RCP · PROTECARDIN 75 mg

Adulţi: pentru tratamentul de lungă durată, doza uzuală este de 75 mg–150 mg (1–2 comprimate gastrorezistente Protecardin 75 mg), o dată pe zi.

În tratamentul de scurtă durată, la recomandarea medicului curant, în sindromul coronarian acut sau accident vascular cerebral ischemic poate fi adecvată administrarea de doze mai mari, de până la 300 mg acid acetilsalicilic. Ulterior, tratamentul va continua cu doza recomandată pentru tratamentul de lungă durată.

Copii şi adolescenţi

Protecardin 75 mg nu se administrează la copii şi adolescenţi.

Mod de administrare

Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă. Comprimatele nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.

Durata tratamentului

Medicamentul este destinat tratamentului de lungă durată, cu doza minimă eficace

Administrarea acidului acetilsalicilic concomitent cu alte medicamente poate să crească sau să scadă efectul acestora. Efectele următoarelor medicamente sunt intensificate: - alte antiinflamatoare nesteroidiene, glucocorticoizi, anticoagulante orale, heparină, ticlopidină şi alte antiagregante plachetare, trombolitice (alteplază, streptokinază) – risc hemoragic crescut; - metotrexat – creşte toxicitatea hematologică; asocierea este contraindicată absolut pentru doze ≥15 mg/săptămână şi se face cu prudenţă pentru doze < 15 mg/săptămână; - acid valproic – creşte efectul acestora; - litiu, barbiturice, digoxină – creşte concentraţia plasmatică a acestora, risc toxic; - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei – risc de insuficienţă renală acută; - ciclosporină, săruri de aur, aminoglicozide, alte medicamente nefrotoxice – creşte concentraţia plasmatică a acestora şi riscul efectelor nefrotoxice; - antidiabetice orale (sulfonamide) - creşte riscul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale – se recomandă monitorizarea mai frecventă glicemiei. Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro-intestinală la administrarea simultană cu alcool etilic. Administrarea concomitentă cu inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă) poate determina acidoză severă şi creşterea toxicităţii la nivelul sistemului nervos. Efectele următoarelor medicamente sunt reduse: - uricozurice (de exemplu probenecid) - scade efectul uricozuric (competiţie pentru eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali) şi poate declanşa criza de gută; - antihipertensive; - antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă; - interferon alfa. Se recomandă un interval de 1 – 3 ore între administrarea acidului acetilsalicilic şi tetraciclinelor (administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili). Alte asocieri medicamentoase pot afecta utilizarea acidului acetilsalicilic: - medicamentele antiacide, blocante ale receptorilor H2 şi medicamentele anticolinergice pot scădea eficacitatea acidului acetilsalicilic; - tetraciclinele pot determina o creştere a riscului de sângerare; se recomandă un interval de 1 – 3 ore între administrarea acidului acetilsalicilic şi tetraciclinelor; Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).

Sarcina În studii la animal, administrarea de doze mari de acid acetilsalicilic (8 g pe zi) în timpul sarcinii a fost asociată cu un risc crescut de malformaţii congenitale. În ultimele trei luni de sarcină administrarea cronică de salicilaţi poate provoca prelungirea perioadei de gestaţie, închiderea prematură a canalului arterial, inhibarea contracţiilor uterine, hemoragii materne şi fetale. Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mai mari de 300 mg cu puţin timp înaintea naşterii poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar, numai după o strictă evaluare a raportului beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial fetal. Alăptarea Salicilaţii şi metaboliţii lor trec în laptele matern în cantităţi mici. Administrarea în timpul alăptării nu este recomandată decât la indicaţia strictă a medicului, dacă este absolut necesar.