RCP · METFORMIN ACCORD 500 mg
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): METFORMIN ACCORD 500 mg
- Cod ATC: A10BA02
- Forma farmaceutică: comprimate cu eliberare prelungită
- Concentrație: 500mg
- Deținătorul autorizației: ACCORD HEALTHCARE POLSKA SP. Z O.O. - POLONIA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Doze
Adulți cu funcție renală normală (RFG ≥ 90 ml/min)
Reducerea riscului sau întârzierea apariției diabetului de tip 2
• Metforminul trebuie luat în considerare numai în cazul în care modificările intensive ale stilului de viață timp de 3 până la 6 luni nu au condus la un control glicemic adecvat.
• Terapia trebuie inițiată cu un comprimat Metformin Accord o dată pe zi, cu masa de seară.
• După 10 până la 15 zile se recomandă ajustarea dozei pe baza măsurătorilor glicemiei (valorile OGTT și/sau FPG și/sau HbA1C trebuie să se situeze în limitele normale). O creștere lentă a dozei poate îmbunătăți tolerabilitatea gastro-intestinală. Doza maximă recomandată este de 4 comprimate (2000 mg) o dată pe zi, cu masa de seară.
• Se recomandă monitorizarea regulată (la fiecare 3-6 luni) a stării glicemice (valoarea OGTT și/sau FPG și/sau HbA1c), precum și a factorilor de risc pentru a evalua dacă tratamentul trebuie continuat, modificat sau întrerupt.
Administrarea în monoterapie în diabetul zaharat de tip 2 şi în asociere cu alte antidiabetice orale:
• Doza iniţială recomandată este de un comprimat Metformin Accord 500 mg o dată pe zi.
• După 10-15 zile, această doză trebuie ajustată în funcţie de valoarea glicemiei. O creştere treptată a dozei poate îmbunătăţi tolerabilitatea gastro-intestinală. Doza maximă zilnică recomandată este de 4 comprimate Metformin Accord 500 mg pe zi.
• Creşterea dozelor trebuie să se realizeze cu câte 500 mg, la interval de 10-15 zile, până la maxim 2000 mg o dată pe zi, în timpul cinei. Dacă nu se realizează controlul glicemiei cu Metformin Accord administrat în doză de 2000 mg odată pe zi, trebuie să se ia în considerare administrarea de 1000 mg Metformin Accord de două ori pe zi, ambele doze fiind administrate împreună cu mâncare. Dacă tot nu se realizează controlul glicemic, pacienții pot fi trecuți la administrarea de comprimate cu eliberarea imediată care conțin metformin, cu o doză maximă de 3000 mg pe zi.
• La pacienţii aflaţi deja sub tratament cu metformin sub formă de comprimate cu eliberarea imediată, se recomandă ca doza iniţială de Metformin Accord comprimate cu eliberare prelungită să fie echivalentă cu doza zilnică de metformin sub formă de comprimate cu eliberare imediată. Pentru pacienţii tratați cu comprimate cu eliberare imediată care conțin metformin în doze mai mari de 2000 mg pe zi, trecerea la Metformin Accord comprimate cu eliberare prelungită nu este recomandată.
• Dacă se intenţionează înlocuirea altui medicament antidiabetic, se va întrerupe administrarea acestuia şi se va începe administrarea de Metformin Accord comprimate cu eliberare prelungită, cu dozele menţionate mai sus.
Asocierea cu insulină
Asocierea de metformin cu insulină se poate utiliza pentru obţinerea unui control mai bun al glicemiei.
Doza uzuală iniţială recomandată de Metformin Accord 500 mg este de un comprimat o dată pe zi, în timpul cinei, iar doza de insulină trebuie ajustată în funcţie de valorile glicemiei.
Vârstnici
Din cauza posibilităţii ca la vârstnici funcţia renală să fie afectată, doza de metformin va fi ajustată în funcţie de valorile investigaţiilor funcţiei renale. Este necesară o evaluare periodică a funcţiei renale (vezi pct. 4.4).
Beneficiul pentru reducerea riscului sau întârzierea declanșării diabetului zaharat de tip 2 nu a fost stabilit la pacienții cu vârsta de 75 ani și peste (vezi pct. 5.1) și, prin urmare, nu este recomandată inițierea metforminului la acești pacienți (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu insuficiență renală
RFG trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului cu medicamente care conțin metformin și cel puțin o dată pe an după aceea. La pacienții cu risc crescut de progresie ulterioară a insuficienței renale și la vârstnici, funcția renală trebuie evaluată mai frecvent, de exemplu la interval de 3-6 luni.
| RFG ml/min | Doză zilnică maximă totală | Considerații suplimentare |
|---|---|---|
| 60-89 | 2000 mg | Reducerea dozei poate fi luată în considerare, în funcție de scăderea funcției renale. |
| 45-59 | 2000 mg | Factorii care pot crește riscul de acidoză lactică (vezi pct. 4.4) trebuie revizuiți înainte de a începe tratamentul cu metformin. Doza inițială este de cel mult jumătate din doza maximă. |
| 30-44 | 1000 mg | |
| <30 | - | Metformin este contraindicat. |
Copii şi adolescenţi
În absenţa datelor clinice disponibile, Metformin Accord comprimate cu eliberare prelungită nu trebuie utilizat la copii.
Interacțiuni
Utilizare concomitentă nerecomandată Alcool Intoxicaţia acută cu alcool etilic se asociază cu un risc crescut de acidoză lactică, mai ales în caz de post alimentar, malnutriţie sau insuficienţă hepatică. Substanţe de contrast iodate Administrarea de metformin trebuie oprită înainte de sau în momentul efectuării examenului radiologic, iar reluarea tratamentului nu se va face mai devreme de 48 ore, dar numai după ce funcţia renală a fost reevaluată şi s-a dovedit a fi stabilă, vezi pct. 4.2 și 4.4. Administrări concomitente ce necesită precauţii Unele medicamente pot afecta negativ funcția renală, ceea ce poate crește riscul de acidoză lactică, de exemplu AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei (COX) II, inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II și diuretice, în special diuretice de ansă. La inițierea tratamentului cu aceste medicamente în timpul terapie cu metformin sau în cazul administrării concomitente cu metformin este necesară monitorizarea atentă a funcției renale. Medicamente cu activitate hiperglicemiantă intrinsecă [de exemplu corticosteroizi (cu administrare sistemică sau locală) şi simpatomimetice]. Poate fi necesară o monitorizare mai frecventă a glicemiei, în special la începutul tratamentului. Dacă este cazul, se va ajusta doza de metformin în timpul tratamentului concomitent cu medicamentul respectiv şi după întreruperea lui. Transportori de cationi organici (OCT) Metformin este un substrat al ambilor transportori OCT1 și OCT2. Administrarea concomitentă de metformin cu • Inhibitori ai OCT1 (cum este verapamil) - pot reduce eficacitatea metforminului • Inductori ai OCT1 (cum este rifampicină) - pot crește absorbția gastrointestinală și eficacitatea metforminului • Inhibitori ai OCT2 (cum sunt cimetidină, dolutegravir, ranolazină, trimetoprim, vandetanib, isavuconazol) - pot scădea eliminarea renală a metforminului și, astfel, pot duce la o creștere a concentrației plasmatice a metforminului. • Inhibitori ai OCT1 cât și OCT2 (cum ar fi crizotinib, olaparib) - pot modifica eficacitatea și eliminarea renală a metforminului. Prin urmare, se recomandă precauție, în special la pacienții cu insuficiență renală, atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent cu metformin, deoarece concentrația plasmatică de metformin poate crește. Dacă este necesar, ajustarea dozei de metformin poate fi luată în considerare, deoarece inhibitorii / inductorii OCT pot modifica eficacitatea metforminului.
Sarcină și alăptare
Sarcina Hiperglicemia necontrolată în faza periconcepțională și în timpul sarcinii este asociată cu riscul crescut de malformații congenitale, pierdere a sarcinii, hipertensiune arterială indusă de sarcină, preeclampsie și mortalitate perinatală. Este important să se mențină nivelurile glicemiei cât mai aproape de normal pe tot parcursul sarcinii, pentru a reduce riscul de rezultate adverse legate de hiperglicemie pentru mamă și copil. Metforminul traversează placenta în concentrații care pot fi la fel de mari precum cele materne. O cantitate mare de date despre femeile gravide (mai mult de 1000 de rezultate expuse) dintr-un studiu de cohortă bazat pe registre și date publicate (meta-analize, studii clinice și registre) indică neexistența unui risc crescut de malformații congenitale sau de toxicitate feto/neonatală după expunerea la metformin în faza periconcepțională și/sau în timpul sarcinii. Există dovezi limitate și neconcludente cu privire la efectul metforminului asupra evoluției greutății pe termen lung la copiii expuși in utero. Metforminul nu pare să afecteze dezvoltarea motorie și socială până la vârsta de 4 ani la copiii expuși în timpul sarcinii, deși datele privind evoluția pe termen lung sunt limitate. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, utilizarea metforminului poate fi luată în considerare în timpul sarcinii și în faza periconcepțională ca supliment sau alternativă la insulină. Alăptarea Metformin se excretă în laptele uman. Nu se observă reacţii adverse la nou-născuţii/copii alăptaţi. Totuşi, deoarece sunt disponibile numai date limitate, alăptarea nu este recomandată în timpul tratamentului cu metformin. Decizia întreruperii alăptării trebuie să aibă în vedere beneficiul alăptării şi potenţialul risc de apariţie a reacţiilor adverse la copil. Fertilitatea Nu s-a observat afectarea fertilităţii la şobolani masculi sau femele, în cazul administrării de metformin în doze de până la 600 mg/kg și zi, care reprezintă de aproximativ trei ori doza maximă recomandată la om, pe baza comparării ariilor de suprafaţă corporală.