Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

← Înapoi la prospect

RCP · LEUKERAN 2 mg

Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).

  • Denumire comună (DCI): LEUKERAN 2 mg
  • Cod ATC: L01AA02
  • Forma farmaceutică: comprimate filmate
  • Concentrație: 2mg
  • Deținătorul autorizației: EXCELLA GMBH - GERMANIA

Acțiune farmacologică

AGENTI ALCHILANTI ANALOGI DE NITROGEN MUSTARD

Doze și mod de administrare

Pentru detaliile complete ale schemelor de tratament utilizate, trebuie consultată literatura de specialitate relevantă.

Leukeran este un medicament citotoxic activ şi va fi utilizat numai sub îndrumarea medicilor cu experienţă în administrarea unor astfel de medicamente.

Doze

Boala Hodgkin

Adulţi

Utilizat ca monoterapie în tratamentul paliativ al formelor avansate/severe de boală, doza uzuală este de 0,2 mg clorambucil/kg şi zi timp de 4-8 săptămâni.

Leukeran este de obicei inclus într-un tratament asociat, fiind utilizate mai multe scheme de administrare uzuale.

Leukeran a fost utilizat ca o alternativă la nitrogen mustard, având toxicitate mai mică, dar cu rezultate terapeutice similare.

Copii şi adolescenţi

Leukeran poate fi utilizat în tratamentul bolii Hodgkin la copii şi adolescenţi. Schemele de administrare uzuale sunt similare celor utilizate pentru adulţi.

Limfom non-Hodgkin

Adulţi

Utilizat în monoterapie, doza uzuală este de 0,1-0,2 mg clorambucil/kg şi zi, iniţial pentru primele 4-8 săptămâni; tratamentul de întreţinere va fi apoi urmat cu o doză zilnică redusă sau ca tratament intermitent.

Leukeran este util în tratamentul limfomului limfocitar difuz avansat, precum şi al recăderilor după radioterapie.

Nu există o diferenţă semnificativă în răspunsul general obţinut cu clorambucil în monoterapie sau în chimioterapia asociată la pacienţii cu limfom limfocitar non-Hodgkin avansat.

Copii şi adolescenţi

Leukeran poate fi utilizat în controlul limfoamelor non-Hodgkin la copii şi adolescenţi. Schemele de administrare uzuale sunt similare celor utilizate pentru adulţi.

Leucemia limfocitară cronică

Adulţi

Tratamentul cu Leukeran este, de obicei, început după apariţia simptomelor sau când se evidenţiază o funcţie medulară afectată (dar nu insuficienţă medulară), după cum indică hemoleucograma din sângele periferic.

Iniţial, doza recomandată este de 0,15 mg clorambucil/kg şi zi, până când numărul total al leucocitelor scade până la 10000/µl. Tratamentul poate fi reluat la 4 săptămâni după terminarea primei cure şi continuat cu doze de 0,1 mg clorambucil/kg şi zi.

La un anumit număr de pacienţi, de obicei după aproximativ 2 ani de tratament, numărul leucocitelor este redus până la limita normală, splenomegalia se remite şi ganglionii limfatici devin nepalpabili, iar numărul limfocitelor din măduva osoasă este redus sub 20%.

Pacienţii cu insuficienţă medulară vor fi mai întâi trataţi cu prednisolon, deoarece este necesară evidenţierea regenerării medulare înaintea începerii tratamentului cu Leukeran.

Tratamentul intermitent cu doze mari a fost comparat cu administrarea zilnică a Leukeran, dar fără a observa diferenţe semnificative în răspunsul terapeutic sau în frecvenţa reacţiilor adverse între cele două grupuri de tratament.

Macroglobulinemia Waldenström

Adulţi

Leukeran este unul dintre tratamentele de elecţie.

Doza recomandată iniţial este de 6-12 mg clorambucil (3-6 comprimate filmate Leukeran) pe zi până la apariţia leucopeniei, urmată de 2-8 mg zilnic, timp nelimitat.

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţă renală

Ajustarea dozelor nu este considerată necesară în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală.

Insuficienţă hepatică

Pacienţii cu insuficienţă hepatică trebuie monitorizaţi îndeaproape pentru semne şi simptome de toxicitate. Deoarece clorambucilul este metabolizat în principal la nivelul ficatului, se recomandă reducerea dozelor în cazul pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Cu toate acestea, există date insuficiente provenite de la pacienţii cu insuficienţă hepatică pentru a putea formula o recomandare specifică de doză.

Vârstnici

Nu s-au efectuat studii specifice la vârstnici. Cu toate acestea, se recomandă monitorizarea funcţiei renale sau hepatice. În eventualitatea unei insuficienţe, trebuie procedat cu prudenţă. Deşi experienţa clinică nu a evidenţiat diferenţe de răspuns corelate cu vârsta, în general dozele de medicament trebuie titrate cu prudenţă la pacienţii vârstnici, tratamentul fiind iniţiat de obicei la nivelul inferior al intervalului de doze.

Mod de administrare

Leukeran se administrează pe cale orală şi trebuie luat zilnic pe stomacul gol (cu cel puţin o oră înainte de masă sau cel puţin trei ore după masă).

Interacțiuni

Vaccinările cu germeni vii nu sunt recomandate la pacienţii imunodeprimaţi. Ex vivo, analogii purinici (ca de exemplu fludarabină, pentostatină şi cladribină) au mărit citotoxicitatea clorambucilului. Cu toate acestea, relevanţă clinică a acestei observaţii nu este cunoscută.

Sarcină și alăptare

Sarcina Utilizarea clorambucilului trebuie evitată ori de câte ori este posibil în timpul sarcinii, în special în primul trimestru. Pentru fiecare caz în parte, trebuie analizat cu atenţie raportul beneficiu matern/risc fetal. Similar celorlalte chimioterapii citotoxice, este recomandată utilizarea metodelor contraceptive adecvate, atunci când oricare dintre parteneri primeşte Leukeran. Alăptarea Mamele care primesc Leukeran nu trebuie să alăpteze. Fertilitatea Clorambucilul poate determina supresia funcţiei ovariene, după tratamentul cu clorambucil fiind raportată amenoree. Azoospermia a fost observată ca rezultat al tratamentului cu clorambucil, deşi s-a estimat că este necesară o doză totală de minim 400 mg. Au fost raportate grade variate de recuperare a spermatogenezei la pacienţii cu limfom, după tratamentul cu clorambucil în doze totale de 410 -2600 mg.

Insuficiență renală

Insuficienţă renală Ajustarea dozelor nu este considerată necesară în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală.