RCP · OMEPRAZOL ANTIBIOTICE 20 mg
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): OMEPRAZOL ANTIBIOTICE 20 mg
- Cod ATC: A02BC01
- Forma farmaceutică: CAPS. GASTROREZ.
- Concentrație: 20mg
- Deținătorul autorizației: ANTIBIOTICE S.A. - ROMANIA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
| Posologie | ||
|---|---|---|
| Adulți | ||
| Tratamentul ulcerului duodenal: | ||
| - doza recomandată la pacienţii cu ulcer duodenal activ este de 20 mg Omeprazol Antibiotice o dată pe | ||
| zi. | ||
| • vindecarea apare la majoritatea pacienţilor în circa 2 săptămâni; | ||
| • la acei pacienţi care nu au fost complet vindecaţi după tratamentul iniţial, vindecarea se va | ||
| obține după alte 2 săptămâni de tratament suplimentar; | ||
| • la pacienţii cu răspuns terapeutic slab, vindecarea se va obţinute de obicei în decurs de 4 | ||
| săptǎmâni de tratament cu doza de 40 mg omeprazol o dată pe zi. | ||
| Profilaxia recidivei ulcerelor duodenale: | ||
| Pentru a preveni recidivele de ulcer duodenal la pacienţii cu H.pylori negativ sau când | ||
| eradicarea H.pylori nu este posibilă, se recomandă doza de 20 mg Omeprazol Antibiotice o dată pe zi. | ||
| În caz de eşec terapeutic, doza zilnică poate fi crescută la 40 mg omeprazol. | ||
| Tratamentul ulcerului gastric: | ||
| - doza recomandată este de 20 mg Omeprazol Antibiotice o dată pe zi. | ||
| • la majoritatea pacienţilor vindecarea apare în circa 4 săptămâni; | ||
| • la acei pacienţi care nu au fost complet vindecaţi dupǎ tratamentul iniţial, vindecarea se va | ||
| obține după alte 4 săptămâni de tratament suplimentar; | ||
| • la pacienţii cu răspuns terapeutic slab, vindecarea se va obţine de obicei în decurs de 8 | ||
| sǎptǎmâni de tratament cu doza de 40 mg omeprazol o datǎ pe zi. | ||
| Profilaxia recidivei ulcerelor gastrice: | ||
| Pentru a preveni recidivele la pacienţii cu răspuns terapeutic slab, se recomandǎ doza de 20 | ||
| mg Omeprazol Antibiotice o dată pe zi. La nevoie, doza poate fi crescutǎ până la 40 mg omeprazol o | ||
| dată pe zi. | ||
| Regimuri de eradicare a Helicobacter pylori (H.pylori) în ulcerul peptic: | ||
| Pentru eradicarea H.pylori, selectarea antibioticelor trebuie să ia în considerare toleranţa | ||
| individuală la medicamente şi să fie în concordanţă cu şabloanele de rezistenţă locală, naţională şi | ||
| regională şi cu ghidurile de tratament: | ||
| • 20 mg Omeprazol Antibiotice + 1000 mg amoxicilinǎ + 500 mg claritromicinǎ, fiecare de | ||
| douǎ ori pe zi, timp de 1 sǎptǎmânǎ; | ||
| sau | ||
| • 20 mg Omeprazol Antibiotice + 250 mg claritromicinǎ (alternativ 500 mg) + 400-500 mg | ||
| metronidazole (sau 500 mg tinidazol), fiecare de douǎ ori pe zi, timp de 1 sǎptǎmânǎ; | ||
| sau |
| • 40 mg (2 capsule Omeprazol Antibiotice 20 mg) o datǎ pe zi + 500 mg amoxicilinǎ + 400- | ||
|---|---|---|
| 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), ultimele două de câte trei ori pe zi, timp de 1 | ||
| sǎptǎmânǎ. | ||
| Dacǎ totuşi în urma regimurilor recomandate, testele indicǎ H.pylori pozitiv, tratamentul poate fi | ||
| repetat. | ||
| Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal asociat tratamentului continuu sau ocazional cu AINS: | ||
| • doza recomandatǎ este de 20 mg Omeprazol Antibiotice o datǎ pe zi. La majoritatea | ||
| pacienţilor vindecarea apare în 4 sǎptǎmâni. | ||
| • la acei pacienţi care nu au fost complet vindecaţi dupǎ tratamentul iniţial, vindecarea va | ||
| apǎreade obicei în urmatoarele 4 sǎptǎmâni de tratament suplimentar. | ||
| Prevenirea ulcerului gastric şi duodenal asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut | ||
| Pentru prevenirea ulcerelor gastrice sau duodenale la pacienţii cu risc crescut (vârsta ˃ 60 ani, | ||
| antecedente de ulcer gastric şi duodenal, antecedente de hemoragie digestivă superioară), doza | ||
| recomandată este de 20 mg Omeprazol Antibiotice o dată pe zi. | ||
| Tratamentul esofagitei de reflux: | ||
| • doza recomandatǎ este de 20 mg Omeprazol Antibiotice o datǎ pe zi. La majoritatea | ||
| pacienţilor vindecarea apare în 4 sǎptǎmâni. | ||
| • la acei pacienţi la care nu s-a obţinut vindecarea completǎ dupǎ tratamentul inițial, de regulǎ | ||
| vindecarea va apǎrea în următoarele 4 sǎptǎmâni de tratament suplimentar. | ||
| • la pacienţii cu esofagitǎ de reflux severǎ se recomandǎ 40 mg (2 capsule Omeprazol | ||
| Antibiotice 20 mg), o datǎ pe zi. Vindecarea se obține de obicei în 8 sǎptǎmâni. | ||
| Tratamentul de întreținere al pacienţilor cu esofagitǎ de reflux vindecatǎ: | ||
| Pentru tratamentul de întreținere al pacienţilor cu esofagitǎ de reflux vindecatǎ se recomandǎ 10 | ||
| mg omeprazol zilnic. La nevoie, doza poate fi crescutǎ la 20-40 mg (1-2 capsule Omeprazol | ||
| Antibiotice 20 mg), o dată pe zi. | ||
| Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian: | ||
| • doza recomandatǎ este de 20 mg Omeprazol Antibiotice pe zi. Remisia simptomelor apare | ||
| după 4 sǎptǎmâni de tratament; | ||
| • este posibil sǎ se obţinǎ un răspuns terapeutic adecvat şi la doze de 10 mg pe zi, astfel încât se | ||
| vor lua în considerare reajustǎri individuale de dozǎ. | ||
| Dacǎ în decurs de 4 sǎptǎmâni de tratament cu 20 mg Omeprazol Antibiotice pe zi nu s-a obţinut | ||
| controlul | ||
| simptomelor, se recomandǎ efectuarea de investigaţii suplimentare. | ||
| Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison: | ||
| La aceşti pacienţi doza trebuie să fie ajustată individual, şi tratamentul va fi continuat atâta timp | ||
| cât situaţia clinicǎ o indicǎ. | ||
| • doza iniţialǎ recomandatǎ este de 60 mg omeprazol pe zi (3 capsule Omeprazol Antibiotice). | ||
| Toţi pacienţii cu boală severă şi răspuns inadecvat la alte terapii au fost controlaţi eficient şi | ||
| mai mult de 90% dintre pacienţi au fost menţinuţi pe doze de 20-120 mg omeprazol (1-6 | ||
| capsule Omeprazol Antibiotice) pe zi. | ||
| Atunci când doza zilnicǎ depaşeşte 80 mg, aceasta trebuie divizată şi administrată în două prize. | ||
| Copii și adolescenți |
Copii cu vârsta peste 1 an şi greutatea corporală ≥ 10 kg
În tratamentul esofagitei de reflux și în tratamentul simptomatic al pirozisului şi regurgitării acide în boala de reflux gastro-esofagian, sunt recomandate următoarele doze:
| vârstă | greutate | doze |
|---|---|---|
| ≥1 an | 10-20 kg | 10 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută până la 20 mg o dată pe zi (1 capsulă Omeprazol Antibiotice) |
| ≥2 an | >20 kg | 20 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută până la 40 mg o dată pe zi (2 capsule Omeprazol Antibiotice) |
| Esofagita de reflux: | |
|---|---|
| • durata tratamentului este de 4 – 8 săptămâni. | |
| Tratamentul simptomatic al pirozisului şi regurgitării acide în boala de reflux gastro-esofagian: | |
| • durata tratamentului este de 2 – 4 săptămâni. Dacă în decurs de 2 - 4 săptămâni de tratament | |
| nu s-a obţinut controlul simptomelor, se recomandă efectuarea de investigaţii suplimentare. | |
| Copii peste 4 ani şi adolescenţi: | |
| Tratamentul ulcerului duodenal cauzat de H. pylori: | |
| În selectarea terapiei combinate potrivite, trebuie luate în considerare reglementările oficiale naţionale, | |
| regionale şi locale privind rezistenţa bacteriană, durata tratamentului (cel mai adesea 7 zile, dar în | |
| unele cazuri până la 14 zile) şi utilizarea adecvată a agenţilor antimicrobieni. | |
| Tratamentul trebuie monitorizat de un medic specialist. | |
| Sunt recomandate următoarele doze: |
| Greutate | Doze |
|---|---|
| 15 – 30 kg | În asociere cu două antibiotice: 10 mg omeprazol + 25 mg/kg corp amoxicilină + 7,5 mg/kg corp claritromicină, administrate împreună de două ori pe zi, timp 1 săptămână |
| 31-40 kg | În asociere cu două antibiotice: 20 mg Omeprazol Antibiotice + 750 mg amoxicilină + 7,5 mg/kg corp claritromicină, administrate împreună de două ori pe zi, timp 1 săptămână |
| >40 kg | În asociere cu două antibiotice: 20 mg Omeprazol Antibiotice + 1000 mg amoxicilină + 500 mg claritromicină, administrate împreună de două ori pe zi, timp 1 săptămână |
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).
Insuficienţă hepatică
Deoarece biodisponibilitatea şi timpul de înjumǎtǎţire sunt crescute la pacienţii cu funcţie hepatică afectatǎ, o dozǎ zilnicǎ de 10-20 mg omeprazol poate fi suficientǎ la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).
Vârstnici (peste 65 de ani)
La vârstnici nu sunt necesare reajustǎri de dozǎ (vezi pct. 5.2).
Mod de administrare:
Se recomandă administrarea capsulelor de omeprazol dimineaţa, preferabil fără alimente, înghiţite întregi cu jumătate de pahar cu apă. Capsulele nu trebuie mestecate sau sfărâmate.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Capsula se desface și conținutul ei se înghite cu jumătate de pahar cu apă sau după amestecarea conținutului într-un lichid ușor acid, de exemplu suc de fructe sau compot de mere sau în apă plată.
Pentru pacienţii cu dificultăţi de deglutiţie şi pentru copii care pot bea sau înghiţi alimente semisolide: capsula se poate desface și conținutul ei se înghite cu jumătate de pahar cu apă sau după amestecarea conținutului într-un lichid ușor acid, de exemplu suc de fructe sau compot de mere sau în apă plată. Această dispersie se va consuma imediat sau în următoarele 30 minute şi trebuie întotdeauna să fie agitată înainte de utilizare şi să fie administrată în totalitate, prin clătirea restului de dispersie din pahar cu o jumătate de pahar cu apă.
Ca alternativă, aceşti pacienţi vor extrage conţinutul capsulelor prin sucţiune după care vor înghiţi microgranulele cu jumătate de pahar cu apă. Microgranulele nu se vor mesteca sau zdrobi.
Interacțiuni
Efectele omeprazolului asupra farmacocineticii altor substanţe active Substanţe active cu absorbţia dependentă de pH-ul gastric Reducerea acidităţii gastrice produsă de omeprazol poate să crească sau să scadă absorbţia substanţelor active cu absorbţia dependentă de pH-ul gastric. Nelfinavir, atazanavir: Concentraţiile plasmatice ale nelfinavirului şi atazanavirului sunt scăzute în cazul administrării concomitente cu omeprazol. Este contraindicată administrarea concomitentă a omeprazolului cu nelfinavir (vezi pct. 4.3). Administrarea concomitentă de omeprazol (40 mg o dată pe zi) a redus expunerea medie la nelfinavir cu circa 40%, iar expunerea medie la metabolitul activ farmacologic M8 a fost redusă cu circa 75- 90%. Interacţiunea poate implica deasemenea inhibarea CYP2C19. Nu se recomandă administrarea concomitentă de omeprazol cu atazanavir (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitentă de omeprazol (40 mg o dată pe zi) şi atazanavir 300 mg / ritonavir 100 mg la voluntari sănătoşi a determinat reducerea cu 75% a expunerii la atazanavir. Creşterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra expunerii la atazanavir. Administrarea concomitentă de omeprazol (20 mg o dată pe zi) cu atazanavir 400 mg / ritonavir 100 mg la voluntari sănătoşi a determinat scăderea cu aproximativ 30% a expunerii la atazanavir, în comparaţie cu atazanavir 300 mg / ritonavir 100 mg o dată pe zi. Digoxină Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg pe zi) şi digoxină la subiecţii sănătoşi a determinat creşterea cu 10% a biodisponibilităţii digoxinei. Rareori, s-a raportat toxicitatea digoxinei. Cu toate acestea, la pacienţii vârstnici, omeprazolul în doze mari se va administra cu precauție. Monitorizarea tratamentului cu digoxină trebuie luată în considerare. Clopidogrel Într-un studiu clinic încrucişat, clopidogrel (300 mg doză de încărcare urmată de 75 mg/ zi) singur şi în asociere cu omeprazol (80 mg/zi) au fost administrate timp de 5 zile. Expunerea la metabolitul activ al clopidogrelului a scăzut cu 46% (Ziua 1) şi cu 42% (Ziua 5) când clopidogrel şi omeprazol au fost administrate împreună. Media inhibării agregării plachetare (IAP) a fost diminuată cu 47% (la 24 ore) şi cu 30% (Ziua 5) când clopidogrel şi omeprazol au fost administrate împreună. În alt studiu s-a observat că administrarea de clopidogrel şi omeprazol la diferite perioade de timp nu a împiedicat interacţiunea lor care este probabil determinată de efectul inhibitor al omeprazolului asupra CYP2C19. Date contradictorii despre implicaţiile clinice ale interacţiunii PK/PD în termeni de evenimente cardiovasculare majore au fost raportate din studii observaţionale şi clinice (vezi pct. 4.4). Alte substanţe active Absorbţia posaconazolului, erlotinibului, ketoconazolului şi itraconazolului este semnificativ redusă şi eficacitatea clinică a acestora poate fi afectată. În cazul administrării de posaconazol şi erlotinib, utilizarea concomitentă trebuie evitată. Substanţe active metabolizate de CYP2C19 Omeprazolul este un inhibitor moderat al CYP2C19, principala enzimă care metabolizează omeprazolul. Prin urmare, atunci când este administrat concomitent cu substanțe active metabolizate tot de către CYP 2C19, metabolismul poate fi redus iar expunerea sistemică a acestor substanțe crește. Exemple de astfel de medicamente sunt: warfarina şi alţi antagonişti ai vitaminei K, cilostazol, diazepam şi fenitoină. Cilostazol Într-un studiu încrucișat, după administrarea a 40 mg de omeprazol la subiecți sănătoși, s-a observat creșterea Cmax și AUC (aria de sub curbă) pentru cilostazol cu 18%, respectiv cu 26%, iar pentru unul dintre metaboliţii săi activi cu 29%, respectiv cu 69%. Fenitoină Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de fenitoină în primele două săptămâni de la iniţierea tratamentului cu omeprazol şi, dacă se ajustează doza de fenitoină, este necesară monitorizarea şi reajustarea dozei la terminarea tratamentului cu omeprazol. Mecanism necunoscut Saquinavir Administrarea concomitentă de omeprazol cu saquinavir/ritonavir a determinat creşterea concentraţiilor plasmatice cu aproximativ 70% în cazul saquinavirului, asociată cu o bună tolerabilitate la pacienţii infectaţi cu HIV. Tacrolimus S-a raportat că administrarea concomitentă de omeprazol creşte concentraţiile plasmatice de tacrolimus. Este necesară instituirea unei monitorizări intense a concentraţiilor plasmatice de tacrolimus, precum şi a funcţiei renale (clearance-ul creatininei) şi, la nevoie, trebuie ajustată doza de tacrolimus. Metotrexat La administrarea concomitentă cu inhibitori de pompă de protoni, s-a raportat creșterea concentrațiilor plasmatice ale metotrexatului la unii pacienți. La administrarea de doze mari de metotrexat poate fi necesară o întrerupere temporară a administrării omeprazolului. Efectele altor substanţe active asupra farmacocineticii omeprazolului Inhibitorii CYP2C19 şi/sau ai CYP3A4 Deoarece omeprazolul este metabolizat de către CYP2C19 şi CYP3A4, substanţele active cunoscute care inhibă CYP2C19 sau CYP3A4 (cum sunt claritromicina şi voriconazolul) pot determina creşterea concentraţiilor plasmatice de omeprazol, prin scăderea ratei de metabolizare a omeprazolului. Tratamentul concomitent cu voriconazol a determinat dublarea expunerii la omeprazol. Deoarece dozele mari de omeprazol au fost bine tolerate în timpul utilizării concomitente, în general, nu este necesară ajustarea dozei de omeprazol. Cu toate acestea, ajustarea dozei poate fi necesară la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă şi în cazul în care este indicat tratamentul de lungă durată. Inductori ai CYP2C19 şi/sau ai CYP3A4 Substanţele active cunoscute ca inductori ai CYP2C19 sau ai CYP3A4 sau ai amândurora (cum sunt rifampicina şi sunătoarea) pot determina scăderea concentraţiilor plasmatice de omeprazol, prin creşterea ratei de metabolizare a omeprazolului.
Sarcină și alăptare
Sarcina Rezultatele a trei studii epidemiologice prospective (conţinând mai mult de 1000 de rezultate) indică faptul că nu există reacţii adverse ale omeprazolului asupra sarcinii sau asupra sănătăţii fătului/nou- născutului. Omeprazolul poate fi utilizat în timpul sarcinii. Alăptarea Omeprazolul se secretă în lapte, dar este puţin probabil să aibă vreo influenţă asupra copilului în cazul utilizării dozelor terapeutice. Fertilitatea Studiile efectuate pe animale, cu un amestec racemic de omeprazol, administrat oral, nu indică efecte asupra fertilității.