RCP · PITAZ 2 g/0,25 g

Doze Doza şi frecvenţa administrării Pitaz depind de severitatea şi localizarea infecţiei şi de agenţii patogeni prezumptivi.

Adulţi şi adolescenţi Doza uzuală este piperacilină 4 g/ tazobactam 0,5 g administrată la interval de 8 ore.

Pentru pneumonia nozocomială şi infecţiile bacteriene la pacienţi cu neutropenie, doza recomandată este de piperacilină 4 g/ tazobactam 0,5 g administrată la interval de 6 ore. Acest regim terapeutic poate fi aplicat şi în tratamentul pacienţilor cu alte infecţii, când acestea sunt deosebit de severe.

Tabelul următor rezumă frecvenţa de administrare a tratamentului şi doza recomandată la pacienţi adulţi şi adolescenţi, în funcţie de indicaţie sau afecţiune: Indicația terapeutică Frecvenţa de administrare a tratamentului Pneumonie severă La interval de 6 ore Pacienţi adulţi cu neutropenie însoţită de febră presupusă a fi datorată unei infecţii bacteriene. Infecţii ale tractului urinar complicate (incluzând pielonefrită) La interval de 6 ore Infecţii intraabdominale complicate Infecţii cutanate şi de ţesuturi moi (incluzând infecţiile piciorului diabetic)

Pacienți cu insuficienţă renală Doza intravenoasă trebuie ajustată în funcţie de gradul insuficienţei renale actuale, după cum urmează (fiecare pacient trebuie monitorizat atent pentru decelarea semnelor de toxicitate a medicamentului; doza de medicament şi intervalul dintre doze trebuie ajustate corespunzător): Clearance-ul creatininei Doza recomandată (ml/minut) > 40 Nu este necesară ajustarea dozei 20-40 Doza maximă recomandată: 4 g/0,5 g la intervale de 8 ore < 20 Doza maximă recomandată: 4 g/0,5 g la intervale de 12 ore

La pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă trebuie administrată o doză suplimentară de piperacilină/ tazobactam 2 g/ 0,25 g după fiecare şedinţă de dializă, deoarece hemodializa elimină 30%- 50% din piperacilină în decurs de 4 ore.

Pacienți cu insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici cu funcţie renală normală sau cu valori ale clearance-ului creatininei peste 40 ml/minut.

Copii (cu vârsta cuprinsă între 2-12 ani) Tabelul următor rezumă frecvenţa de administrare şi doza în funcţie de greutatea corporală la pacienţi copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani, în funcţie de indicaţie sau afecţiune:

Indicația terapeutică Doza în funcţie de greutatea corporală şi frecvenţa de administrare Copii cu neutropenie şi febră presupusă a fi piperacilină 80 mg / tazobactam 10 mg pe datorată unor infecţii bacteriene* kilogram corp, la interval de 6 ore Infecţii intraabdominale complicate* piperacilină 100 mg / tazobactam 12,5 mg pe kilogram corp, la interval de 8 ore * A nu se depăşi maxim 4 g / 0,5 g pe doză în decurs de 30 de minute.

Pacienți cu insuficienţă renală Doza intravenoasă trebuie ajustată în funcţie de gradul insuficienţei renale actuale, după cum urmează (fiecare pacient trebuie monitorizat atent pentru decelarea semnelor de toxicitate a medicamentului; doza de medicament şi intervalul dintre doze trebuie ajustate corespunzător): Clearance-ul creatininei Doza recomandată (ml/minut) > 50 Nu este necesară ajustarea dozei ≤ 50 piperacilină 70 mg / tazobactam 8,75 mg pe kg la interval de 8 ore

La copiii care efectuează şedinţe de hemodializă trebuie administrată o doză suplimentară de piperacilină 40 mg / tazobactam 5 mg pe kg, după fiecare şedinţă de dializă.

Administrarea la copii cu vârsta sub 2 ani Siguranţa şi eficacitatea piperacilinei și tazobactamului la copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 2 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date provenite din studii clinice controlate.

Durata tratamentului Pentru majoritatea indicaţiilor terapeutice, durata uzuală a tratamentului este cuprinsă în intervalul 5- 14 zile. Cu toate acestea, durata tratamentului trebuie stabilită în funcţie de severitatea infecţiei, de agentul(ţii) patogen(i) şi de evoluţia clinică şi bacteriologică a pacientului.

Calea de administrare Piperacilină/tazobactam 2 g/0,25 g se administrează prin perfuzie intravenoasă (în decurs de 30 de minute). Pentru instrucțiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Relaxante musculare nedepolarizante Piperacilina administrată concomitent cu vecuroniu a fost implicată în prelungirea efectului blocant neuromuscular al vecuroniului. Având în vedere mecanismele de acţiune similare, se anticipează ca efectul blocant neuromuscular produs de oricare dintre relaxantele musculare nedepolarizante să fie prelungit în prezenţa piperacilinei. Anticoagulante În timpul administrării concomitente de heparină, anticoagulante orale sau alte medicamente care pot influenţa sistemul de coagulare a sângelui, incluzând funcţia plachetară, testele de coagulare corespunzătoare trebuie efectuate mai frecvent şi monitorizate periodic. Metotrexat Piperacilina poate reduce eliminarea metotrexatului; prin urmare, concentraţiile plasmatice de metotrexat trebuie monitorizate la pacienţii trataţi, pentru a se evita toxicitatea medicamentoasă. Probenecid Similar altor peniciline, administrarea concomitentă de probenecid şi piperacilină/tazobactam determină un timp de înjumătăţire mai mare şi un clearance renal mai scăzut atât pentru piperacilină, cât şi pentru tazobactam; cu toate acestea, concentraţiile plasmatice maxime pentru ambele medicamente rămân nemodificate. Aminoglicozide Piperacilina, administrată fie în monoterapie, fie în asociere cu tazobactam, nu a modificat semnificativ farmacocinetica tobramicinei la subiecţii cu funcţie renală normală şi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. De asemenea, farmacocinetica piperacilinei, tazobactamului şi a metabolitului M1 nu a fost modificată semnificativ prin administrarea tobramicinei. Inactivarea tobramicinei şi gentamicinei de către piperacilină a fost demonstrată la pacienţi cu insuficienţă renală severă. Pentru informaţii privind administrarea piperacilinei / tazobactamului în asociere cu aminoglicozide, vă rugăm să consultaţi pct. 6.2 şi 6.6. Vancomicină Studiile au evidențiat o incidență crescută a leziunilor renale acute la pacienții tratați concomitent cu piperacilină/tazobactam și vancomicină comparativ cu vancomicina în monoterapie (vezi pct. 4.4). Unele dintre aceste studii au raportat că interacțiunea este dependentă de doza de vancomicină. Nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice între piperacilină/tazobactam şi vancomicină. Efecte asupra analizelor de laborator Similar altor peniciline, metodele neenzimatice de măsurare a concentraţiilor urinare de glucoză pot furniza rezultate fals-pozitive. Prin urmare, în timpul tratamentului cu piperacilină/tazobactam este necesară măsurarea glicozuriei prin metode enzimatice. Unele metode chimice de măsurare a proteinelor urinare pot furniza rezultate fals-pozitive. Măsurarea proteinelor cu bandeletele urinare nu este afectată. Testul Coombs direct poate fi pozitiv. Testele Platelia Aspergillus EIA de la Bio-Rad Laboratories pot furniza rezultate fals pozitive la pacienţii la care se administrează piperacilină/tazobactam. În cazul utilizării testului Platelia Aspergillus EIA de la Bio-Rad Laboratories, s-au raportat reacţii încrucişate cu polizaharide şi polifuranoze non-Aspergillus. Rezultatele pozitive ale testelor menţionate mai sus la pacienţii cărora li se administrează piperacilină/ tazobactam trebuie confirmate prin alte metode diagnostice.

Sarcina Datele provenite din utilizarea de piperacilină/ tazobactam la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Studiile la animale au evidenţiat toxicitate asupra dezvoltării, dar nu au existat dovezi de teratogenitate la doze toxice materne(vezi pct. 5.3). Piperacilina şi tazobactamul traversează placenta. Piperacilină/tazobactam trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă are indicaţie clară, adică numai dacă beneficiul terapeutic anticipat depăşeşte riscurile posibile pentru gravidă şi făt. Alăptarea Piperacilina se excretă în concentraţii mici, în laptele matern; nu s-au studiat concentraţiile de tazobactam în laptele uman. Femeile care alăptează trebuie tratate numai dacă beneficiile terapeutice anticipate depăşesc riscurile posibile pentru femeie şi sugar. Fertilitatea Un studiu privind fertilitatea la şobolani nu a pus în evidenţă niciun efect asupra fertilităţii şi capacităţii de împerechere după administrarea intraperitoneală a tazobactamului sau a combinaţiei piperacilină / tazobactam (vezi pct. 5.3).