RCP · MYLOTARG 5 mg

MYLOTARG trebuie administrat sub supravegherea unui medic cu experiență în utilizarea medicamentelor antineoplazice și într-un mediu în care sunt disponibile imediat echipamente complete de resuscitare.

MYLOTARG trebuie utilizat numai la pacienții eligibili pentru chimioterapie intensivă de inducție.

Se recomandă premedicația cu un corticosteroid, antihistaminic și acetaminofen (sau paracetamol) cu o oră înainte de administrarea dozei, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor legate de perfuzie (vezi pct. 4.4).

Trebuie luate măsuri corespunzătoare care să ajute la prevenirea dezvoltării hiperuricemiei legate de liza tumorală, cum sunt hidratarea, administrarea de antihiperuricemic sau alte medicamente pentru tratamentul hiperuricemiei (vezi pct. 4.4).

Doze

Inducție

Doza recomandată de MYLOTARG este de 3 mg/m2 per doză (până la un maxim de un flacon de 5 mg), administrată sub formă de perfuzie pe o perioadă de 2 ore, în Zilele 1, 4 și 7, în asociere cu

2 DNR 60 mg/m2/zi, administrată sub formă de perfuzie pe o perioadă de 30 de minute, în Ziua 1 până în Ziua 3 și AraC 200 mg/m2/zi, administrată prin perfuzie continuă, în Ziua 1 până în Ziua 7.

Dacă este necesară o a doua inducție, MYLOTARG nu trebuie administrat în timpul celei de-a doua terapii de inducție. În timpul celui de-al doilea ciclu de inducție trebuie administrate doar DNR și AraC, în următoarele doze recomandate: DNR 35 mg/m2/zi în Zilele 1 și 2, iar AraC 1 g/m2 la interval de 12 ore, în Ziua 1 până în Ziua 3.

Consolidare

Pentru pacienții care prezintă remisie completă (RC) ca urmare a inducției, definită ca mai puțin de 5% blaști într-o măduvă normocelulară și un număr absolut de neutrofile (NAN) de mai mult de 1,0 × 109 celule/l, cu un număr de trombocite de 100 × 109/l sau mai mult în sângele periferic, în absența transfuziei se recomandă până la 2 cicluri de consolidare cu DNR administrată intravenos (60 mg/m2 pentru 1 zi [primul ciclu] sau 2 zile [al doilea ciclu]) în asociere cu AraC administrată intravenos (1 g/m2 la interval de 12 ore, doza fiind administrată sub formă de perfuzie pe o perioadă de 2 ore, în Ziua 1 până în Ziua 4) și cu MYLOTARG administrat intravenos (3 mg/m2 per doză, administrare sub formă de perfuzie pe o perioadă de 2 ore, până la o doză maximă de un flacon de 5 mg în Ziua 1).

Tabelul 1. Schemele terapeutice pentru MYLOTARG în asociere cu chimioterapie Ciclul de MYLOTARG daunorubicină citarabină tratament

3 mg/m2 per doză (până la 60 mg/m2/zi în Ziua 1 200 mg/m2/zi în Ziua 1 Inducțiea un maxim de un flacon de până în Ziua 3 până în Ziua 7 5 mg) în Zilele 1, 4 și 7

MYLOTARG nu trebuie A doua inducție 1 g/m2/la interval de 12 administrat în timpul celei 35 mg/m2/zi în Ziua 1 (dacă este ore în Ziua 1 până în Ziua de-a doua terapii de până în Ziua 2 necesar) 3 inducție.

3 mg/m2 per doză (până la 1 g/m2/la interval de 12 Ciclul de un maxim de un flacon de 60 mg/m2/zi în Ziua 1 ore în Ziua 1 până în consolidare 1a,b 5 mg) în Ziua 1 Ziua 4

3 mg/m2 per doză (până la 1 g/m2/la interval de 12 Ciclul de 60 mg/m2/zi în Ziua 1 un maxim de un flacon de ore în Ziua 1 până în consolidare 2a,b până în Ziua 2 5 mg) în Ziua 1 Ziua 4 a. Vezi Tabelul 3 și Tabelul 4 pentru informații despre modificarea dozei. b. Pentru pacienți care prezintă o remisie completă (RC) după inducție.

Modificări ale dozei și schemei

Modificarea schemei pentru hiperleucocitoză

La pacienții cu LMA cu hiperleucocitoză (număr de leucocite ≥ 30 000/mm3) se recomandă citoreducția, fie prin leucafereză, administrare orală de hidroxiuree, fie cu AraC cu sau fără hidroxiuree, pentru a reduce numărul de globule albe în sângele periferic (NL), cu 48 de ore înainte de administrarea MYLOTARG.

Dacă AraC este utilizată pentru leucoreducție, în asociere sau nu cu hidroxiuree, la pacienți cu LMA de novo cu hiperleucocitoză, netratată anterior, cărora li se administrează MYLOTARG în terapie asociată se recomandă următoarea schemă modificată (Tabelul 2):

3 Tabelul 2. Modificarea schemei pentru tratamentul hiperleucocitozei cu citarabină Ciclul de MYLOTARG daunorubicină citarabină hidroxiuree tratament

3 mg/m2 per doză (până Ziua 1 (conform 200 mg/m2/zi în la un maxim de un 60 mg/m2/zi în Ziua practicii Inducțiea Ziua 1 până în Ziua flacon de 5 mg) în Zilele 3 până în Ziua 5 medicale 7 3, 6 și 9 standard)

Vezi Tabelul 1 pentru recomandări de scheme terapeutice pentru ciclul de consolidare. a. Vezi Tabelul 3 și Tabelul 4 pentru informații suplimentare despre modificarea dozei.

Modificarea dozei pentru reacții adverse la medicament

Modificarea dozei de MYLOTARG este recomandată pe baza siguranței și toleranței individuale (vezi pct. 4.4). Abordarea terapeutică a unor reacții adverse la medicament poate necesita întreruperea administrării dozelor sau oprirea permanentă a terapiei cu MYLOTARG (vezi pct. 4.4 și 4.8).

Tabelele 3 și 4 prezintă recomandările privind modificarea dozei pentru toxicitățile hematologice și, respectiv, non-hematologice.

Tabelul 3. Modificări ale dozei pentru toxicități hematologice Toxicități hematologice Modificări ale dozei Trombocitopenie persistentă • Se amână începerea ciclului de consolidare. (Trombocite < 100 000/mm3 la data planificată de început pentru • Dacă numărul de trombocite revine la ≥ 100 000/mm3 în ciclul de consolidare) interval de 14 zile după data planificată de început a ciclului de consolidare: se începe terapia de consolidare (vezi descrierea din Tabelul 1).

• Dacă numărul de trombocite ajunge la < 100 000/mm3 și ≥ 50 000/mm3 în interval de 14 zile după data planificată de început a ciclului de consolidare: MYLOTARG nu trebuie reintrodus, iar terapia de consolidare trebuie să includă numai DNR și AraC.

• Dacă numărul de trombocite rămâne < 50 000/mm3 pentru mai mult de 14 zile, terapia de consolidare trebuie reevaluată și trebuie efectuat un AMO pentru a reevalua starea pacientului. Neutropenie persistentă • Dacă numărul de neutrofile nu revine la valori de peste 500/mm3 în interval de 14 zile după data planificată de începere a ciclului de consolidare (14 zile după recuperarea hematologică după ciclul anterior) se întrerupe administrarea MYLOTARG (nu se administrează MYLOTARG în ciclurile de consolidare). Abrevieri: LMA=leucemie mieloidă acută; AraC=citarabină; AMO=aspirat din măduva osoasă; DNR=daunorubicină.

Tabelul 4. Modificări ale dozei pentru toxicități non-hematologice Toxicități non-hematologice Modificări ale dozei BVO/SSO Se întrerupe administrarea MYLOTARG (vezi pct. 4.4). Bilirubinemie totală Se amână administrarea MYLOTARG până la revenirea valorilor > 2 × LSN și valori serice ale bilirubinemiei totale la ≤ 2 × LSN și a valorilor serice ale AST și AST și/sau ALT > 2,5 × LSN ALT la ≤ 2,5 × LSN, evaluările fiind efectuate înainte de administrarea fiecărei doze. Se va lua în considerare omiterea dozei planificate dacă se întârzie mai mult de 2 zile între perfuziile secvențiale. Reacții legate de perfuzie Se întrerupe perfuzia și se instituie tratamentul medical corespunzător, pe baza severității simptomelor. Pacienții trebuie monitorizați până ce semnele și simptomele se remit complet și perfuzia poate fi reluată. Se va avea în vedere oprirea permanentă a tratamentului în caz de reacții legate de perfuzie severe sau care pot pune viața în pericol (vezi pct. 4.4). Alte toxicități non- Se amână tratamentul cu MYLOTARG până la recuperare, hematologice severe sau care toxicitatea având o severitate de cel mult ușoară. pot pune viața în pericol Se va lua în considerare omiterea dozei planificate dacă se întârzie mai mult de 2 zile între perfuziile secvențiale. Abrevieri: ALT=alanin aminotransferază; AST=aspartat aminotransferază; SSO=sindrom sinusoidal obstructiv; LSN=limita superioară a valorilor normale; BVO=boală veno-ocluzivă.

Grupe speciale de pacienți

Insuficiență hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei inițiale la pacienții cu insuficiență hepatică definită prin bilirubinemie totală ≤ 2 × limita superioară a valorilor normale (LSN) și valori serice ale aspartat aminotransferazei (AST)/alanin aminotransferazei (ALT) ≤ 2,5 × LSN. Se amână administrarea MYLOTARG până la revenirea valorilor bilirubinemiei totale la ≤ 2 × LSN și a valorilor serice ale AST și ALT la ≤ 2,5 × LSN, evaluările fiind efectuate înainte de administrarea fiecărei doze (vezi Tabelul 4, pct. 4.4 și 5.2).

Insuficiență renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată. MYLOTARG nu a fost studiat la pacienții cu insuficiență renală severă. MYLOTARG nu are clearance renal, iar farmacocinetica sa la pacienții cu insuficiență renală severă nu este cunoscută (vezi pct. 5.2).

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici (≥ 65 de ani) (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea MYLOTARG la pacienții cu vârsta sub 15 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Mod de administrare MYLOTARG se administrează pe cale intravenoasă și trebuie reconstituit și diluat înainte de administrare (vezi pct. 6.6). Atunci când este reconstituit la o concentrație de 1 mg/ml, conținutul care poate fi extras dintr-un flacon este de 4,5 mg (4,5 ml). Soluția reconstituită și diluată trebuie administrată pe cale intravenoasă, prin perfuzie, pe o perioadă de 2 ore, sub monitorizare clinică

5 riguroasă, incluzând monitorizarea pulsului, tensiunii arteriale și temperaturii. MYLOTARG nu trebuie administrat sub formă de injecție intravenoasă rapidă sau în bolus intravenos (vezi pct. 6.6).

Pentru instrucțiuni privind reconstituirea și diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Nu au fost efectuate studii cu MYLOTARG despre interacțiunea cu alte medicamente. Vezi pct. 5.2 pentru datele disponibile de la studiile in vitro.

Femeile aflate la vârsta fertilă/Contracepție la bărbați și femei Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie sfătuite să evite să rămână gravide în timpul utilizării MYLOTARG. Femeile aflate la vârsta fertilă sau partenerii femeilor aflate la vârsta fertilă trebuie sfătuiți să utilizeze

(femeile) sau 4 luni (bărbații) după administrarea ultimei doze. Sarcina Datele provenite din utilizarea gemtuzumab ozogamicin la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). MYLOTARG nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă beneficiul potențial pentru mamă depășește riscul potențial pentru făt. Pacientele gravide sau pacientele care rămân gravide în timp ce utilizează gemtuzumab ozogamicin sau pacienții de sex masculin tratați care sunt parteneri ai unor femei gravide trebuie să fie informați despre riscul potențial pentru făt. Alăptarea Nu există informații cu privire la prezența gemtuzumab ozogamicin sau a metaboliților săi în laptele matern, despre efectele asupra copilului alăptat sau despre efectele asupra producerii de lapte. Din cauza potențialului de reacții adverse la medicament la copiii alăptați, femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu MYLOTARG și timp de cel puțin 1 lună după administrarea ultimei doze (vezi pct. 5.3). Fertilitatea Nu există informații despre fertilitate la pacienți. Pe baza constatărilor non-clinice, fertilitatea masculină și feminină poate fi periclitată de tratamentul cu gemtuzumab ozogamicin (vezi pct. 5.3). Atât bărbații, cât și femeile trebuie să solicite recomandări înainte de tratament despre păstrarea fertilității.