RCP · GEMCITABINA KABI 38 mg/ml

Gemcitabina trebuie prescrisă doar de către un medic specializat în utilizarea chimioterapiei antineoplazice.

Dozele recomandate

Neoplasm al vezicii urinare

Administrare în asociere Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Doza trebuie administrată în asociere cu cisplatină, în zilele 1, 8 şi 15 ale fiecărui ciclu de tratament de 28 zile. Cisplatina se administrează în doza recomandată de 70 mg/m2, în ziua 1 după gemcitabină sau în ziua 2 a fiecărui ciclu de 28 de zile. Ulterior, întregul ciclu de 4 săptămâni se repetă. În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu.

Carcinom pancreatic

Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Administrarea se repetă o dată pe săptămână timp de 7 săptămâni consecutive, după care urmează o săptămână de pauză. Ciclurile următoare vor consta în administrarea o dată pe săptămână, repetată timp de 3 săptămâni consecutive, din fiecare 4 săptămâni. În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu.

Neoplasm pulmonar altul decât cel cu celule mici

Monoterapie Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Administrarea trebuie repetată o dată pe săptămână timp de 3 săptămâni, după care urmează o săptămână de pauză. Ulterior, se repetă acest ciclu de 4 săptămâni. În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu.

Administrare în asociere Doza de gemcitabină recomandată este de 1250 mg/m2 suprafaţă corporală, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute, în zilele 1 şi 8 ale fiecărui ciclu de tratament (21 zile). În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la

2 altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu. Cisplatina a fost utilizată în doze de 75-100 mg/m2, o dată la fiecare 3 săptămâni.

Neoplasm mamar

Administrare în asociere Recomandarea privind administrarea gemcitabinei în asociere cu paclitaxel: doza de paclitaxel (175 mg/m2) se administrează în perfuzie intravenoasă timp de aproximativ 3 ore în ziua 1, urmată de gemcitabină (1250 mg/m2) administrată în perfuzie intravenoasă timp de 30 minute în zilele 1 şi 8 ale fiecărui ciclu de 21 zile. În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu. Înaintea iniţierii tratamentului asociat gemcitabină + paclitaxel, pacienţii trebuie să aibă o valoare absolută a numărului de granulocite de minimum 1500 (x 106/l).

Carcinom ovarian

Administrare în asociere Recomandarea privind administrarea gemcitabinei în asociere cu carboplatină: doza de gemcitabină 1000 mg/m2, se administrează în perfuzie intravenoasă timp de 30 minute în zilele 1 şi 8 ale fiecărui ciclu de 21 de zile. Carboplatina este administrată după gemcitabină în ziua 1, utilizând o doză calculată în funcţie de aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) ţintă, de 4 mg/ml şi minut. În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu.

Monitorizarea toxicităţii şi modificarea dozei din cauza toxicităţii

Modificarea dozei din cauza toxicităţii non-hematologice

Trebuie efectuată examinarea fizică periodică, precum şi controlul periodic al funcţiilor renale şi hepatice, pentru a se identifica toxicitatea non-hematologică. În funcţie de gradul de toxicitate prezentat de fiecare pacient, se pot face reduceri ale dozelor de la un ciclu la altul sau în cadrul aceluiaşi ciclu. În general, în cazul toxicităţii non-hematologice severe (grad 3 sau 4), exceptând greaţa/vărsăturile, tratamentul cu gemcitabină trebuie oprit temporar sau doza trebuie scăzută în funcţie de decizia medicului curant. Tratamentul trebuie întrerupt până când, în opinia medicului, toxicitatea s-a remis.

Pentru ajustarea dozelor de cisplatină, carboplatină şi paclitaxel utilizate în tratamentul asociat, vă rugăm să vedeţi Rezumatele caracteristicilor produselor respective.

Modificarea dozei din cauza toxicităţii hematologice

Iniţierea unui ciclu Pentru toate indicaţiile terapeutice, înaintea fiecărei administrări, bolnavii trataţi cu gemcitabină trebuie supravegheaţi hematologic prin determinarea numărului de trombocite şi de granulocite. Înaintea iniţierii unui ciclu, pacienţii trebuie să aibă un număr absolut de granulocite de cel puţin 1500 (x 106/l) şi un număr de trombocite de 100000 (x 106/l).

În timpul unui ciclu Modificările dozei de gemcitabină în cadrul unui ciclu trebuie efectuate în conformitate cu

3 recomandările din tabelele următoare:

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în monoterapie sau în asociere cu cisplatină, în cadrul unui ciclu de tratament pentru neoplasmul vezicii urinare, NSCLC şi carcinomul pancreatic

*Tratamentul nu va fi reînceput în cadrul ciclului înainte ca numărul absolut de granulocite să atingă cel puţin 500 (x 106/l) şi numărul de trombocite 50000 (x 106/l).

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu paclitaxel, în cadrul unui ciclu de tratament pentru neoplasmul mamar

*Tratamentul nu va fi reînceput în cadrul ciclului. Tratamentul va fi reînceput în ziua 1 a ciclului următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 1500 (x 106/l) şi numărul de trombocite 100000 (x 106/l).

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu carboplatină, în cadrul unui ciclu de tratament pentru carcinomul ovarian Număr absolut de granulocite Număr de trombocite Procent din doza 6 (x 10 /l) 6 (x 10 /l) standard de gemcitabină (%)

*Tratamentul nu va fi reînceput în cadrul ciclului. Tratamentul va fi reînceput în ziua 1 a ciclului următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 1500 (x 106/l) şi numărul de trombocite 100000 (x 106/l).

Modificările dozei în ciclurile următoare din cauza toxicităţii hematologice, pentru toate indicaţiile

În cazul următoarelor toxicităţi hematologice, doza de gemcitabină trebuie scăzută la 75% din doza utilizată la începerea primului ciclu:

• Număr absolut de granulocite < 500 x 106/l pentru mai mult de 5 zile • Număr absolut de granulocite < 100 x 106/l pentru mai mult de 3 zile • Neutropenie febrilă • Număr de trombocite < 25000 x 106/l • Întârzierea iniţierii unui ciclu cu mai mult de 1 săptămână, din cauza toxicităţii

Mod de administrare

Gemcitabina este bine tolerată în timpul perfuzării şi poate fi administrată ambulator. În general, dacă apare extravazare, perfuzia trebuie oprită imediat şi reiniţiată într-un alt vas de sânge. După

4 administrare, pacientul trebuie monitorizat cu atenţie.

Pentru instrucţiuni suplimentare privind reconstituirea, vezi pct. 6.6.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică

Gemcitabina trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, deoarece datele din studii clinice sunt insuficiente pentru a permite recomandări clare privind dozele indicate la aceste grupuri de pacienţi (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Pacienţi vârstnici (>65 ani)

Gemcitabina a fost bine tolerată de pacienţii cu vârsta peste 65 ani. Nu sunt disponibile date care să indice necesitatea reducerii dozelor la vârstnici, în afara celor deja recomandate tuturor pacienţilor (vezi pct. 5.2).

Copii şi adolescenţi (<18 ani)

Nu se recomandă utilizarea gemcitabinei la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, datorită datelor insuficiente referitoare la siguranţă şi eficacitate.

Nu au fost efectuate studii specifice privind interacţiunile (vezi pct. 5.2). Radioterapie Terapia concomitentă (administrare concomitentă sau la interval ≤ 7 zile) - Toxicitatea asociată cu această terapie multimodală este dependentă de mulţi factori diferiţi, incluzând doza de gemcitabină, frecvenţa de administrare a gemcitabinei, doza de iradiere, tehnica de planificare a radioterapiei, ţesutul ţintă şi volumul ţintă. Studiile non-clinice şi clinice au demonstrat că gemcitabina are activitate radiosensibilizantă. Într-un singur studiu, în care gemcitabina în doză de 1000 mg/m2 a fost administrată concomitent cu radioterapia toracică timp de până la 6 săptămâni consecutive la pacienţi cu neoplasm pulmonar, altul decât cel cu celule mici, s-au observat efecte toxice semnificative sub formă de mucozite severe, cu potenţial letal, în special esofagită şi pneumonită, mai ales la pacienţii la care s-au administrat doze mari de radioterapie (volum median total de 4795 cm3 ). Studiile ulterioare au indicat că este posibilă administrarea gemcitabinei în doze mai mici cu radioterapie concomitentă cu efecte toxice predictibile, cum este de exemplu studiul de fază II realizat în neoplasmul pulmonar altul decât cel cu celule mici, în care s-a efectuat radioterapie toracică în doze de 66 Gy în asociere cu administrarea de gemcitabină (600 mg/m2 de 4 ori) şi cisplatină (80 mg/m2 de 2 ori) timp de 6 săptămâni. Nu a fost încă stabilit regimul terapeutic optim pentru administrarea sigură a gemcitabinei în asociere cu radioterapia în toate tipurile de tumori. Terapie secvenţială (administrare la interval > 7 zile) - Analiza datelor nu indică vreo creştere a toxicităţii atunci când gemcitabina este administrată cu mai mult de 7 zile înainte de sau după iradiere, cu excepţia unor cazuri de reactivare a efectelor adverse ale iradierii. Datele sugerează că tratamentul cu gemcitabină poate fi iniţiat după remiterea efectelor acute ale iradierii sau la cel puţin o săptămână după iradiere. Leziuni de tip post-iradiere au fost raportate la nivelul ţesuturilor ţintă (de exemplu esofagită, colită şi pneumonită) în asociere atât cu terapia concomitentă cât şi cu cea secvenţială cu gemcitabină. Alte interacţiuni Nu sunt recomandate vaccinul febrei galbene şi alte vaccinuri cu virusuri vii atenuate, din cauza riscului de boală sistemică, posibil letală, în special în cazul pacienţilor imunodeprimaţi.

Femei aflate la vârstă fertilă/ contracepția la bărbați și femei Din cauza riscului potențial de genotoxicitate al gemcitabinei (vezi pct. 5.3), femeile aflate la vârstă fertilă trebuie să folosească metode contraceptive eficace în timpul tratamentului cu gemcitabină și timp de 6 luni după încetarea tratamentului. Bărbaților li se recomandă să folosească metode contraceptive eficace și să nu procreeze în timp ce utilizează gemcitabină și timp de 3 luni după încetarea tratamentului. Sarcina Nu există date adecvate privind utilizarea gemcitabinei la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza rezultatelor obţinute în studiile la animale şi a mecanismului de acţiune al gemcitabinei, aceasta nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar. Femeile trebuie avertizate să nu rămână gravide în timpul tratamentului cu gemcitabină şi să informeze imediat medicul curant dacă totuşi acest lucru se întâmplă. Alăptarea Nu se cunoaşte dacă gemcitabina este excretată în laptele uman şi reacţiile adverse asupra sugarului nu pot fi excluse. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu gemcitabină. Fertilitatea În studiile cu privire la toxicitatea asupra fertilităţii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la şoarecii masculi (vezi pct. 5.3). Prin urmare, bărbaţii trataţi cu gemcitabină sunt sfătuiţi să nu procreeze în timpul tratamentului şi până la 3 luni după terminarea acestuia şi să solicite consiliere privind crioconservarea spermei anterior începerii tratamentului, din cauza posibilităţii de apariţie a infertilităţii datorate tratamentului cu gemcitabină.