RCP · LYSTHENON 0,1 g/5 ml 100mg/5ml

Doza la adolescenţi cu vârsta de peste 12 ani şi adulţi Doză unică pentru intubaţie: 1- 1,5 mg/kg.

Doza la copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 12 ani La copii cu vârsta sub 12 ani: 1 mg/kg.

Doza la nou-născuţi şi la copii cu vârsta sub 1 an Nou-născuţi şi copii mici: 1-2 mg/kg. Nou-născuţii necesită o concentraţie mai mare de succinilcolină într-un mg/kg (volum mai mare de distribuţie). Dozele echipotente de succinilcolină au aceeaşi durată de acţiune la toate grupele de vârstă, deşi activitatea colinesterazei plasmatice până la vârsta de 6 luni este de numai 40-50% în raport cu nivelul înregistrat la adulţi (vezi pct. 4.5).

Doza la pacienţii obezi

În cazul acestor pacienţi doza trebuie calculată în funcţie de greutatea ideală, nu pentru greutatea corporală reală.

Doza la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi renală şi cu afecţiuni cardiace Nu este necesară o doză specială, dar trebuie respectate indicaţiile de la pct. 4.3 şi pct. 4.4.

Modul de administrare Lysthenon este administrat intravenos, sub forma unei doze unice de soluţie injectabilă, în timpul anesteziei generale. Efectul se obţine după 30-60 de secunde şi durează aproximativ 2-6 minute. Lysthenon nu trebuie administrat sub formă de perfuzie continuă (vezi pct. 4.4). Manipularea fiolelor OPC (one-point-cut) Fiolă este casabilă. Nu este necesară folosirea unei pile. Punctul colorat trebuie orientat în sus. Se agită pentru ca soluţia să coboare spre baza fiolei. Se trage în jos de vârful fiolei pentru a-l rupe.

Suxametoniul interacţionează cu următoarele medicamente: Efectele suxametoniului sunt potenţate sau prelungite de către: Anestezicele volatile inhalante (enfluran, desfluran, izofluran, sevoran) au în general un efect predominant relaxant central asupra muşchilor. Inhibitori de colinesterază: un bloc depolarizant (vezi pct. 4.5) nu poate fi antagonizat de inhibitorii de colinesterază (neostigmină). Este foarte probabil ca efectul să fie intensificat, deoarece este inhibată nu numai activitatea acetilcolinesterazei, ci şi a pseudocolinesterazei şi ulterior chiar şi descompunerea succinilcolinei. (Un bloc dual ar trebui să reacţioneze la inhibitorii colinesterazei, dar şi în acest caz este necesară precauţia). Picăturile pentru ochi care conţin inhibitori de colinesterază (ecotiopat, edrofoniu, piridostigmină) pot, de asemenea, să intensifice efectul suxametoniului. - Citostatice (ciclofosfamide, tiofosfamidă) ca urmare a activităţii reduse a colinesterazei. - Antibioticele, în special aminoglicozidele (gentamicină, neomicină, streptomicină). - Anestezice locale (procaină, lidocaină) ca urmare a conductanţei reduse a membranei pentru sodiu. - Metoclopramidă ca urmare a activităţii reduse a colinesterazei. - Sulfat de magneziu: administrarea infuziilor de magneziu trebuie întreruptă cu 20-30 de minute înainte de administrarea clorurii de suxametoniu (vezi pct. 4.4). - Antiaritmice (substanţe din clasa I), din cauza conductanţei scăzute pentru sodiu. - Antagoniştii de calciu şi diureticele de ansă, din cauza blocării canalului de calciu. - Beta-blocante. - Litiu. - Contraceptive hormonale şi estrogenii, din cauza activităţii reduse a colinesterazei. - Glucocorticoizi. - Oxitocină, cimetidină. - Inhibitori MAO (fenelzină) şi anumite neuroleptice (perfenazină), din cauza activităţii reduse a colinesterazei. - Simpatomimeticele, ca urmare a activităţii reduse a colinesterazei. - Antiepilepticele atenuează efectul relaxantelor musculare nedepolarizante. Totuşi, a fost semnalată o prelungire a efectului în cazul suxametoniului. - Alcoolul şi medicamentele deprimante ale sistemului nervos central pot influenţa efectul suxametoniului. Efectul suxametoniului este atenuat de: - Efectele parasimpatomimetice ale suxametoniului pot fi atenuate de atropină (vezi pct. 4.4). - Transfuzia concomitentă de sânge sau plasmă reduce efectul Lysthenonului. Efectul suxametoniului asupra altor medicamente: - Efectul digitalicelor este potenţat de suxametoniu, ceea ce poate provoca aritmii.

Sarcina Clorura de suxametoniu se administrează în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar. Clorura de suxametoniu nu traversează placenta. Din cauza concentraţiilor reduse de colinesterază plasmatică din timpul sarcinii, efectul pe care îl are Clorura de suxametoniu poate fi prelungit. Concentraţiile normale de colinesterază plasmatică sunt atinse în general la aproximativ 6 până la 8 săptămâni după naştere (vezi pct. 4.4). Alăptarea Nu se ştie dacă clorura de suxametoniu este excretată în laptele matern uman. Mama nu trebuie să alăpteze în timpul intervalului obişnuit care urmează anesteziei sau după administrarea de clorură de suxametoniu.