RCP · KALETRA 200mg/50mg

Kaletra trebuie prescris de către medici cu experienţă în tratamentul infecţiei cu HIV.

Doze

Adulţi şi adolescenţi Doza recomandată de Kaletra este de 5 ml soluţie orală (400/100 mg) de două ori pe zi, administrată cu alimente.

Copii cu vârsta de 14 zile şi peste Forma farmaceutică soluţie orală este opţiunea recomandată pentru o mai riguroasă dozare la copii, ţinând cont de suprafaţa corporală sau greutate. Cu toate acestea, în cazul în care se consideră necesar să se utilizeze forma solidă de dozare orală, se poate utiliza Kaletra 100 mg/25 mg comprimate la copii cu greutate mai mică de 40 kg sau cu suprafaţa corporală între 0,5 şi 1,4 m2 şi care pot să înghită comprimate. Doza de Kaletra comprimate (400/100 mg de două ori pe zi) pentru adulţi, se poate utiliza la copii cu greutate de 40 kg sau mai mare sau cu Suprafaţa corporală (SC)* mai mare de 1,4 m2. Kaletra comprimate se administrează oral şi comprimatele trebuie să fie înghiţite întregi şi nu mestecate, sparte sau sfărâmate. Vă rugăm consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Kaletra 100 mg/25 mg comprimate filmate. 2 Trebuie să se ţină cont de cantitatea totală de alcool etilic şi cea de propilenglicol prezente în toate medicamentele, inclusiv în Kaletra soluţie orală, care urmează a fi administrate sugarilor, pentru a se evita toxicitatea acestor excipienţi (vezi pct. 4.4).

Recomandări privind doza la pacienții copii cu vârsta între 14 zile și 6 luni

Recomandări privind doza pediatrică 2 săptămâni până la 6 luni

În funcție de greutate În funcție de SC Frecvența (mg/kg) (mg/m2)*

*Suprafața corporală se poate calcula folosind ecuația următoare: SC (m2) =  (înălţimea (cm) X greutatea (kg)/3600)

La pacienții cu vârsta mai mică de 6 luni nu se secomandă administrarea Kaletra concomitent cu efavirenz sau nevirapină.

Recomandări privind doza la pacienții copii cu vârsta mai mare de 6 luni și mai mică de 18 ani

Fără administrarea concomitentă de Efavirenz sau Nevirapină

În tabelul următor sunt recomandări de dozare pentru Kaletra soluţie orală în funcţie de greutate şi de suprafaţa corporală (SC).

Recomandări de dozare pentru copii în funcţie de greutate* > 6 luni până la 18 ani

Greutate (kg) Doza de soluţie orală de două Volumul de soluţie orală ori pe zi administrat de două ori pe (doză în mg/kg) zi împreună cu alimentele (80 mg lopinavir/20 mg ritonavir pe ml)** 7 până la < 15 kg 12/3 mg/kg 7 până la 10 kg 1,25 ml > 10 până la < 15 kg 1,75 ml >15 până la 40 kg 10/2,5 mg/kg 15 până la 20 kg 2,25 ml > 20 până la 25 kg 2,75 ml > 25 până la 30 kg 3,50 ml > 30 până la 35 kg 4,00 ml > 35 până la 40 kg 4,75 ml ≥ 40 kg A se vedea recomandările privind doza la adult *recomandările de dozare în funcţie de greutate se bazează pe date limitate **volumul (ml) de soluție orală reprezintă doza medie pentru intervalul de greutate

Recomandări de dozare la copii pentru doza de 230/57,5 mg/m2 > 6 luni până la < 18 ani

Suprafaţa corporală* (m2) Doza de soluţie orală, de două ori pe zi (în mg) 0,25 0,7 ml (57,5/14,4 mg) 0,40 1,2 ml (96/24 mg) 0,50 1,4 ml (115/28,8 mg) 0,75 2,2 ml (172,5/43,1 mg) 0,80 2,3 ml (184/46 mg) 1,00 2,9 ml (230/57,5 mg) 1,25 3,6 ml (287,5/71,9 mg) 1,3 3,7 ml (299/74,8 mg) 1,4 4,0 ml (322/80,5 mg) 1,5 4,3 ml (345/86,3 mg) 1,7 5 ml (402,5/100,6 mg) *Suprafaţa corporală se poate calcula folosind ecuaţia următoare: SC (m2) =  (înălţimea (cm) X greutatea (kg)/3600)

Tratament concomitent: efavirenz sau nevirapină

La unii copii, este posibil ca doza de 230/57,5 mg/m2 să fie insuficientă atunci când se administrează concomitent nevirapină sau efavirenz. La acești pacienți este necesară o creștere a dozei de Kaletra la 300/75 mg/m2. Nu trebuie să se depășească doza recomandată de 533/133 mg sau 6,5 ml de două ori pe zi.

Copii cu vârsta mai mică de 14 zile și nou născuți prematuri Kaletra soluție orală nu trebuie administrată la nou-născuți înainte de a atinge vârsta postmenstruală (prima zi a ultimei menstruații a mamei până la naștere plus timpul scurs după naștere) de 42 săptămâni și vârsta postnatală de cel puțin 14 zile (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă hepatică La pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, s-a observat o creştere a expunerii la lopinavir cu aproximativ 30%, dar nu se anticipează să aibă semnificaţie clinică (vezi pct. 5.2). Nu sunt disponibile date privind pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Kaletra nu trebuie administrat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).

Insuficienţă renală Deoarece clearance-ul renal al lopinavir şi ritonavir este neglijabil, la pacienţii cu insuficienţă renală, nu se anticipează creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestora. Deoarece lopinavir şi ritonavir se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil să fie eliminate semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală.

Mod de administrare

Kaletra se administrează pe cale orală şi trebuie luat întotdeauna cu alimentele (vezi pct. 5.2). Doza trebuie administrată utilizând o seringă gradată pentru administrare orală de 2 ml sau 5 ml care corespunde cel mai bine volumului prescris.

Kaletra conţine lopinavir şi ritonavir, care sunt inhibitori in vitro ai izoenzimei CYP3A a citocromului P450. Administrarea concomitentă de Kaletra şi medicamente metabolizate în principal de către CYP3A poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale celorlalte medicamente, care poate creşte sau prelungi efectele terapeutice şi reacţiile adverse ale acestora. Kaletra nu inhibă CYP2D6, CYP2C9, CYP2C19, CYP2E1, CYP2B6 sau CYP1A2 la concentraţii relevante clinic (vezi pct. 4.3). S-a demonstrat că, in vivo, Kaletra îşi induce propria metabolizare şi creşte biotransformarea unor medicamente metabolizate de către izoenzimele citocromului P450 (inclusiv CYP2C9 şi CYP2C19) şi prin glucuronoconjugare. Aceasta poate determina concentraţii plasmatice scăzute şi reducerea potenţială a eficacităţii medicamentelor administrate concomitent. Medicamentele contraindicate în special datorită amplorii anticipate a interacţiunilor şi din cauza riscului reacţiilor adverse grave, sunt enumerate la pct. 4.3. Interacţiunile atât cunoscute cât şi cele teoretice cu alte medicamente antiretrovirale selectate şi cu medicamente non-antivirale sunt enumerate în tabelul următor. Nu se așteaptă ca datele din tabel să fie complete sau cuprinzătoare. Trebuie consultat rezumatulul caracteristicilor produsului pentru fiecare medicament. Tabel cu date privind interacţiuni cu alte medicamente Interacţiunile între Kaletra şi medicamente administrate concomitent sunt enumerate în tabelul următor (creştere este indicată “↑”, scădere este indicată “↓”, nemodificat “↔”). Cu excepţia cazului în care este menţionată specific doza, studiile enumerate în continuare s-au efectuat cu doza recomandată pentru lopinavir/ritonavir (de exemplu 400/100 mg de două ori pe zi). Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Medicamente antiretrovirale Inhibitori nucleozidici/nucleotidici ai revers transcriptazei (INRT) Lamivudină Lopinavir: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Abacavir, zidovudină Abacavir, zidovudină: Pot să scadă concentraţiile plasmatice ca urmare a creşterii glucuronoconjugării de către lopinavir/ritonavir. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a scăderii concentraţiilor plasmatice de abacavir şi zidovudină Tenofovir fumarat de disoproxil (FD), 300 mg o dată pe zi (echivalent cu tenofovir disoproxil 245 mg) Tenofovir: ASC: ↑ 32% Cmax: ↔ Cmin: ↑ 51% Lopinavir: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Concentraţiile plasmatice crescute ale tenofovir pot exacerba reacţiile adverse asociate administrării tenofovir, inclusiv tulburări renale. Inhibitori non-nucleozidici ai revers transcriptazei (INNRT) Efavirenz, 600 mg o dată pe zi Lopinavir: ASC: ↓ 20% Cmax: ↓ 13% Cmin: ↓ 42% Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. Nevirapină, 200 mg de două ori pe zi Lopinavir: ASC: ↓ 27% Cmax: ↓ 19% Cmin: ↓ 51% Consultați pct. 4.2 pentru recomandări privind doza de Kaletra sau luați în considerare o terapie alternativă. Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Etravirină (Lopinavir/ritonavir comprimate 400/100 mg de două ori pe zi) Etravirină: ASC: ↓ 35% Cmin: ↓ 45% Cmax: ↓ 30% Lopinavir: ASC: ↔ Cmin: ↓ 20% Cmax: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei Rilpivirină (Lopinavir/ritonavir capsule 400/100 mg de două ori pe zi) Rilpivirină: ASC: ↑ 52% Cmin: ↑ 74% Cmax: ↑ 29% Lopinavir: ASC: ↔ Cmin: ↓ 11% Cmax: ↔ (inhibiţia enzimelor CYP3A) Utilizarea concomitentă de Kaletra cu rilpivirină determină creştere a concentraţiilor plasmatice ale rilpivirinei, dar nu este necesară ajustarea dozei. Antagonist CCR5 HIV Maraviroc Maraviroc: ASC: ↑ 295% Cmax: ↑ 97% Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir În timpul utilizării concomitente cu Kaletra 400 mg/100 mg de două ori pe zi, doza de maraviroc trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi. Inhibitor de integrază Raltegravir Raltegravir: ASC: ↔ Cmax: ↔ C12: ↓ 30% Lopinavir: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Administrarea concomitentă cu alţi inhibitori de protează HIV (IP) Conform recomandărilor actuale de tratament, în general nu se recomandă tratamentul dublu cu inhibitori de protează. Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Fosamprenavir/ritonavir (700/100 mg de două ori pe zi) (Lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi) sau Fosamprenavir (1400 mg de două ori pe zi) (Lopinavir/ritonavir 533/133 mg de două ori pe zi) Fosamprenavir: Concentraţiile plasmatice de amprenavir scad semnificativ Administrarea concomitentă de fosamprenavir în doze crescute (1400 mg, de două ori pe zi) cu Kaletra soluție orală (533/133 mg de două ori pe zi), la pacienţii trataţi anterior cu inhibitori de protează, comparativ cu administrarea dozelor standard de fosamprenavir/ritonavir, a determinat creşterea incidenţei evenimentelor adverse gastro-intestinale şi creşterea trigliceridelor fără creşterea eficacităţii virologice în cazul utilizării regimului combinat. Administrarea concomitentă a acestor medicamente nu este recomandată. Tipranavir/ritonavir (500/100 mg de două ori pe zi) Lopinavir: ASC: ↓ 55% Cmin: ↓ 70% Cmax: ↓ 47% Nu se recomandă administrarea concomitentă a acestor medicamente. Medicamente antiacide Omeprazol (40 mg o dată pe zi) Omeprazol: ↔ Lopinavir: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Ranitidină (150 mg doză unică) Ranitidină: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Antagonist alfa1 adrenergic Alfuzosin Alfuzosin: Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile alfuzosinului. Administrarea concomitentă de Kaletra şi alfuzosin este contraindicată (vezi pct. 4.3) din cauza creşterii toxicităţii legată de alfuzosin, inclusiv hipotensiune arterială Analgezice Fentanil Fentanil Creşte riscul apariţiei reacţiilor adverse (deprimare respiratorie, sedare) datorită concentraţiilor plasmatice crescute ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Se recomandă monitorizarea atentă a reacţiilor adverse (în special a deprimării respiratorii, dar, şi a sedării) atunci când fentanil se administrează concomitent cu Kaletra. Antianginos Ranolazină Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă să crească concentraţiile ranolazinei. Este contraindicată administrarea concomitentă cu ranolazină (vezi pct. 4.3). Antiaritmice Amiodaronă, Dronedaronă Amiodaronă, Dronedaronă: Pot să crească concentrațiile plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și amiodaronă sau dronedaronă (vezi pct. 4.3) deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor sau a altor reacții adverse grave. Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Digoxină Digoxină: Pot să crească concentraţiile plasmatice ca urmare a inhibării glicoproteinei-P de către lopinavir/ritonavir. Creşterea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei poate diminua în timp, datorită apariţiei inducţiei Pgp. Se impune precauţie şi se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de digoxină, dacă este posibil, în cazul administrării concomitente de Kaletra cu digoxină. Este necesară prudenţă deosebită atunci când se prescrie Kaletra pacienţilor trataţi cu digoxină, deoarece efectul inhibitor acut al ritonavirului asupra Pgp se aşteaptă să crească semnificativ concentraţiile plasmatice ale digoxinei. Iniţierea tratamentului cu digoxină la pacienţi trataţi deja cu Kaletra este posibil să determine creşteri mai mici decât se aşteaptă ale concentraţiilor plasmatice de digoxină. Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică şi chinidină Bepridil, lidocaină forma cu administrare sistemică, chinidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească atunci când sunt administrate concomitent cu lopinavir/ritonavir. Se impune precauţie şi atunci când este posibil, se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice a medicamentului. Antibiotice Claritromicină Claritromicină: Se anticipează creşteri moderate ale ASC a claritromicinei ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. La pacienţii cu insuficienţă renală (ClCr <30 ml/min) trebuie luată în considerare reducerea dozei de claritromicină (vezi pct. 4.4). Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent claritromicină şi Kaletra la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală. Medicamente antineoplazice şi inhibitori ai kinazei Abemaciclib Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către ritonavir. Trebuie evitată administrarea concomitentă de abemaciclib și Kaletra. Dacă această administrare concomitentă este considerată inevitabilă, citiți Rezumatul caracteristicilor produsului pentru abemaciclib pentru recomandări privind ajustarea dozei. Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu abemaciclib. Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Apalutamidă Apalutamida este un inductor moderat până la puternic al CYP3A4 și acest lucru poate determina scăderea expunerii pentru lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice ale apalutamidei pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Scăderea expunerii pentru Kaletra poate avea ca rezultat pierderea potențială a răspunsului virologic. În plus, administrarea concomitentă de apalutamidă și Kaletra poate determina evenimente adverse grave, inclusiv convulsii, din cauza concentrațiilor crescute de apalutamidă. Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu apalutamidă. Afatinib (Ritonavir 200 mg de două ori pe zi) Afatinib: ASC: ↑ Cmax: ↑ Amploarea creșterii depinde de momentul administrării ritonavirului. Din cauza PRCS (proteine rezistente la cancerul de sân/ABCG2) și inhibării puternice a P-gp de către lopinavir/ritonavir Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent afatinib și Kaletra. Consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru afatinib pentru recomandări privind ajustarea dozelor. Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu afatinib. Ceritinib Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A și a P-gp de către lopinavir/ritonavir. Este necesară prudență atunci când se administrează concomitent ceritinib și Kaletra. Consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru ceritinib pentru recomandări privind ajustarea dozelor. Monitorizați reacțiile adverse care sunt în legătură cu ceritinib. Majoritatea inhibitorilor tirozin kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, vincristină, vinblastină Majoritatea inhibitorilor tirozin kinazei, aşa cum sunt dasatinib şi nilotinib, de asemenea, vincristină şi vinblastină: Risc de creştere a reacţiilor adverse din cauza concentraţiilor plasmatice crescute ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Monitorizare atentă a toleranţei la aceste medicamente antineoplazice. Medicament administrat concomitent în funcţie de aria terapeutică Efecte asupra concentraţiei plasmatice a medicamentului Modificarea valorii mediei geometrice (%) a ASC, Cmax, Cmin Mecanismul interacţiunii Recomandări clinice privind administrarea concomitentă de Kaletra Encorafenib Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Administrarea concomitentă de encorafenib și Kaletra poate crește expunerea la encorafenib, ceea ce poate crește riscul de toxicitate, inclusiv riscul de evenimente adverse grave, cum este prelungirea intevalului QT. Trebuie evitată administrarea concomitentă de encorafenib și Kaletra. Dacă se consideră că beneficiul depășește riscul și Kaletra trebuie utilizat, pacienții trebuie atent monitorizați din punct de vedere al siguranței Fostamatinib Creşterea expunerii la metabolitul R406 al fostamatinibului. Administrarea concomitentă de fostamatinib şi Kaletra poate creşte expunerea la metabolitul R406 al fostamatinibului, ceea ce poate duce la evenimente adverse asociate dozei, cum ar fi hepatotoxicitate, neutropenie, hipertensiune arterială sau diaree. Consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru fostamatinib pentru recomandări privind reducerea dozei în cazul în care apar astfel de evenimente. Ibrutinib Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Administrarea concomitentă de ibrutinib și Kaletra poate să crească expunerea la ibrutinib, ceea ce poate să crească riscul de toxicitate inclusiv riscul apariției sindromului de liză tumorală. Trebuie evitată administrarea concomitentă de ibrutinib și Kaletra. În cazul în care se consideră că beneficiul depășește riscul și trebuie să se utilizeze Kaletra, se scade doza de ibrutinib la 140 mg și se monitorizează atent pacientul pentru toxicitate. Neratinib Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către ritonavir. Este contraindicată utilizarea concomitentă de neratinib și Kaletra din cauza posibilității apariției reacțiilor adverse grave și/sau care pot pune viața în pericol, inclusv hepatotoxicitate (vezi pct. 4.3). Anticoagulante Warfarină Warfarină: Concentraţiile plasmatice ale warfarinei pot fi influenţate în cazul administrării concomitente cu lopinavir/ritonavir ca urmare a inducţiei CYP2C9. Se recomandă monitorizarea INR (raport internaţional standardizat). Rivaroxaban (Ritonavir 600 mg de 2 ori pe zi) Rivaroxaban: ASC: ↑ 153% Cmax: ↑ 55% Ca urmare a inhibării CYP3A şi gp-P de către lopinavir/ritonavir Administrarea concomitentă de rivaroxaban şi Kaletra poate creşte expunerea la rivaroxaban, care poate creşte riscul de sângerare. Nu se recomandă utilizarea de rivaroxaban la pacienţii care primesc tratament concomitent cu Kaletra (vezi pct. 4.4). Dabigatran etexilat, Edoxaban Dabigatran etexilat, Edoxaban: Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării gp-P de către lopinavir/ritonavir. Când Kaletra este administrat concomitent cu anticoagulante orale directe (AOD) monitorizarea clinică și/sau reducerea dozei de AOD trebuie luată în considerare, atunci când un AOD este transportat de gp-P, dar nu este metabolizat de CYP3A4, inclusiv dabigatran etexilat și edoxaban. Venetoclax Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, având ca rezultat creșterea riscului de apariție a sindromului de liză tumorală la inițierea dozei și în timpul perioadei de creștere a dozei (vezi pct. 4.3 și consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru venetoclax). La pacienții care au terminat perioada de creștere a dozei și cărora li se administrează o doză zilnică constantă de venetoclax, se scade doza de venetoclax cu cel puțin 75% atunci când se utilizează inhibitori puternici ai CYP3A (pentru instrucțiuni privind doza, consultați Rezumatul caracteristicilor produsului pentru venetoclax). Pacienții trebuie să fie monitorizați atent pentru a observa semnele care au legătură cu toxicitatea venetoclaxului. Anticonvulsivante Fenitoină Fenitoină: Concentraţiile plasmatice de fenitoină la starea de echilibru au scăzut ca urmare a inducţiei CYP2C9 şi CYP2C19 de către lopinavir/ritonavir. Lopinavir: Concentraţiile plasmatice scad ca urmare a inducţiei CYP3A de către fenitoină. Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent fenitoină cu Kaletra. Concentraţia fenitoinei trebuie monitorizată atunci când se administrează concomitent cu Kaletra. Trebuie avută în vedere creşterea dozei de Kaletra atunci când se administrează concomitent cu fenitoină. Nu există date clinice în ceea ce priveşte ajustarea dozei. Carbamazepină şi fenobarbital Carbamazepină: Concentraţiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Lopinavir: Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către carbamazepină şi fenobarbital. Este necesară prudenţă atunci când se administrează concomitent carbamazepină sau fenobarbital cu Kaletra. Concentraţiile plasmatice de carbamazepină şi fenobarbital trebuie monitorizate atunci când acestea sunt administrate concomitent cu Kaletra. Trebuie avută în vedere creşterea dozei de Kaletra atunci când se administrează concomitent cu carbamazepină sau fenobarbital. Nu există date clinice în ceea ce priveşte ajustarea dozei. Lamotrigină şi valproat Lamotrigină: ASC: ↓ 50% Cmax: ↓ 46% Cmin: ↓ 56% Ca urmare a inducerii glucuronoconjugării lamotriginei Valproat: ↓ Atunci când Kaletra şi acidul valproic sau valproatul sunt administrate concomitent, pacienţii trebuie atent monitorizaţi pentru un efect scăzut al AVP. La pacienţii care încep sau opresc Kaletra în timp ce utilizează lamotrigină doză de întreţinere: poate fi necesar să se crească doza de lamotrigină dacă se adaugă Kaletra sau să se scadă dacă se întrerupe Kaletra; prin urmare, pentru a vedea dacă este necesară ajustarea dozei de lamotrigină, trebuie să se monitorizeze concentraţia plasmatică a lamotriginei, în special înainte şi timp de 2 săptămâni de la începerea sau întreruperea tratamentului cu Kaletra. La pacienţii care utilizează deja Kaletra şi încep tratamentul cu lamotrigină: nu este necesară altă ajustare a dozei de lamotrigină în afară de creşterea dozei recomandată. Antidepresive şi anxiolitice Trazodonă doză unică (Ritonavir, 200 mg de două ori pe zi) Trazodonă: ASC: ↑ de 2,4 ori S-au observat reacţii adverse cum sunt greaţă, ameţeli, hipotensiune arterială şi sincopă în cazul administrării concomitente de trazodonă şi ritonavir. Nu se cunoaşte dacă combinaţia Kaletra determină o creştere similară a expunerii la trazodonă. Administrarea concomitentă trebuie făcută cu precauţie şi trebuie luată în considerare utilizarea unei doze mai mici de trazodonă. Antifungice Ketoconazol şi itraconazol Ketoconazol, itraconazol: Concentrațiile serice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Nu se recomandă doze mari de ketoconazol şi itraconazol (>200 mg pe zi). Voriconazol Voriconazol: Concentraţiile plasmatice pot să scadă. Administrarea concomitentă de voriconazol cu doze mici de ritonavir (100 mg de două ori pe zi), atât cât conţine şi Kaletra, trebuie evitată, cu excepţia cazurilor în care evaluarea raportului beneficiu/risc pentru pacient justifică utilizarea voriconazol. Medicamente antigutoase Colchicină doză unică (Ritonavir 200 mg de două ori pe zi) Colchicină: ASC: ↑ 3 ori Cmax: ↑ 1,8 ori Ca urmare a inhibării gp-P şi/sau CYP3A4 de către ritonavir. Administrarea concomitentă de Kaletra cu colchicină la pacienții cu insuficiență renală și/sau hepatică este contraindicată din cauza creşterii potenţiale a reacțiilor adverse grave și/sau care pun viața în pericol cum este toxicitatea neuromusculară a colchicinei (inclusiv rabdomioliză) (vezi pct. 4.3 și 4.4). Se recomandă scăderea dozei de colchicină sau întreruperea tratamentului cu colchicină la pacienții cu funcția renală sau hepatică normală dacă este necesar tratamentul cu Kaletra. Consultați informațiile privind prescrierea pentru colchicină. Antihistaminice Astemizol Terfenadină Pot să crească concentrațiile serice ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu astemizol și terfenadină deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor grave determinate de aceste medicamente (vezi pct. 4.3). Antiinfecțioase Acid fusidic Acid fusidic: Concentraţiile pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Administrarea concomitentă de Kaletra cu acid fusidic în afecţiunile dermatologice este contraindicată din cauza creşterii riscului de reacţii adverse ale acidului fusidic, în special rabdomioliza (vezi pct. 4.3). Atunci când acesta se utilizează pentru infecţiile osteo-articulare, în cazul în care administrarea concomitentă este inevitabilă, se recomandă monitorizarea clinică atentă a reacţiilor adverse musculare (vezi pct. 4.4). Antimicobacteriene Bedaquilină (doză unică) (Lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi, doze multiple) Bedaquilină: ASC: ↑ 22% Cmax: ↔ În timpul administrării concomitente pe termen lung cu lopinavir/ritonavir, s-a observant un efect mai pronunţat al expunerii la bedaquilina plasmatică Probabil din cauza inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Utilizarea concomitentă a bedaquilinei cu Kaletra trebuie evitată din cauza riscului de apariţie a evenimentelor adverse ale bedaquilinei. Dacă beneficiul tratamentului depăşeşte riscul, administrarea concomitentă de bedaquilină cu Kaletra trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă monitorizarea mai frecventă a electrocardiogramei şi monitorizarea transaminazelor (vezi pct. 4.4 și consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului al bedaquilinei). Delamanid (100 mg de două ori pe zi) (Lopinavir/ritonavir 400/100 mg de două ori pe zi) Delamanid: ASC: ↑ 22% DM-6705 (metabolitul activ al delamanid): ASC: ↑ 30% Un efect mai crescut la expunerea la DM-6705 poate fi observat în timpul administrării concomitente cu lopinavir/ritonavir. Din cauza riscului prelungirii intervalului QT asociată cu DM 6705, dacă se consideră necesară administrarea concomitentă a delamanid cu Kaletra, se recomandă monitorizarea frecventă a ECG pe parcursul întregii perioade de tratament cu delamanid (vezi pct. 4.4 şi consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru delamanid). Rifabutină 150 mg o dată pe zi Rifabutină (substanţa activă şi metabolitul său activ 25-O-deacetil): ASC: ↑ de 5,7 ori Cmax: ↑ de 3,5 ori Atunci când se utilizează în asociere cu Kaletra, doza recomandată de rifabutină este de 150 mg de 3 ori pe săptămână în zile stabilite (de exemplu luni- miercuri-vineri). Se impune monitorizarea atentă a reacţiilor adverse asociate rifabutinei, inclusiv neutropenie şi uveită, din cauza unei creşteri anticipate a expunerii la rifabutină. La pacienţii la care doza de 150 mg de 3 ori pe săptămână nu este tolerată, se recomandă reducerea suplimentară a dozei de rifabutină la 150 mg de

2 ori pe săptămână în zile stabilite.

Trebuie avut în vedere faptul că doza de 150 mg administrată de două ori pe săptămână nu oferă o expunere optimă la rifabutină, determinând un risc de apariţie a rezistenţei la rifamicină şi eşec terapeutic. Nu este necesară ajustarea dozei de Kaletra. Rifampicină Lopinavir: S-au observat scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de lopinavir ca urmare a inducţiei CYP3A de către rifampicină. Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu rifampicină, deoarece poate determina scăderi importante ale concentraţiilor plasmatice de lopinavir, care la rândul lor pot să reducă semnificativ efectul terapeutic al lopinavir. Ajustarea dozei de Kaletra la 400 mg/400 mg (de exemplu Kaletra 400/100 mg + ritonavir 300 mg) de două ori pe zi a permis compensarea efectului inductor al rifampicinei asupra CYP 3A4. Cu toate acestea, această ajustare a dozei poate fi asociată cu o creştere a ALT/AST şi cu o creştere a tulburărilor gastrointestinale. Ca urmare, această administrare concomitentă trebuie evitată, cu excepţia cazului în care se consideră că este absolut necesară. Dacă s-a hotărât că această administrare concomitentă nu poate fi evitată, o doză mai mare de Kaletra de 400 mg/400 mg de două ori pe zi poate fi administrată concomitent cu rifampicina cu monitorizarea atentă a siguranţei şi a efectului terapeutic ale medicamentului. Doza de Kaletra trebuie crescută treptat numai după iniţierea tratamentului cu rifampicină (vezi pct. 4.4). Antipsihotice Lurasidonă Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de lurasidonă. Este contraindicată administrarea concomitentă cu lurasidonă (vezi pct. 4.3). Pimozidă Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de pimozidă. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra și pimozidă deoarece poate să crească riscul de apariție a tulburărilor hematologicice grave sau a altor reacții adverse grave determinate de acest medicament (vezi pct. 4.3). Quetiapină Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir, se aşteaptă creşterea concentrațiilor de quetiapină. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra şi quetiapină, deoarece poate creşte efectele toxice ale quetiapinei. Benzodiazepine Midazolam Midazolam forma de administrare orală: ASC: ↑ de 13 ori Midazolam forma injectabilă: ASC: ↑ de 4 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Kaletra nu trebuie utilizat concomitent cu forma orală de midazolam (vezi pct. 4.3), în timp ce utilizarea concomitentă de Kaletra cu midazolam forma injectabilă trebuie făcută cu prudenţă. Dacă se administrează Kaletra concomitent cu midazolam forma injectabilă, această administrare trebuie făcută în secţia de terapie intensivă (ATI) sau secţii similare care asigură monitorizare clinică şi abordare medicală adecvată în caz de deprimare respiratorie şi/sau sedare prelungită. Trebuie avută în vedere ajustarea dozei de midazolam în special dacă se utilizează mai mult de o singură doză. Agonist beta2-adrenergic (cu durată lungă de acţiune) Salmeterol Salmeterol: Se aşteaptă creşterea concentraţiilor plasmatice ca Utilizarea concomitentă poate determina creşterea riscului de reacţii adverse cardiovasculare asociate cu salmeterol, inclusiv urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. prelungirea intervalului QT, palpitaţii şi tahicardie sinusală. Prin urmare, nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu salmeterol (vezi pct. 4.4). Blocante ale canalelor de calciu Felodipină, nifedipină şi nicarpidină Felodipină, nifedipină şi nicarpidină: Concentraţiile plasmatice pot să crească în urma inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Se recomandă monitorizarea clinică atât a efectelor terapeutice cât şi a reacţiilor adverse atunci când aceste medicamente se administrează concomitent cu Kaletra. Corticosteroizi Dexametazonă Lopinavir: Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inducţiei CYP3A de către dexametazonă. Se recomandă monitorizarea clinică a eficacităţii antivirale atunci când aceste medicamente se administrează concomitent cu Kaletra. Propionat de fluticazonă, budosenidă, trimacinolon în formele farmaceutice cu administrare inhalatorie, injectabilă sau intranazală Propionat de fluticazonă, 50 μg intranazal de patru ori pe zi: Concentraţiile plasmatice: ↑ Concentraţiile cortizolului: ↓ 86% Efecte de intensitate mai mare se anticipează în cazul administrării pe cale inhalatorie a propionatului de fluticazonă. S-au raportat efecte corticosteroide sistemice, inclusiv sindrom Cushing şi supresie corticosuprarenală la pacienţii care au utilizat concomitent ritonavir şi propionat de fluticazonă pe cale intranazală sau inhalatorie; acest lucru se constată şi în cazul altor corticosteroizi metabolizaţi de către izoenzima CYP3A a citocromului P450, de exemplu budesonidă și triamcinolon. În consecinţă, nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu aceşti corticosteroizi, decât dacă beneficiul potenţial al tratamentului depăşeşte riscul efectelor corticosteroide sistemice (vezi pct. 4.4). Trebuie luată în considerare fie scăderea dozei de corticosteroid şi monitorizarea atentă a efectelor locale şi sistemice, fie utilizarea unui corticosteroid care nu este metabolizat de către CYP3A4 (de exemplu beclometazonă). În plus, în cazul întreruperii administrării corticosteroizilor, este posibil ca scăderea progresivă a dozelor să necesite o perioadă mai lungă de timp. Inhibitori de fosfodiesterază (PDE5) Avanafil (ritonavir 600 mg de două ori pe zi) Avanafil: ASC: ↑ de 13 ori Este contraindicată utilizarea avanafilului cu Kaletra (vezi pct. 4.3). Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Tadalafil Tadalafil: ASC: ↑ de 2 ori Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. În tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare: Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu sildenafil (vezi pct. 4.3). Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra cu tadalafil. În tratamentul disfuncţiei erectile: Este necesară atenţie deosebită atunci când se prescrie sildenafil sau tadalafil pacienţilor cărora li se administrează Kaletra şi monitorizarea atentă a evenimentelor adverse cum sunt hipotensiune arterială, sincopă, tulburări de vedere şi erecţie prelungită (vezi pct. 4.4). Atunci când se administrează concomitent cu Kaletra, dozele de sildenafil nu trebuie să depăşească

25 mg în 48 ore, iar dozele de

tadalafil nu trebuie să depăşească

10 mg la interval de 72 ore.

Sildenafil Sildenafil: ASC: ↑ de 11 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Vardenafil Vardenafil: ASC: ↑ de 49 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Este contraindicată utilizarea concomitentă de vardenafil cu Kaletra (vezi pct. 4.3). Alcaloizi de ergot Dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină, metilergonovină Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu alcaloizi de ergot deoarece poate să determine toxicitate acută determinată de ergot, inclusiv vasospasm și ichemie (vezi pct. 4.3). Medicamente prochinetice GI Cisapridă Concentrațiile serice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Este contraindicată administrarea concomitentă de Kaletra cu cisapridă deoarece poate să crească riscul de apariție a aritmiilor grave determinate de acest medicament (vezi pct. 4.3). Antivirale cu acțiune direcă asupra VHC Elbasvir/grazoprevir (50/200 mg o dată pe zi) Elbasvir: ASC: ↑ 2,71-ori Cmax: ↑ 1,87-ori C24: ↑ 3,58-ori Grazoprevir: ASC: ↑ 11,86-ori Cmax: ↑ 6,31-ori C24: ↑ 20,70-ori (combinații de mecanisme inclusiv inhibarea CYP3A) Lopinavir: ↔ Este contraindicată administrarea concomitentă de elbasvir/grazoprevir cu Kaletra (vezi pct. 4.3). Glecaprevir/pibrentasvir Concentrațiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării glicoproteinei -P, BCRP și OATP1B de către lopinavir/ritonavir. Nu se recomandă administrarea concomitentă de glecaprevir/pibrentasvir și Kaletra din cauza riscului crescut de creștere a ALT asociată cu creșterea expunerii la glecaprevir. Sofosbuvir/velpatasvir/ voxilaprevir Concentrațiile plasmatice de sofosbuvir, velpatasvir și voxilaprevir pot să crească ca urmare a inhibării glicoproteinei -P, BCRP și OATP1B1/3 de către lopinavir/ritonavir. Cu toate acestea, numai creșterea expunerii la voxilaprevir este considerată relevantă din punct de vedere clinic. Nu se recomandă administrarea concomitentă de Kaletra și sofosbuvir/velpatasvir/ voxilaprevir. Inhibitori ai proteazei VHC Simeprevir 200 mg zilnic (ritonavir 100 mg de două ori pe zi) Simeprevir: ASC: ↑ 7,2 ori Cmax: ↑ 4,7 ori Cmin: ↑ 14,4 ori Nu se recomandă utilizarea concomitentă de Kaletra cu simeprevir. Produse din plante medicinale Sunătoare (Hypericum perforatum) Lopinavir: Concentraţiile plasmatice pot să scadă ca urmare a inhibării CYP3A de către preparatele din plante medicinale care conţin sunătoare. Preparatele din plante medicinale care conţin sunătoare nu trebuie asociate cu lopinavir şi ritonavir. Dacă un pacient utilizează deja sunătoare, administrarea acesteia trebuie întreruptă şi, dacă este posibil, se verifică încărcătura virală. Concentraţiile plasmatice de lopinavir şi ritonavir pot să crească după întreruperea administrării preparatelor conţinând sunătoare. Este posibil ca doza de Kaletra să necesite ajustare. Efectul inductor poate persista cel puţin 2 săptămâni după oprirea tratamentului cu sunătoare (vezi pct. 4.3). Prin urmare, administrarea Kaletra poate să înceapă în condiţii de siguranţă la

2 săptămâni după întreruperea

administrării preparatelor conţinând sunătoare. Imunosupresoare Ciclosporină, sirolimus (rapamicină) şi tacrolimus Ciclosporină, sirolimus (rapamicină), tacrolimus: Concentraţiile plasmatice pot să crească ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Se recomandă monitorizarea cu frecvenţă mai mare a concentraţiilor terapeutice, până când concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente se stabilizează. Medicamente hipolipemiante Lovastatină şi simvastatină Lovastatină, simvastatină: Creştere marcată a concentraţiilor plasmatice ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Deoarece concentraţiile plasmatice crescute ale inhibitorilor de HMG-CoA reductază pot determina miopatie, inclusiv rabdomioliză, asocierea acestor medicamente cu Kaletra este contraindicată (vezi pct. 4.3). Medicamente care modifică concentrația lipidelor Lomitapidă Inhibitorii CYP3A4 cresc expunerea la lomitapidă, inhibitorii puternici crescând expunerea de aproximativ 27 de ori. Se așteaptă creșterea concentrațiilor de lomitapidă ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Utilizarea concomitentă a Kaletra cu lomitapidă este contraindicată (vezi informații privind prescrierea pentru lomitapidă) (vezi pct. 4.3). Atorvastatină Atorvastatină: ASC: ↑ de 5,9 ori Cmax: ↑ de 4,7 ori Ca urmare a inhibării CYP3A de către lopinavir/ritonavir. Nu se recomandă administrarea concomitentă cu atorvastatină. Dacă utilizarea atorvastatinei este absolut necesară, trebuie să se administreze cea mai mică doză posibilă cu monitorizare atentă a reacţiilor adverse (vezi pct. 4.4). Rosuvastatină, 20 mg o dată pe zi. Rosuvastatină: ASC: ↑ de 2 ori Cmax: ↑ de 5 ori Deşi rosuvastatina este metabolizată în proporţie mică de CYP3A4, s-a observat o creştere a concentraţiilor plasmatice a acesteia. Mecanismul acestei interacţiuni se poate datora inhibării proteinelor transportoare. Este necesară precauţie şi trebuie luată în considerare reducerea dozei de rosuvastatină atunci când Kaletra se administrează concomitent (vezi pct. 4.4). Fluvastatină sau pravastatină Fluvastatină, pravastatină: Nu se anticipează interacţiuni relevante clinic. Pravastatina nu este metabolizată de CYP450. Fluvastatina este parţial metabolizată de CYP2C9. Dacă este indicat tratamentul cu un inhibitor de HMG-CoA reductază, se recomandă fluvastatina sau pravastatina. Opioide Buprenorfină, 16 mg o dată pe zi Buprenorfină: ↔ Nu este necesară ajustarea dozei. Metadonă Metadonă: ↓ Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice de metadonă. Contraceptive orale Etinilestradiol Etinilestradiol: ↓ În cazul administrării concomitente de Kaletra cu contraceptive care conţin etinilestradiol (indiferent de forma de prezentare a contraceptivului, de exemplu cel cu administrare orală sau sub formă de plasture), trebuie utilizate metode suplimentare de contracepţie. Medicamente care ajută la renunţarea la fumat Bupropionă Bupropionă şi metabolitul său activ, hidroxibupropionă: ASC şi Cmax ↓ ~50% Acest efect poate fi ca urmare a inducţiei metabolizării bupropionei. Dacă este absolut necesară administrarea concomitentă de Kaletra cu bupropionă, aceasta trebuie făcută cu monitorizare clinică atentă în ceea ce priveşte eficacitatea bupropionei, fără creşterea dozei recomandate, în pofida efectului inductor observat. Tratament de substituție a hormonilor tiroidieni Levotiroxină După punerea pe piață, s-au raportat cazuri care au indicat o posibilă interacțiunie dintre medicamentele care conțin ritonavir și levotiroxină. La pacienții tratați cu levotiroxină, trebuie să se monitorizeze hormonul stimulator tiroidian (TSH) cel puțin în prima lună după începerea și/sau întreruperea tratamentului cu lopinavir/ritonavir. Medicamente vasodilatatoare Bosentan Lopinavir - ritonavir: Concentraţiile plasmatice ale lopinavir/ritonavir pot să scadă ca urmare a inducerii CYP3A4 de către bosentan. Bosentan: ASC: ↑ 5-ori Cmax: ↑ 6-ori Iniţial, Cmin a bosentan: ↑ de aproximativ 48-ori. Ca urmare a inhibării CYP3A4 de către lopinavir/ritonavir. Trebuie precauţie în cazul în care se administrează concomitent Kaletra cu bosentan. Atunci când Kaletra se administrează concomitent cu bosentan, mai ales în prima săptămână de administrare concomitentă, trebuie controlată eficacitatea tratamentului pentru HIV şi pacienţii trebuie monitorizaţi atent pentru toxicitatea asociată bosentanului. Riociguat Concentrațiile serice pot să crească din cauza inhibării CYP3A și a P-gp de către lopinavir/ritonavir. Nu se recomandă administrarea concomitentă de riociguat și Kaletra (vezi pct. 4.4 și consultați rezumatul caracteristicilor produsului pentru riociguat). Alte medicamente Pe baza profilelor metabolice cunoscute, nu se anticipează interacţiuni semnificative clinic între Kaletra şi dapsonă, trimetoprim/sulfametoxazol, azitromicină sau fluconazol.

Sarcină Ca regulă generală, atunci când se decide utilizarea la gravide a medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV şi ca urmare pentru reducerea riscului de transmitere verticală a HIV la nou-născut, pentru a stabili siguranţa pentru făt, trebuie luate în considerare studiile efectuate la animale precum şi experienţa clinică la gravide. A fost studiată utilizarea lopinavir/ritonavir în timpul sarcinii la peste 3000 femei, inclusiv în timpul primului trimestru de sarcină la peste 1000 femei. În supravegherea după punerea pe piaţă prin intermediul Registrului Antiretroviral al Gravidelor iniţiat în ianuarie 1989, la un număr de peste 1000 femei expuse la Kaletra în timpul primului trimestru de sarcină nu s-a observat risc crescut de apariţie a defectelor la naştere după expunere. Prevalenţa defectelor la naştere după expunerea la lopinavir în orice trimestru este comparabilă cu prevalenţa observată la populaţia generală. Nu s-a observat nicio caracteristică a defectelor la naştere sugestivă pentru o etiologie comună. Studiile efectuate la animale au indicat o toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza datelor menţionate, este puţin probabil un risc malformativ la om. Dacă este necesar din punct de vedere clinic, lopinavir poate fi utilizat în timpul sarcinii. Alăptare În studiile la şobolan s-a arătat că lopinavirul se excretă în lapte. Nu se cunoaşte dacă acest medicament se excretă în laptele uman. Ca regulă generală, se recomandă ca femeile care sunt în evidență cu HIV să nu alăpteze, pentru a evita transmiterea HIV. Fertilitate Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat niciun efect asupra fertilităţii. Nu sunt disponibile date privind efectul lopinavir/ritonavir asupra fertilităţii la om.