RCP · IZONIAZIDA ARENA 300 mg

Tratamentul şi profilaxia tuberculozei se fac conform Programului Naţional de control al Tuberculozei.

Un exemplu de dozaj poate fi următorul: Tratamentul tuberculozei pulmonare şi extrapulmonare (în asociere cu alte tuberculostatice). Adulţi: 5-10 mg /kg şi zi în regimul continuu şi 10-15 mg/kg şi zi în regimul intermitent.

Doza maximă (mg) de izoniazidă în funcție de regimul terapeutic

Copii: doza recomandată este de 5-10 mg izoniazidă/kg şi zi, la începutul tratamentului, fără a depăşi 300 mg pe zi.

Regimuri terapeutice Forme de boală Categoria şi regimul de tratament TB pulmonară cu BAAR pozitiv Categoria I 2 HRZE7/ 4 HR7 sau 3 TB pulmonară cu BAAR negative, dar cu leziuni (zilnic sau de 3 ori pe săptămână) parenchimatoase extinse (miliară, opacităţi segmentare/lobare)

TB extrapulmonară severă (TB diseminată, TB peritoneală, TB osteo-articulară, pericardita TB) Meningita TB Categoria I 2 HRZS7/6-10HR3 TB pulmonară cu BAAR –negativă Categoria III* microscopic 2 HRZ7/ 4 HR7 sau 3 (zilnic sau de 3 ori pe săptămână)

Insuficienţă hepatică: la pacienţii cu insuficienţă hepatică doza trebuie ajustată.

Insuficienţă renală severă: la pacienţii cu insuficienţă renală severă nu trebuie depăşită doza de 300 mg izoniazidă pe zi. Se va ţine cont de clearance-ul creatininei:

Clearance de creatinină ml/min Doze Frecvenţa

În insuficienţă renală severă, la pacienţii dializaţi, izoniazida trebuie administrată la sfârşitul şedinţei de hemodializă (vezi şi pct. 4.4.)

Comprimatele se administrează oral, într-o singură priză, dimineaţa, cu 30 de minute înainte de masă.

Izoniazida este utilizată şi în chimioprofilaxie. Chimioprofilaxia constă în monoterapie cu izoniazidă, administrată zilnic, în doză de 5 mg/Kg şi zi la adulţi, (maxim 300 mg pe zi) şi 10 mg/kg şi zi sau 200 mg/m2 suprafaţă corporală la copii, timp de cel puţin 6 luni.

La copii, doza maximă (mg/kg) în funcție de regimul de administrare este:

Nu trebuie administrată la copii cu vârsta sub 6 ani, datorită formei farmaceutice, decât după sfărâmarea şi dizolvarea comprimatului într-un pahar cu apă; pentru creşterea complianţei, în apă se poate adăuga un îndulcitor.

Durata tratamentului: Durata tratamentului este în funcţie de regimul terapeutic ales, starea clinică a pacientului, răspunsul radiologic, rezultatele obţinute în urma examinării frotiului şi a culturii, precum şi în funcţie de studiile de

2 susceptibilitate la Mycobacterium tuberculosis. Tratamentul nu trebuie întrerupt prematur datorită riscului de apariţie a rezistenţei, precum şi a reactivării bolii.

Deoarece izoniazida are o oarecare activitate inhibitorie a monoaminooxidazei, pot să apară interacţiuni cu alimente care conţin tiramină (brânză, vin roşu) De asemenea poate fi inhibată diaminooxidaza, determinând astfel un răspuns exagerat (de exemplu, cefalee, hiperhidroză, palpitaţii, eritem facial tranzitor, hipotensiune arterială) la alimente conţinând histamină (de exemplu peşte săritor, ton, alţi peşti tropicali). Pacienţii cărora li se administrează izoniazidă trebuie să evite alimentele care conţin tiramină şi histamină. Asocierea izoniazidei cu pirazinamidă determină creşterea hepatotoxicităţii izoniazidei. Este necesară monitorizarea clinică şi biologică a funcţiei hepatice. În cazul apariţiei hepatitei trebuie întreruptă administrarea izoniazidei. Aceleaşi efecte le pot avea şi medicamentele cu rol de inductori enzimatici (de exemplu rifampicina, barbituricele) (vezi şi pct. 4.8). Administrarea concomitentă de etionamidă şi izoniazidă a crescut concentraţia serică a izoniazidei atât la acetilatorii rapizi cât şi la cei lenţi. Dacă administrarea concomitentă este extrem de necesară se va administra suplimentar piridoxină şi reacţiile adverse ale izoniazidei trebuie monitorizate (nevrită periferică, hepatotoxicitate, encefalopatie). Nu se recomandă administrarea izoniazidei în asociere cu carbamazepină (determină creşterea concentraţiei plasmatice a carbamazepinei cu semne de supradozaj în urma inhibării metabolizării hepatice a carbamazepinei) sau cu disulfiram (tulburări de comportament şi de coordonare). Izoniazida creşte efectul fenitoinei şi de asemenea inhibă metabolizarea primidonei. Sărurile şi hidroxidul de aluminiu scad absorbţia digestivă a izoniazidei. Se recomandă un interval de cel puţin 2 ore între administrarea acestora şi izoniazidă. Anestezicele volatile halogenate favorizează efectul hepatotoxic al izoniazidei, datorită formării în cantităţi mari a metaboliţilor toxici ai izoniazidei. În cazul unor intervenţii chirurgicale programate, se întrerupe cu prudenţă tratamentul cu izoniazidă cu o săptămână înaintea intervenţiei şi nu se reia decât după 15 zile. Glucocorticoizii scad concentraţia plasmatică a izoniazidei. Mecanismul invocat este creşterea metabolizării hepatice a izoniazidei şi scăderea metabolizării glucocorticoizilor. Izoniazida determină scăderea concentraţiei plasmatice a ketoconazolului. Intervalul dintre administrarea celor două antibiotice trebuie să fie de cel puţin 12 ore. Eventual, se va supraveghea concentraţia plasmatică a ketoconazolului şi se vor ajusta dozele. Asocierea izoniazidei cu stavudină creşte riscul apariţiei neuropatiei periferice, prin cumularea reacţiilor adverse. La unii pacienţi, în timpul administrării în asociere a izoniazidei cu etionamidă, pot să apară accese maniacale, delir acut sau depresie (vezi şi pct. 4.8). Consumul de alcool etilic în timpul tratamentului cu izoniazidă creşte riscul afectării hepatice.

Nu există studii clinice controlate privind administrarea izoniazidei în timpul sarcinii. În timpul sarcinii, la femeile cu tuberculoză, se administrează medicamentele antituberculoase esenţiale (deci şi izoniazidă), exceptând streptomicină. Gravidei i se va administra 10-20 mg piridoxină pe zi. Instituirea tratamentului antituberculos nu reprezintă o indicaţie pentru avortul terapeutic. Nou-născutului i se va administra în mod profilactic izoniazidă timp de cel puţin trei luni după momentul vindecării mamei. Vaccinarea BCG a nou-născutului trebuie amânată până după terminarea chimioprofilaxiei. Nou-născutului i se va administra piridoxină. Izoniazida Arena se excretă în lapte. Alăptarea este permisă, mama neîntrerupând tratamentul antituberculos.