RCP · NIMOTOP 30 mg

Doze

Procedura recomandată este administrarea Nimotop soluţie perfuzabilă timp de 5 – 14 zile, urmată de o doză zilnică de 6 x 2 comprimate filmate Nimotop (6 x 60 mg nimodipină).

La pacienţii la care apar reacţii adverse, aceste doze trebuie reduse corespunzător sau trebuie întrerupt tratamentul.

În cazul administrării concomitente cu inhibitori CYP 3A4 sau inductori CYP 3A4 poate fi necesară o ajustare a dozei. (vezi pct. 4.5).

Administrarea profilactică

Odată ce tratamentul cu soluţie perfuzabilă a fost finalizat, se recomandă continuarea tratamentului cu administrarea orală, 6 x 60 mg Nimotop comprimate filmate pe zi, la interval de patru ore, timp de aproximativ 7 zile.

Administrarea terapeutică

După administrarea intravenoasă, se recomandă administrarea orală a 6 x 60 mg Nimotop comprimate filmate pe zi, la interval de patru ore, timp de aproximativ şapte zile.

Pacienți cu insuficiență hepatică

În cazul unor tulburări hepatice severe, în special al cirozei hepatice, se poate produce o creştere a biodisponibilităţii nimodipină datorită scăderii capacităţii primului pasaj hepatic şi a reducerii clearance-ului metabolic. Reacţiile adverse, de exemplu scăderea tensiunii arteriale, pot fi mai pronunţate la aceşti pacienţi.

În aceste cazuri, doza trebuie redusă (în funcţie de valoarea tensiunii arteriale) sau dacă este necesar, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea nimodipinei la pacienţii cu vârsta mai mică de 18 ani nu au fost încă stabilite.

Mod de administrare

Se recomandă administrarea Nimotop comprimate filmate la 7 zile de la sfârşitul tratamentului perfuzabil de 5-14 zile cu Nimotop soluţie injectabilă.

Comprimatele vor fi înghițite întregi, cu o mică cantitate de lichid, independent de mese.

Sucul de grapefruit trebuie evitat pe durata tratamentului cu Nimotop (vezi pct. 4.5).

Intervalul dintre dozele succesive nu trebuie să fie mai mic de 4 ore.

Nimotop comprimate filmate nu trebuie administrat concomitent cu Nimotop soluţie perfuzabilă. Medicamente care afectează acţiunea nimodipinei Nimodipina este metabolizată pe calea sistemului citocromului P450 3A4, localizat în mucoasa intestinală şi în ficat. Medicamentele care inhibă sau induc acest sistem enzimatic, pot influenţa metabolizarea la nivelul primului pasaj hepatic sau clearance-ul nimodipinei (vezi pct. 4.5). Gradul şi durata interacţiunilor trebuie luate în considerare atunci când se administrează nimodipină concomitent cu următoarele medicamente: Fluoxetină Administrarea concomitentă, de 2 ori pe zi a 30 mg nimodipină și 20 mg fluoxetină (antidepresiv), la pacienții vârstnici, a crescut cu 50% nivelul plasmatic al nimodipină. A fost determinată, de asemenea, o reducere marcată a nivelului de fluoxetină, dar nu și a metabolitului activ al acesteia din urmă. Nortriptilină Administrarea concomitentă de nimodipină și nortriptilină (antidepresiv), a produs o ușoară scădere a nivelului plasmatic al nimodipinei dar nu a influențat nivelul plasmatic al nortriptilinei. Doza zilnică recomandată pacienților cu hemoragie subarahnoidiană este de 4 ori mai mare decât cea folosită în acest studiu, prin urmare semnificația acestei interacțiuni rămâne incertă. Rifampicină Din experienţa cu alţi antagonişti de calciu este preconizat că rifampicina va accelera metabolismul nimodipinei datorită inducţiei enzimatice. Astfel, eficacitatea nimodipinei poate fi semnificativ redusă când este administrată concomitent cu rifampicină. Ca urmare, administrarea nimodipinei în combinaţie cu rifampicina este contraindicată. Medicamente anti-epileptice inductori ai citocromului P450 3A4, precum fenobarbital, fenitoina şi carbamazepină Administrarea cronică anterioară a medicamentelor antiepileptice fenobarbital, fenitoină şi carbamazepină reduce semnificativ biodisponibilitatea nimodipinei administrate oral. Prin urmare, administrarea nimodipinei în combinaţie cu aceste medicamente este contraindicată. După administrarea concomitentă cu următorii inhibitori ai citocromului P450 3A4, tensiunea arterială trebuie monitorizată şi, dacă este necesar, trebuie luată în considerare ajustarea dozei de nimodipină. Antibiotice macrolide (ex. eritromicină) Nu au fost efectuate studii privind interacţiunile între nimodipină şi antibioticele macrolide. Anumite antibiotice macrolide sunt cunoscute ca inhibitori ai citocromul P450 3A4 şi potenţialul de interacţiune între aceste medicamente nu poate fi exclus în acest stadiu. Prin urmare, antibioticele macrolide nu trebuie utilizate în combinaţie cu nimodipina (vezi pct. 4.4). Azitromicina, desi face parte structural din clasa AB macrolide, nu este inhibată de CYP3A4. Inhibitorii de protează anti-HIV (ex. ritonavir) Nu au fost efectuate studii specifice pentru a investiga interacţiunea potenţială dintre nimodipină şi inhibitorii de protează anti-HIV. Medicamentele din această clasă au fost raportate a fi inhibitori puternici ai citocromului P450 3A4. Prin urmare, nu poate fi exclus potenţialul crescut şi relevant clinic de creştere a concentraţiei plasmatice de nimodipină la administrarea concomitentă a acestor inhibitori de protează (vezi pct. 4.4). Antimicotice azolice (ex. ketoconazol) Nu au fost efectuate studii privind potenţialele interacţiuni dintre nimodipină şi ketoconazol. Antimicoticele azolice sunt cunoscute ca inhibori ai citocromului P450 3A4, diverse interacţiuni au fost raportate pentru alţi blocanţi ai canalelor de calciu dihidropiridinici. Prin urmare, atunci când este administrat împreună cu nimodipina pe cale orală, nu poate fi exclusă o creştere substanţială a biodisponibilităţii nimodipinei datorită scăderii metabolismului primului pasaj (vezi pct. 4.4). Nefazodonă Nu au fost efectuate studii specifice pentru a investiga interacţiunea potenţială dintre nimodipină şi nefazodonă. Acest medicament antidepresiv a fost raportat ca fiind un inhibitor potent al citocromului P450 3A4. Prin urmare, nu poate fi exclus potenţialul crescut de creştere a concentraţiei plasmatice de nimodipină la administrarea concomitentă cu nefazodonă. Quinupristin/dalfopristin Pe baza experienţei existente cu nifedipina, un antagonist de calciu, adminsistrarea concomitentă cu quinupristin/dalfopristin poate duce la o creştere a concentraţiei plasmatice de nimodipină (vezi pct. 4.4). Cimetidină Administrarea concomitentă de cimetidină, un antagonist H2, poate duce la o creştere a concentraţiei plasmatice de nimodipină (vezi pct. 4.4). Acid valproic Administrarea concomitentă de acid valproic poate duce la o creştere a concentraţiei plasmatice de nimodipină (vezi pct. 4.4). Acțiunea nimodipinei asupra altor medicamente Antihipertensive Nimodipina poate accentua efectul de scădere a tensiunii arteriale a următoarelor medicamente: - diuretice, - beta-blocante, - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), - antagoniști A1, - blocanți ai canalelor de calciu, - alfa-blocante, - inhibitori PDE5, - alfa metil-dopa. În cazul în care una dintre aceste combinații nu poate fi evitată, este necesară o monitorizare atentă a pacientului. Administrarea intravenoasă concomitentă cu beta-blocante poate conduce la potențarea efectului inotrop negativ, până la decompensarea insuficienței cardiace. Medicamente nefrotoxice La pacienții cu funcție renală deficitară sau la cei care primesc simultan medicație nefrotoxică (aminoglicozide, cefalosporine, furosemid), funcția renală trebuie monitorizată cu atenție și tratamentul trebuie oprit dacă aceasta se deteriorează. Zidovudină Studii efectuate la animale au arătat că administrarea concomitentă de nimodipină cu zidovudină intravenos, produce o creștere a ASC a zidovudinei iar volumul de distribuție și rata clearanceuluiau fost reduse semnificativ. Relevanța clinică a acestei interacțiuni nu este cunoscută încă, dar se știe că profilul de siguranță al zidovudină este dependent de doză. Acest lucru trebuie avut în vedere când se recomandă această asociere. Alte forme de interacțiune Sucul de grepfrut inhibă sistemul citocomului P450 3A4. Consumul concomitent de suc de grepfrut nu este recomandat deoarece inhibă metabolismul oxidativ al dihidropiridinelor și consecutiv poate genera o creștere a concentrației plasmatice de nimodipină şi o acţiune prelungită datorită scăderii primului pasaj hepatic şi eliminării reduse. Ca urmare, efectul de scădere a tensiunii arteriale poate fi crescut. Acest efect poate persista cel puţin

4 zile după ultima ingestie de suc de grapefruit.

Prin urmare, consumul de grepfrut sau a sucului de grepfrut trebuie evitat în timpul administrării nimodipinei. Interacțiuni infirmate Un studiu, care a evaluat efectul a 90 mg nimodipină (divizat în mai multe doze) la pacienții vârstnici tratați cu haloperidol nu a evidențiat nicio potențială interacțiune. Nu se știe dacă acest studiu este relevant în cazul hemoragiei subarahnoidiene, deoarece dozele folosite în această patologie sunt mult mai mari. Administrarea concomitentă de nimodipină la pacienţii care urmează tratament pe termen lung cu haloperidol nu a indicat niciun fel de interacţiune potenţială. Administrarea orală concomitentă de nimodipină cu diazepam, digoxin, glibenclamidă, indometacin, ranitidină și warfarină nu a relevat niciun fel de interacțiune potențială.

Sarcina Nu există studii clinice adecvate şi bine controlate la gravide. În cazul în care este necesar ca nimodipina să fie administrată în timpul sarcinii, trebuie evaluat raportul beneficii - risc potenţial, în funcţie de severitatea manifestărilor clinice. Alăptarea Nimodipina şi metaboliţii săi se secretă în laptele matern cu concentraţii de acelaşi ordin de mărime ca şi concentraţiile plasmatice materne corespunzătoare. Nu se recomandă administrarea nimodipinei în timpul alăptării. Fertilitatea În cazuri izolate de fertilizare in-vitro, utilizarea blocantelor canalelor de calciu a fost asociată cu o modificare biochimică reversibilă la nivelul capului spermatozoizilor care are ca rezultat afectarea funcţiei spermatozoizilor. Relevanţa acestei constatări în timpul tratamentului pe termen scurt este necunoscută.