RCP · PRIVIGEN 100mg/ml

Tratamentul cu IgIV trebuie iniţiat şi monitorizat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul tulburărilor sistemului imunitar.

Doze Doza şi schema terapeutică se stabilesc în funcţie de indicaţii. Este posibil să fie necesar ca doza să fie ajustată individual în funcţie de răspunsul clinic. Doza bazată pe greutatea corporală poate necesita ajustarea la pacienții cu greutate mică sau la cei supraponderali. Următoarele scheme terapeutice sunt prezentate ca recomandări.

Tratament de substituţie în sindroamele de imunodeficienţă primară (IDP) Schema terapeutică trebuie să asigure obţinerea unei concentraţii plasmatice minime a IgG (măsurate înainte de administrarea următoarei perfuzii) de cel puţin 6 g/l sau în intervalul normal de referință pentru vârsta populației. Pentru echilibrare (titrurile serice de IgG la starea de echilibru) sunt necesare 3-6 de la iniţierea tratamentului. Doza iniţială recomandată este de 0,4 până la 0,8 g/kg greutate corporală (g. c.) administrată o dată, continuând cu o doză de cel puţin 0,2 g/kg g. c. la interval de 3 până la 4 săptămâni.

Doza necesară pentru a atinge concentraţia plasmatică minimă a IgG de 6 g/l este de aproximativ 0,2- 0,8 g/kg g. c./lună. După ce s-a atins starea de echilibru, intervalul dintre administrări variază între 3-4 săptămâni. Titrurile serice minime a IgG trebuie măsurate şi evaluate având în vedere incidența infecției. Pentru a reduce rata infecțiilor bacteriene, poate fi necesar să se mărească doza și să se urmărească obținerea detitruri mai mari de anticorpi.

Tratament de substituţie în imunodeficiențele secundare (așa cum sunt definite la pct. 4.1) Regimul de dozaj trebuie să atingă un nivel minim a IgG (măsurat înainte de următoarea perfuzie) de cel puțin 6g/l sau în intervalul normal de referință pentru vârsta populației. Doza recomandată este de 0,2 - 0,4 g/kg. la interval de 3-4 săptămâni.

Valorile minime ale IgG trebuie măsurate și evaluate în legătură cu incidența infecției. Doza trebuie ajustată, după cum este necesar, pentru a obține o protecție optimă împotriva infecțiilor, o creștere putând fi necesară la pacienții cu infecție persistentă; o scădere a dozei poate fi luată în considerare atunci când pacientul nu mai prezintă semne de infecție.

Profilaxia rujeolei pre/post expunere Profilaxia post expunere

Dacă un pacient susceptibil a fost expus la rujeolă, o doză de 0,4 g/kg administrată cât mai curând posibil și în termen de 6 zile de la expunere ar trebui să asigure un nivel seric >240 mUI/ml de anticorpi rujeolici timp de cel puțin 2 săptămâni. Titrurile de anticorpi trebuie verificate după 2 săptămâni și documentate. O doză suplimentară de 0,4 g/kg, eventual repetată o dată după 2 săptămâni, poate fi necesară pentru a menține titru de anticorpi >240 mUI/ml.

Dacă un pacient cu IDP/IDS a fost expus la rujeolă și primește în mod regulat perfuzii cu IVIg, trebuie luată în considerare administrarea unei doze suplimentare de IVIg cât mai curând posibil și în termen de 6 zile de la expunere. O doză de 0,4 g/kg ar trebui să asigure un titru de anticorpi antirujeolici >240 mUI/ml timp de cel puțin 2 săptămâni.

Profilaxie pre-expunere Dacă un pacient cu IDP/IDS prezintă risc de expunere viitoare la rujeolă și primește o doză de întreținere cu imunoglobulină intravenoasă (IVIg) mai mică de 0,53 g/kg la fiecare 3-4 săptămâni, această doză trebuie crescută o dată la 0,53 g/kg. Aceasta ar trebui să asigure un titru de anticorpi antirujeolici >240 mUI/ml timp de cel puțin 22 de zile după perfuzie.

Imunomodulare în:

Trombocitopenie imună primară (TIP) Există două scheme de tratament alternative: • O doză de 0,8-1g/kg g. c. administrată în prima zi; această doză se poate repeta o dată în decurs de 3 zile • O doză de 0,4 g/kg g. c. administrată zilnic, timp de 2-5 zile. Tratamentul poate fi repetat în caz de recidivă.

Sindrom Guillain Barré 0,4 g/kg g. c. şi zi timp de 5 zile (posibilă repetare a dozei în caz de recidivă).

Boala Kawasaki O doză de 2,0 g/kg g. c. trebuie administrată ca doză unică. Pacienţii trebuie să utilizeze tratament concomitent cu acid acetilsalicilic.

Poliradiculoneuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (PDIC)* Doza iniţială: 2 g/kg g. c., administrată fracţionat, timp de 2-5 zile consecutive, doze de menţinere:1 g/kg g. c., administrată fracţionat, timp de 1-2 zile consecutive, la interval de 3 săptămâni. Efectul tratamentului trebuie evaluat după fiecare ciclu; dacă nu se observă niciun efect al tratamentului după 6 luni, tratamentul trebuie întrerupt. Dacă tratamentul este eficient, tratamentul pe termen lung trebuie să fie supus aprobării medicilor pe baza răspunsului pacientului și a răspunsului de întreținere. Este posibil ca dozajul și intervalele să fie adaptate în funcție de evoluția individuală a bolii.

Neuropatie motorie multifocală (MMN) Doza inițială: 2 g/kg administrată fracționat în decursul a 2-5 zile consecutive. Doza de întreținere: 1 g/kg la interval de 2-4 săptămâni sau 2 g/kg la interval de 4-8 săptămâni. Efectul tratamentului trebuie evaluat după fiecare ciclu,dacă nu se observă niciunun efect al tratamentului după 6 luni, tratamentul trebuie întrerupt. Dacă tratamentul este eficace, decizia de tratament pe termen lung trebuie luată de medic, în funcție de răspunsul pacientului și de menținerea răspunsului. Dozele și intervalele dintre administrări pot fi adaptate în funcție de evoluția individuală a bolii.

Dozele recomandate sunt prezentate pe scurt în tabelul următor:

Indicaţie Doza Frecvenţa injectărilor Tratament de substituţie Imunodeficienţele primare (IDP) Doza iniţială: 0,4 – 0,8 g/kg

Doza de menținere La interval de 3-4 săptămâni : 0,2 – 0,8 g/kg La interval de 3-4 săptămâni

Imunodeficienţele secundare (așa cum sunt definite la pct. 4.1) 0,2 – 0,4 g/kg

Profilaxie pre/post expunere pentru rujeolă: Profilaxia post-expunere la pacienții 0,4 g/kg Cât mai curând posibil și în decurs de 6 susceptibili zile, eventual repetată o dată după 2 săptămâni pentru a menține titrul de anticorpi antirujeolici >240 mUI/ml Profilaxia post-expunere la pacienții cu 0,4 g/kg Pe lângă tratamentul de întreținere, IDP/IDS administrată ca doză suplimentară în decurs de 6 zile de la expunere Profilaxia pre-expunere la pacienții cu 0,53 g/kg Dacă unui pacient i se administrează o IDP/IDS doză de întreținere mai mică de 0,53 g/kg la interval de 3-4 săptămâni, această doză trebuie crescută o dată la cel puțin 0,53 g/kg. Imunomodulare Trombocitopenie imună primară (TIP) 0,8 – 1 g/kg în prima zi, cu posibilitate de repetare o dată în decurs de 3 zile sau 0,4 g/kg/zi timp de 2-5 zile

acetilsalicilic

Doza iniţială: doza se administrează fracţionat, Poliradiculoneuropatie demielinizantă 2 g/kg timp de 2-5 zile inflamatorie cronică (PDIC)* Doza de menţinere: timp de 1- 2 zile, la interval de 3 1 g/kg săptămâni Neuropatie motorie multifocală (MMN) Doza iniţială: doza se administrează fracţionat 2 g/kg în decursul a 2-5 zile consecutive

Doza de menţinere: 1 g/kg la interval de 2-4 săptămâni sau 2 g/kg sau la interval de 4-8 săptămâni

*Doza se bazează pe doza utilizată în studiile clinice efectuat cu Privigen. Durata de tratament de peste 25 săptămâni trebuie să fie la aprecierea medicului, având la bază răspunsul pacientului şi menţinerea acestui răspuns pe termen îndelungat. Poate fi necesar ca dozele şi intervalele dintre administrări să fie ajustate în funcţie de evoluţia individuală a bolii.

Copii şi adolescenţi

Dozele recomandate pentru copii şi adolescenţi (0 – 18 ani) nu diferă de cele recomandate la adulţi, deoarece dozele pentru fiecare indicaţie sunt exprimate în funcţie de greutatea corporală şi trebuie să fie ajustate în funcţie de evoluţia clinică a afecţiunilor menţionate mai sus.

Insuficiență hepatică Nu sunt disponibile dovezi care să necesite o ajustare a dozei.

Insuficiență renală Nu este necesară ajustarea dozei decât dacă este justificat clinic, vezi pct. 4.4.

Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei decât dacă este justificat clinic, vezi pct. 4.4.

Mod de administrare Pentru utilizare intravenoasă. Privigen trebuie administrată în perfuzie intravenoasă cu o viteză iniţială de administrare de 0,3 ml/kg şi oră, timp de aproximativ 30 minute. Dacă este bine tolerată (vezi pct. 4.4), viteza de administrare poate fi crescută treptat, până la 4,8 ml/kg şi oră.

În cazul pacienţilor cu IDP care au tolerat administrarea cu o viteză de 4,8 ml/kg şi oră, viteza de perfuzare poate fi treptat crescută până la maxim 7,2 ml/kg şi oră.

Dacă se doreşte diluarea anterior perfuzării, Privigen poate fi diluat în soluţie de glucoză 5% pentru a obţine o concentraţie finală de 50 mg/ml (5%). Pentru instrucţiuni, vezi pct. 6.6.

Vaccinuri cu virusuri vii atenuate Administrarea de imunoglobuline poate diminua eficacitatea vaccinurilor cu virus viu atenuat cum sunt vaccinurile rujeolic, parotiditic, rubeolic şi varicelic pentru o perioadă de cel puţin 6 săptămâni şi până la 3 luni. După administrarea acestui medicament, trebuie să treacă un interval de 3 luni înainte de vaccinarea cu vaccinuri cu virusuri vii atenuate. În cazul rujeolei, această perioadă de diminuare a eficacităţii vaccinului poate persista până la 1 an. De aceea, la pacienţii cărora li se administrează vaccin rujeolic trebuie să se verifice titrul anticorpilor. Diuretice de ansă Evitarea utilizării concomitente a diureticelor de ansă. Copii şi adolescenţi Deşi datele disponibile sunt limitate, se anticipează ca la copii şi adolescenţi să apară aceleaşi interacţiuni.

Sarcina Siguranţa utilizării acestui medicament în timpul sarcinii nu a fost stabilită prin studii clinice controlate şi, de aceea, trebuie administrat cu precauţie la femeile gravide şi la cele care alăptează. S-a demonstrat că medicamentele care conţin Ig IV traversează placenta, în proporţie crescută în cursul celui de al treilea trimestru de sarcină. Experienţa clinică cu imunoglobuline sugerează că nu sunt de aşteptat efecte nocive asupra evoluţiei sarcinii sau asupra fătului şi nou-născutului. Studiile experimentale efectuate la animale cu excipientul L-prolină nu au demonstrat toxicitate directă sau indirectă care să afecteze gestația, dezvoltarea embrionară sau fetală. Alăptarea Imunoglobulinele se elimină în laptele matern şi pot contribui la protecţia nou născutului faţă de microorganismele cu poartă de intrare prin mucoase. Fertilitatea Experienţa clinică privind imunoglobulinele sugerează faptul că nu sunt de aşteptat efecte nocive asupra fertilităţii.