RCP · PEMAZYRE 9 mg
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): PEMAZYRE 9 mg
- Cod ATC: L01EN02
- Forma farmaceutică: comprimate
- Concentrație: 9mg
- Deținătorul autorizației: INCYTE BIOSCIENCES DISTRIBUTION B.V. - TARILE DE JOS
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Tratamentul trebuie inițiat de un medic cu experiență în diagnosticarea și tratamentul pacienților cu cancer de tract biliar.
Statusul pozitiv pentru fuziunea genei FGFR 2 trebuie confirmat înainte de inițierea terapiei cu Pemazyre. Evaluarea statusului pozitiv pentru fuziunea genei FGFR 2 în eșantion de țesut tumoral trebuie efectuată printr-un test diagnostic adecvat.
Doze
Doza recomandată este de 13,5 mg pemigatinib, administrată o dată pe zi timp de 14 zile, urmată de 7 zile fără terapie.
Dacă o doză de pemigatinib este omisă cu 4 sau mai multe ore sau dacă apar vărsături după administrarea unei doze, nu trebuie administrată o doză suplimentară, iar administrarea trebuie reluată cu următoarea doză programată.
Tratamentul trebuie continuat atât timp cât pacientul nu prezintă dovezi de progresie a bolii sau toxicitate inacceptabilă.
La toți pacienții, trebuie inițiată o dietă cu conținut redus de fosfați atunci când valoarea serică a fosfaților este >5,5 mg/dl, iar adăugarea unei terapii de scădere a valorii serice a fosfaților trebuie luată în considerare atunci când valoarea serică este >7 mg/dl. Doza terapiei de scădere a valorii serice a fosfaților trebuie ajustată până când valoarea serică a fosfaților revine la <7 mg/dl. Hiperfosfatemia prelungită poate cauza precipitarea cristalelor de calciu-fosfat, care poate conduce la hipocalcemie, mineralizare a țesuturilor moi, crampe musculare, activitate convulsivă, prelungire a intervalului QT și aritmii (vezi pct. 4.4).
Întreruperea terapiei de reducere a fosfatului și a dietei cu conținut redus de fosfați trebuie luate în considerare în timpul pauzelor de tratament cu Pemazyre sau dacă valoarea serică a fosfatului scade sub intervalul de valori normale. Hipofosfatemia severă se poate manifesta prin confuzie, crize convulsive, semne neurologice focale, insuficiență cardiacă, insuficiență respiratorie, slăbiciune musculară, rabdomioliză și anemie hemolitică (vezi pct. 4.4).
Ajustarea dozei din cauza interacțiunii medicamentoase
Utilizarea concomitentă de pemigatinib cu inhibitori puternici ai CYP3A4 Utilizarea concomitentă a unor inhibitori puternici ai CYP3A4, inclusiv suc de grepfrut, trebuie evitată în timpul tratamentului cu pemigatinib. Dacă este necesară administrarea concomitentă a unui inhibitor puternic al CYP3A4, doza pacienților cărora li se administrează 13,5 mg pemigatinib o dată pe zi trebuie redusă la 9 mg o dată pe zi, iar doza pacienților cărora li se administrează 9 mg pemigatinib o dată pe zi trebuie redusă la 4,5 mg o dată pe zi (vezi pct. 4.4 și 4.5).
Abordarea terapeutică a toxicităților
Modificarea dozei sau întreruperea administrării dozelor trebuie luată în considerare pentru abordarea terapeutică a toxicității.
Nivelurile de reducere a dozei de Pemigatinib sunt rezumate în tabelul 1.
Tabelul 1: Trepte recomandate de scădere a dozei de pemigatinib
| Doza | Trepte de scădere a dozei | |
|---|---|---|
| Prima | A doua | |
| 13,5 mg pe cale orală, o dată pe zi, timp de 14 zile, urmată de 7 zile fără terapie | 9 mg pe cale orală, o dată pe zi, timp de 14 zile, urmată de 7 zile fără terapie | 4,5 mg pe cale orală, o dată pe zi, timp de 14 zile, urmată de 7 zile fără terapie |
Tratamentul trebuie oprit definitiv dacă pacientul nu poate tolera doza de 4,5 mg de pemigatinib o dată pe zi.
Ajustări ale dozei pentru hiperfosfatemie sunt furnizate în tabelul 2.
Tabelul 2: Ajustări ale dozei pentru hiperfosfatemie
| Reacția adversă | Ajustarea dozei de pemigatinib |
|---|---|
| > 5,5 mg/dl - ≤ 7 mg/dl | • Administrarea de pemigatinib trebuie continuată cu doza actuală. |
| > 7 mg/dl - ≤ 10 mg/dl | • Administrarea de pemigatinib trebuie continuată cu doza actuală, trebuie inițiată terapia de reducere a fosfatului, fosfatul seric trebuie monitorizat săptămânal, doza terapiei de reducere a fosfatului trebuie ajustată, după cum este necesar, până la revenirea la o valoare <7 mg/dl. • Administrarea de pemigatinib trebuie întreruptă dacă valorile nu revin la <7 mg/dl în decurs de 2 săptămâni de la inițierea unui tratament de reducere a fosfatului. Administrarea de pemigatinib și terapia de reducere a fosforului trebuie reluate la aceeași doză atunci când valoarea revine la <7 mg/dl. • La revenirea fosfatului seric la >7 mg/dl cu terapie de scădere a fosfatului, doza de pemigatinib trebuie redusă cu 1 nivel de doză. |
| > 10 mg/dl | • Administrarea de pemigatinib trebuie continuată cu doza actuală, trebuie să fie inițiat tratamentul de reducere a fosfatului, fosfatul seric trebuie să monitorizat săptămânal și doza terapiei de reducere a fosfatului trebuie ajustată, după cum este necesar, până la revenirea la o valoare<7 mg/dl. • Administrarea de pemigatinib trebuie întreruptă dacă valorile continuă să fie >10 mg/dl pentru 1 săptămână. Administrarea de pemigatinib și terapia de scădere a valorii fosfatului trebuie reluate la o treaptă mai mică a dozei, atunci când fosfatul seric este <7 mg/dl. • Dacă se produce o revenire a valorii fosfatului seric >10 mg/dl după 2 reduceri ale dozei, administrarea de pemigatinib trebuie oprită definitiv. |
Modificările dozei pentru dezlipirea seroasei retiniene sunt furnizate în tabelul 3.
Tabelul 3: Ajustări ale dozei pentru dezlipirea seroasei retiniene
| Reacția adversă | Ajustarea dozei de pemigatinib |
|---|---|
| Asimptomatică | • Administrarea de pemigatinib trebuie continuată cu doza actuală. Monitorizarea trebuie efectuată conform descrierii din secțiunea 4.4. |
| Scădere moderată a acuității vizuale (acuitatea vizuală cu cea mai bună corecție de 20/40 sau mai bună sau ≤ 3 linii de vedere scăzută față de momentul inițial); limitarea activităților instrumentale ale vieții zilnice | • Administrarea de pemigatinib trebuie înreruptă până la remitere. Dacă se ameliorează la examinarea ulterioară, administrarea de pemigatinib trebuie reluată cu următoarea treaptă inferioară a dozei. • Dacă se repetă, simptomele persistă sau dacă la examinare nu se constată ameliorare, oprirea definitivă a administrării de pemigatinib trebuie luată în considerare, în funcție de starea clinică a pacientului. |
| Scădere moderată a acuității vizuale (acuitatea vizuală cu cea mai bună corecție de 20/40 sau mai bună sau > 3 linii de vedere scăzută față de momentul inițial până la 20/200); limitarea activităților vieții zilnice | • Administrarea de pemigatinib trebuie înreruptă până la remitere. Dacă se ameliorează la examinarea ulterioară, administrarea de pemigatinib trebuie reluată la o treaptă mai redusă cu 2 doze. • Dacă se repetă, simptomele persistă sau dacă la examinare nu se constată ameliorare, oprirea definitivă a administrării de pemigatinib trebuie luată în considerare, în funcție de starea clinică a pacientului. |
| Reacția adversă | Ajustarea dozei de pemigatinib |
|---|---|
| Acuitate vizuală mai gravă de 20/200 în ochiul afectat; limitând activitățile vieții zilnice | • Administrarea de pemigatinib trebuie înreruptă până la remitere. Dacă se ameliorează la examinarea ulterioară, administrarea de pemigatinib trebuie reluată la o treaptă mai redusă cu 2 doze. • Dacă se repetă, simptomele persistă sau dacă la examinare nu se constată ameliorare, oprirea definitivă a administrării de pemigatinib trebuie luată în considerare, în funcție de starea clinică a pacientului. |
Grupe speciale de pacienți
Vârstnici
Doza de pemigatinib este identică la vârstnici și la adulți tineri (vezi pct. 5.1).
Insuficiență renală
Ajustarea dozei nu este necesară pentru pacienții cu insuficiență renală ușoară sau moderată sau boală renală în stadiu terminal (BRST) care efectuează hemodializă. Pentru pacienții cu insuficiență renală severă, doza pacienților care iau 13,5 mg de pemigatinib o dată pe zi trebuie scăzută la 9 mg o dată pe zi, iar doza pacienților care iau 9 mg de pemigatinib o dată pe zi trebuie scăzută la 4,5 mg o dată pe zi (vezi pct. 5.2).
Insuficiență hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară sau moderată. Pentru pacienții cu insuficiență hepatică severă, doza pacienților care iau 13,5 mg de pemigatinib o dată pe zi trebuie scăzută la 9 mg o dată pe zi, iar doza pacienților care iau 9 mg de pemigatinib o dată pe zi trebuie scăzută la 4,5 mg o dată pe zi (vezi pct. 5.2).
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Pemazyre la pacienții cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrare
Pemazyre este pentru administrare orală. Comprimatele trebuie luate la aproximativ aceeași oră în fiecare zi. Pacienții nu trebuie să zdrobească, să mestece, să divizeze sau să dizolve comprimatele. Pemigatinib poate fi luat cu sau fără alimente.
Interacțiuni
Efectele altor medicamente asupra pemigatinibului Inhibitori puternici ai CYP3A4 Un inhibitor puternic al CYP3A4 (itraconazol 200 mg o dată pe zi) a crescut media geometrică a ASC a pemigatinib cu 88% (IÎ 90% de 75%, 103%), care poate crește incidența și severitatea reacțiilor adverse la pemigatinib. Pacienților care iau 13,5 mg de pemigatinib o dată pe zi trebuie să le fie redusă doza la 9 mg o dată pe zi, iar doza pacienților care iau 9 mg de pemigatinib o dată pe zi trebuie să fie redusă la 4,5 mg o dată pe zi (vezi pct. 4.2). Inductori ai CYP3A4 Un inductor puternic al CYP3A4 (rifampină 600 mg o dată pe zi) a scăzut media geometrică a ASC pemigatinib cu 85 % (ÎI 90% de 84%, 86%), care poate reduce eficacitatea pemigatinibului. Utilizarea concomitentă a inductorilor puternici ai CYP3A4 (de exemplu, carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, rifampicină) trebuie evitată în timpul tratamentului cu pemigatinib (vezi pct. 4.4). Utilizarea concomitentă de pemigatinib cu sunătoare este contraindicată (vezi pct. 4.3). Dacă este necesar administrarea concomitentă, alți inductori ai enzimei (de exemplu, efavirenz) trebuie utilizați sub supravegherea atentă. Inhibitori ai pompei de protoni Raporturile mediilor geometrice ale Cmax. și ASC ale pemigatinib (IÎ de 90%) au fost de 65,3% (54,7, 78,0) și, respectiv, 92,1 % (88,6, 95,8), la administrarea concomitentă cu esomeprazol (un inhibitor al pompei de protoni) la subiecți sănătoși, comparativ cu pemigatinib în monoterapie. Co-administrarea unui inhibitor al pompei de protoni (esomeprazol) nu a dus la o schimbare importantă clinic a expunerii la pemigatinib. Cu toate acestea, la mai mult de o treime dintre pacienții cărora li s-a administrat IPP, a fost observată o reducere semnificativă a expunerii la pemigatinib. IPP trebuie evitate la pacienții cărora li se administrează pemigatinib (vezi pct. 4.4). Antagoniști ai receptorilor H2 Administrarea concomitentă a ranitidinei nu a dus la o schimbare a expunerii la pemigatinib importantă din punct de vedere clinic. Efectele pemigatinibului asupra altor medicamente Efectul pemigatinibului asupra substraturilor CYP2B6 Studiile in vitro indică faptul că pemigatinib induce CYP2B6. Administrarea concomitentă de pemigatinib cu substraturi CYP2B6 (de exemplu, ciclofosfamidă, ifosfamidă, metadonă, efavirenz) poate reduce expunerea la acestea. Se recomandă supravegherea clinică atentă atunci când pemigatinib este administrat concomitent cu aceste medicamente sau cu orice substrat al CYP2B6 cu un indice terapeutic îngust. Efectul pemigatinib asupra substraturilor P-gp In vitro, pemigatinib este un inhibitor al P-gp. Administrarea concomitentă de pemigatinib cu substraturi P-gp (de exemplu, digoxină, dabigatran, colchicină) poate crește expunerea și, astfel, toxicitatea acestora. Administrarea de pemigatinib trebuie separată cu cel puțin 6 ore înainte sau după administrarea substraturilor P-gp cu un indice terapeutic îngust.
Sarcină și alăptare
Contracepția la bărbați și femei/ la femei aflate la vârsta fertilă Pe baza rezultatelor dintr-un studiu efectuat la animale și a mecanismului său de acțiune, pemigatinib poate cauza vătămarea fătului atunci când este administrat unei femei gravide. Femeile aflate la vârsta fertilă tratate cu pemigatinib trebuie informate să nu rămână gravide și bărbații tratați cu pemigatinib trebuie informați să nu conceapă un copil în timpul tratamentului. Trebuie utilizată o metodă contraceptivă eficientă la femeile aflate la vârsta fertilă și la bărbații cu partenere aflate la vârsta fertilă în timpul tratamentului cu pemigatinib și timp de 1 săptămână după încheierea terapiei. Întrucât efectul pemigatinibului asupra metabolizării și eficacității contraceptivelor nu a fost investigat, metodele contraceptive de tip barieră trebuie utilizate ca o a doua formă de contracepție, pentru a evita sarcina. Sarcina Nu există date privind utilizarea pemigatinibului la femeile gravide. Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza datelor provenind de la animale și farmacologiei pemigatinibului, Pemazyre nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă starea clinică a femeilor necesită tratament cu pemigatinib. Înainte de inițierea tratamentului trebuie efectuat test de sarcină pentru a exclude sarcina. Alăptarea Nu se cunoaște dacă pemigatinibul sau metaboliții acestuia se excretă în laptele uman. Nu se poate exclude un risc pentru sugar. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Pemazyre și timp de 1 săptămână după finalizarea terapiei. Fertilitatea Nu există date privind impactul pemigatinibului asupra fertilității la om. Nu au fost efectuate studii privind fertilitatea la animale cu pemigatinib (vezi pct. 5.3). Pe baza farmacologiei pemigatinibului, afectarea fertilității masculine și feminine nu poate fi exclusă.
