcitol sub formă de capsule. Medicamentele care conţin fosfaţi sau vitamina D nu trebuie utilizate concomitent cu paricalcitol, din cauza riscului crescut de hipercalcemie și creștere a produsului Ca x Ρ (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitentă cu doze mari de medicamente care conţin calciu sau cu diuretice tiazidice poate creşte riscul de hipercalcemie. Medicamentele care conțin aluminiu (de exemplu, antiacide, chelatori de fosfaţi) nu trebuie administrate în mod cronic concomitent cu medicamente care conţin vitamina D, deoarece pot apărea concentrații sanguine crescute de aluminiu și toxicitate osoasă indusă de aluminiu. Medicamentele care conţin magneziu (de exemplu, antiacide) nu trebuie administrate concomitent cu medicamente care conţin vitamina D, deoarece poate apare hipermagnezemie. Ketoconazolul este cunoscut ca fiind un inhibitor nespecific al câtorva enzime ale citocromului P450. Informaţiile disponibile in vivo și in vitro sugerează că ketoconazolul poate interacționa cu enzimele responsabile pentru metabolizarea paricalcitolului și a altor analogi de vitamina D. Trebuie luate măsuri de precauție în cazul administrării de paricalcitol concomitent cu ketoconazol (vezi pct. 4.4). Efectul administrării de doze repetate de 200 mg ketoconazol, de 2 ori pe zi, timp de 5 zile, asupra profilului farmacocinetic al paricalcitolului sub formă de capsule a fost studiat la voluntari sănătoşi. Cmax a paricalcitolului a fost influenţată minim, dar ASC0-∞ a avut o valoare aproape dublă în cazul administrării concomitente de ketoconazol. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică al paricalcitolului administrat concomitent cu ketoconazol a fost de 17 ore, comparativ cu 9,8 ore atunci când paricalcitolul a fost administrat în monoterapie. Rezultatele acestui studiu indică faptul că după administrarea orală a paricalcitolului creşterea maximă a ASC0-∞ a paricalcitolului, ca urmare a interacțiunii medicamentoase cu ketoconazol, este posibil să nu fie mai mare de aproximativ două ori. Toxicitatea digitalicelor este potenţată de hipercalcemia de orice etiologie, astfel se impune precauţie atunci când digitalicele sunt prescrise concomitent cu paricalcitol (vezi pct. 4.4).

Sarcina Nu sunt disponibile date adecvate cu privire la utilizarea paricalcitolului la gravide. Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potențial la om nu este cunoscut, de aceea paricalcitolul nu trebuie utilizat decât dacă este absolut necesar. Alăptarea Studiile la animale au arătat excreția paricalcitolului sau a metaboliților săi în laptele matern, în cantități mici. O decizie privind continuarea/întreruperea alăptării sau continuarea/întreruperea tratamentului cu paricalcitol trebuie luată ținând cont de beneficiul alăptării pentru copil și de beneficiul tratamentului cu paricalcitol pentru femeie.