RCP · RELISTOR 12 mg/0,6 ml
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): RELISTOR 12 mg/0,6 ml
- Cod ATC: A06AH01
- Forma farmaceutică: soluție injectabilă
- Concentrație: 12mg/0,6ml
- Deținătorul autorizației: WYETH LEDERLE S.P.A. - ITALIA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Doze
Constipație indusă de opioide la pacienți adulți cu durere cronică (cu excepția pacienților cu afecţiuni în stadiu avansat la care se administrează tratamente paliative)
Doza recomandată de bromură de metilnaltrexonă este de 12 mg (0,6 ml de soluție) pe cale subcutanată, la nevoie, cu administrarea a cel puțin 4 doze săptămânal, cel mult o dată pe zi (7 doze săptămânal).
La acești pacienți, tratamentul cu laxative uzuale trebuie oprit la începerea tratamentului cu Relistor (vezi pct. 5.1).
Constipație indusă de opioide la pacienți adulți cu afecţiuni în stadiu avansat (pacienții la care se administrează tratamente paliative)
Doza recomandată de bromură de metilnaltrexonă este de 8 mg (0,4 ml de soluție) (pentru pacienţii cu greutatea corporală de 38-61 kg) sau 12 mg (0,6 ml de soluție) (pentru pacienţii cu greutatea corporală de 62-114 kg).
Modul de administrare uzual este de o singură doză la două zile. În funcţie de situaţia clinică, administrarea dozelor se poate face şi la intervale mai lungi de timp.
Numai în cazul în care nu au prezentat niciun răspuns (tranzit intestinal) la doza din ziua precedentă, pacienţilor li se pot administra două doze consecutive la interval de 24 de ore.
Pacienţilor a căror greutate corporală se află în afara intervalelor menţionate trebuie să li se administreze o doză de 0,15 mg/kg. Pentru aceşti pacienţi, volumul injecţiei trebuie calculat după cum urmează:
Doza (ml) = greutatea corporală a pacientului (kg) x 0,0075
La pacienții la care se administrează tratamente paliative, Relistor se adaugă la tratamentul laxativ uzual (vezi pct. 5.1).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici
Nu se recomandă ajustarea dozelor în funcţie de vârstă (vezi pct. 5.2).
Pacienți cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min), doza de bromură de metilnaltrexonă trebuie redusă de la 12 mg la 8 mg (0,4 ml de soluție) pentru pacienţii având greutatea corporală în intervalul 62 - 114 kg. Pacienţii cu insuficienţă renală severă, a căror greutate corporală se află în afara intervalului 62 - 114 kg (vezi pct. 5.2) trebuie să reducă doza în mg/kg cu 50%. Aceşti pacienţi trebuie să utilizeze flacoane Relistor, nu seringa preumplută. Nu există date referitoare la pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal, dializaţi, iar bromura de metilnaltrexonă nu este recomandată la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu insuficienţă hepatică
Nu este necesară nicio ajustare a dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 5.2).
Nu sunt disponibile date referitoare la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (Clasa C Child-Pugh), iar Relistor nu este recomandat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.4).
Copii şi adolescenţi
Siguranța și eficacitatea bromurii de metilnaltrexonă la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrare
Relistor se administrează prin injectare subcutanată.
Se recomandă să se practice rotaţia locurilor de injectare. Nu se recomandă efectuarea injectării în zone unde pielea este sensibilă, cu echimoze, roşie sau indurată. Zonele cu cicatrici sau vergeturi trebuie evitate.
Cele trei zone ale corpului recomandate pentru injectarea Relistor sunt coapsele, abdomenul şi partea de sus a braţelor.
Injectarea Relistor se poate face indiferent de mese.
Interacțiuni
Bromura de metilnaltrexonă nu afectează parametrii farmacocinetici ai medicamentelor metabolizate de izoenzimele citocromului P450 (CYP). Bromura de metilnaltrexonă este metabolizată de izoenzimele CYP într-o proporţie minimă. Studiile de metabolizare efectuate in vitro sugerează că bromura de metilnaltrexonă nu inhibă activitatea CYP1A2, CYP2E1, CYP2B6, CYP2A6, CYP2C9, CYP2C19 sau CYP3A4, fiind în acelaşi timp un inhibitor slab al metabolizării unui model de substrat CYP2D6. În cadrul unui studiu clinic de interacţiune medicamentoasă la subiecţi adulţi sănătoşi de sex masculin, o doză subcutanată de 0,3 mg/kg de bromură de metilnaltrexonă nu a afectat semnificativ metabolizarea dextrometorfanului, un substrat al CYP2D6. Potenţialul de interacţiune medicamentoasă legată de transportorul de cationi organici (OCT) dintre bromura de metilnaltrexonă şi un inhibitor al OCT a fost studiat la 18 subiecţi sănătoşi, prin compararea profilurilor farmacocinetice ale unei doze unice de bromură de metilnaltrexonă înainte şi după administrarea de doze repetate de 400 mg cimetidină. Clearance-ul renal al bromurii de metilnaltrexonă s-a redus în urma administrării dozelor repetate de cimetidină (de la 31 l/oră la
18 l/oră). Pe de altă parte, reducerea clearance-ului total a fost mică (de la 107 l/oră la 95 l/oră). În
consecinţă, nu a fost observată o modificare semnificativă a ASC pentru bromura de metilnaltrexonă, în plus faţă de Cmax, înainte şi după administrarea dozelor repetate de cimetidină.
Sarcină și alăptare
Sarcina Nu există date adecvate privind utilizarea bromurii de metilnaltrexonă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere la doze mari (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Bromura de metilnaltrexonă nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar. Alăptarea Nu se cunoaşte dacă bromura de metilnaltrexonă se excretă în laptele matern la om. Studiile la animale au indicat excreţia bromurii de metilnaltrexonă în laptele matern. Decizia de a continua/întrerupe alăptarea sau de a continua/întrerupe tratamentul cu bromură de metilnaltrexonă va fi luată având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului cu bromură de metilnaltrexonă pentru femeie. Fertilitatea Injecţiile subcutanate cu Relistor în doza de 150 mg/kg şi zi au scăzut fertilitatea la şobolani. Dozele de cel mult 25 mg/kg şi zi (generând un nivel de expunere [ASC] de 18 ori mai mare decât cel prezent la om în condiţiile administrării unei doze subcutanate de 0,3 mg/kg) nu au afectat fertilitatea sau performanţa reproductivă generală.