RCP · MAGNE B6 100 mg/10 mg

Adulţi şi adolescenţi: doza uzuală este de 3 - 4 fiole Magne B pe zi, fracţionată în 2 - 3 prize 6 administrate în timpul meselor.

Copii cu vârsta peste 1 an (cu greutate corporală peste 10 kg): doza uzuală este de 10 - 30 mg magneziu-elementar/kg pe zi (0,4-1,2 mmol/kg şi zi), respectiv 1 - 4 fiole Magne B pe zi, fracţionată 6 în 2 - 3 prize administrate în timpul meselor.

Mod şi durată de administrare

Conţinutul fiolelor trebuie diluat într-o jumătate de pahar cu apă.

Durata obişnuită a tratamentului este de o lună. Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.

Magneziu Asocieri nerecomandate: Nu se recomandă administrarea concomitentă de preparate care conţin fosfaţi sau săruri de calciu, deoarece aceşti compuşi inhibă absorbţia intestinală a magneziului. Asocieri de care trebuie să se ţină seama: magneziul, fierul, fluorurile şi tetraciclinele îşi influenţează reciproc absorbţia. De aceea, se recomandă administrarea acestora la un interval de cel puţin 3 ore faţă de tetracicline. Antibioticele chinolone se recomandă a fi administrate la un interval de cel puțin 2 ore înainte sau 6 ore după administrarea medicamentelor pe bază de magneziu, pentru a nu interfera cu absorbția acestora. Antibioticele aminoglicozidice, cisplatina şi ciclosporina A grăbesc excreţia magneziului. În cazul utilizării concomitente a diureticelor care economisesc potasiu, creşte reabsorbţia tubulară a magneziului, de aceea se recomandă supraveghere medicală. Magneziul modifică absorbţia glicozidelor tonicardiace; pacienţii cărora li se administrează glicozide tonicardiace pot să utilizeze medicamentul numai sub supraveghere medicală. 3/6 Piridoxină Administrarea concomitentă a Magne B6 cu levodopa în doze de 5 mg sau peste reduce efectul levodopei. De aceea, Magne B6 trebuie administrat în asociere cu un inhibitor al decarboxilazei la pacienții cărora li se administrează levodopa (vezi punctul 4). Piridoxina scade activitatea altretaminei. De asemenea, s-a raportat o scădere a concentraţiilor serice de fenobarbital şi fenitoină. Multe medicamente pot creşte necesităţile de piridoxină; aceste substanţe includ: hidralazina, izoniazida, penicilamina şi contraceptivele orale. Unele antibiotice (cicloserina, neomicina, eritromicina, tetraciclinele, cloramfenicolul, sulfamidele) produc inactivarea piridoxinei. Vitamina B6 creşte eliminarea nitrofurantoinei de aproximativ 2 ori.

Sarcina Experienţa clinică dintr-un număr suficient de sarcini nu a evidenţiat niciun efect malformativ sau feto-toxic. Prin urmare, magneziul trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este necesar. Alăptarea Fiecare dintre componentele medicamentului, magneziul sau vitamina B6, în mod individual, sunt considerate compatibile cu alăptarea. Având în vedere existenţa unor date limitate privind doza zilnică maximă de vitamina B6 recomandată în timpul alăptării, se recomandă administrarea unei doze maxime de 20 mg/zi vitamina B6 la femeile care alăptează.