RCP · GABAPENTINA TEVA 400 mg

Doze

Pentru toate indicaţiile, în tabelul 1 este descrisă schema terapeutică de stabilire treptată a dozei, pentru iniţierea tratamentului, recomandată pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani și peste. Recomandările privind dozele la copii cu vârsta sub 12 ani sunt menţionate într-un paragraf separat de mai jos al acestui punct.

Tabelul 1. Schema terapeutică – Iniţierea tratamentului

Întreruperea tratamentului cu gabapentină

În concordanţă cu practica clinică curentă, dacă tratamentul cu gabapentină trebuie întrerupt, se recomandă ca acest lucru să se facă treptat pe durata unei perioade de minimum 1 săptămână, indiferent de indicaţie.

Epilepsia

Epilepsia necesită, în mod normal, un tratament de lungă durată. Schema terapeutică este stabilită de către medicul curant în funcţie de tolerabilitatea pacientului şi eficacitatea tratamentului.

Adulţi şi adolescenţi

În studiile clinice, dozele eficace au fost cuprinse între 900 şi 3600 mg/zi. Tratamentul poate fi iniţiat prin stabilirea treptată a dozei, aşa cum a fost descris în Tabelul 1 sau prin administrarea a 300 mg de trei ori pe zi în Ziua 1. Ulterior, pe baza răspunsului individual al pacientului şi a tolerabilităţii acestuia, doza poate fi mărită în continuare cu 300 mg/zi la intervale de 2-3 zile până la doza maximă de 3600 mg/zi. La anumiţi pacienţi, poate fi adecvată stabilirea treptată mai lentă a dozei de gabapentină. Timpul minim necesar pentru atingerea dozei de 1800 mg/zi este de o săptămână, pentru atingerea dozei de 2400 mg/zi este de 2 săptămâni în total şi pentru atingerea dozei de 3600 mg/zi este de 3 săptămâni în total. În cadrul studiilor clinice deschise, de lungă durată, au fost bine tolerate doze de până la 4800 mg/zi. Doza zilnică totală trebuie divizată în trei prize, iar intervalul de timp maxim dintre doze nu trebuie să depăşească 12 ore pentru a preveni apariţia convulsiilor de întrerupere.

Copii cu vârsta peste 6 ani

Doza iniţială este cuprinsă între 10 şi 15 mg/kg/zi şi doza eficace este atinsă prin creşterea treptată a dozelor, pe parcursul unei perioade de aproximativ trei zile. Doza eficace de gabapentină la copiii cu vârsta de minimum 6 ani este de 25-30 mg/kg/zi. În cadrul unui studiu clinic de lungă durată au fost bine tolerate doze de până la 50 mg/kg/zi. Doza totală zilnică trebuie să fie divizată în trei prize egale, intervalul maxim dintre doze netrebuind să depăşească 12 ore.

Nu este necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice de gabapentină pentru a se optimiza terapia cu acest medicament. Mai mult, gabapentina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente antiepileptice fără influenţarea concentraţiilor plasmatice de gabapentină sau a concentraţiilor serice ale altor medicamente antiepileptice.

Durerea din neuropatia periferică

Adulţi Tratamentul poate fi iniţiat prin stabilirea treptată a dozei, aşa cum este descris în Tabelul 1. În mod alternativ, doza iniţială este de 900 mg/zi, administrată în trei prize egale. Ulterior, pe baza răspunsului individual al pacientului şi a tolerabilităţii, doza poate fi mărită cu 300 mg/zi la intervale de 2-3 zile până la doza maximă de 3600 mg/zi. La anumiţi pacienţi, poate fi adecvată stabilirea treptată mai lentă a dozei de gabapentină. Timpul minim de atingere a dozei de 1800 mg/zi este de o săptămână, pentru atingerea dozei de 2400 mg/zi este de 2 săptămâni în total, iar pentru doza de 3600 mg/zi este de 3 săptămâni în total.

În ceea ce priveşte tratamentul durerii din cadrul neuropatiilor periferice, cum sunt durerea din cadrul neuropatiei diabetice periferice şi nevralgia post-herpetică, în studiile clinice, nu au fost investigate eficacitatea şi siguranţa gabapentinei pentru perioade de tratament mai lungi de 5 luni. Dacă un pacient necesită tratament cu durată mai mare de 5 luni pentru durerea neuropatică periferică, medicul curant trebuie să evalueze starea clinică a pacientului şi să stabilească necesitatea unei terapii suplimentare.

Recomandare pentru toate indicaţiile terapeutice

La pacienţii cu o stare medicală generală compromisă, adică greutate corporală scăzută, după transplant de organe etc., doza trebuie stabilită treptat mai lent, fie prin administrarea de concentraţii mai mici, fie prin intervale de timp mai lungi între creşterea dozei.

Utilizarea la pacienţi vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani)

La pacienţii vârstnici poate fi necesară ajustarea dozei, datorită deteriorării funcţiei renale consecutive vârstei (vezi Tabelul 2). Somnolenţa, edemul periferic şi astenia pot fi mai frecvente în cazul acestor pacienţi.

Utilizarea la pacienţii cu insuficienţă renală

Ajustarea dozei este recomandată la pacienţii cu funcţie renală compromisă, aşa cum este descris în Tabelul 2 şi/sau la pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă. La pacienţii cu insuficienţă renală poate fi utilizată gabapentină, conform următoarelor recomandări de dozaj.

Tabelul 2. Dozarea Gabapentinei la adulți pe baza funcției renale Clearance-ul creatininei (ml/min) Doza zilnică totalăa (mg pe zi) ≥80 900-3600 50-79 600-1800 30-49 300-900 15-29 150b-600 <15c 150b-300 a Doza zilnică totală trebuie administrată fracţionat în trei prize. Dozele reduse sunt destinate pacienţilor cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei <79 ml/min). b A se administra în doză de 300 mg, la intervale de două zile. c Pentru pacienţii cu clearance-ul creatininei <15 ml/min, doza zilnică trebuie să fie redusă proporţional cu clearance-ul creatininei (de exemplu pacienţilor cu un clearance al creatininei de 7,5 ml/min trebuie să li se administreze o jumătate din doza zilnică a pacienţilor cu clearance al creatininei de 15 ml/min).

Utilizarea la pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă

Pentru pacienţii anurici, care efectuează şedinţe de hemodializă, care nu au fost trataţi niciodată cu gabapentină, se recomandă o doză iniţială de încărcare de 300 până la 400 mg de gabapentină urmată de doze de 200 până la 300 mg gabapentină, administrate la fiecare 4 ore de şedinţă de hemodializă. Gabapentina nu trebuie administrată în zilele în care pacienţii nu efectuează şedinţe de dializă.

Pentru pacienţii cu disfuncţii renale hemodializaţi, doza de întreţinere de gabapentină trebuie să se bazeze pe recomandările din Tabelul 2. În plus faţă de doza de întreţinere, se recomandă o doză suplimentară de 200 până la 300 mg administrată după fiecare patru ore de şedinţă de hemodializă.

Mod de administrare Administrare orală.

Gabapentina poate fi administrată cu sau fără alimente şi trebuie înghiţită în întregime cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu un pahar cu apă).

Există rapoarte spontane și în literatură de cazuri de depresie respiratorie, sedare și deces asociate cu gabapentina atunci când este administrată concomitent cu deprimante ale SNC, inclusiv opioide. În unele dintre aceste rapoarte, autorii au considerat combinația de gabapentină cu opioide ca o preocupare deosebită la pacienții care eșuează, la vârstnici, la pacienții cu boală respiratorie subiacentă gravă, la pacienții care utilizează simultan a mai multe medicamente pentru a trata o singură boală sau afecțiune și la cei cu tulburări de abuz de substanțe. Într-un studiu clinic realizat la voluntari sănătoşi (N=12), administrarea unei capsule cu eliberare controlată care conţine 60 mg morfină cu 2 ore înainte de administrarea unui comprimat de 600 mg gabapentină, a determinat creşterea ASC medii a gabapentinei cu 44%, comparativ cu administrarea gabapentinei fără morfină. Prin urmare, pacienţii care necesită tratament concomitent cu opioide trebuie să fie atent monitorizaţi privind apariţia semnelor de deprimare a SNC, cum ar fi somnolenţa, iar doza de gabapentină sau de morfină trebuie redusă corespunzător. Nu au fost observate interacţiuni între gabapentină şi fenobarbital, fenitoină, acid valproic sau carbamazepină. Farmacocinetica gabapentinei la starea de echilibru este similară la subiecţii sănătoşi şi la pacienţii epileptici trataţi cu astfel de medicamente antiepileptice. Administrarea concomitentă de gabapentină şi contraceptive orale care conţin noretindronă şi/sau etinilestradiol, nu influenţează farmacocinetica la starea de echilibru a niciunui component. Administrarea concomitentă de gabapentină cu antiacide conţinând aluminiu şi magneziu reduce biodisponibilitatea gabapentinei cu până la 24%. Se recomandă administrarea de gabapentină în primele două ore după administrarea antiacidelor. Eliminarea renală de gabapentină nu este alterată de probenecid. S-a observat o uşoară scădere a excreţiei renale de gabapentină, în cazul administrării concomitente cu cimetidină, dar nu este de aşteptat ca asocierea să aibă semnificaţie clinică.

Sarcina Risc legat de epilepsie și medicamente antiepileptice (MAE) în general Sfaturi de specialitate cu privire la riscul potențial pentru un făt cauzat atât de convulsii, cât și de tratamentul antiepileptic trebuie oferit femeilor aflate la vârsta fertilă, și în special femeilor care planifică să rămână însărcinate și femeilor însărcinate. Necesitatea tratamentului antiepileptic trebuie revizuită atunci când o femeie intenționează să rămână gravidă. La femeile tratate pentru epilepsie, terapia antiepileptică nu trebuie întreruptă brusc, deoarece aceasta poate determina crize epileptice cu consecințe grave pentru mamă și pentru copil. Monoterapia ar trebui să fie preferată ori de câte ori este posibil, deoarece terapia cu mai multe MAE ar putea fi asociată cu o mai mare risc de malformații congenitale decât monoterapie, în funcție de antiepilepticele utilizate. Riscul legat de gabapentină Gabapentina traversează placenta umană. Date dintr-un studiu observațional Nordic pe mai mult de 1700 de sarcini expuse la gabapentină în primul trimestru nu a arătat un risc mai mare de congenital major în rândul copiilor expuși la gabapentină comparativ cu copiii neexpuși și comparativ cu copiii expuși la pregabalină, lamotrigină și pregabalină sau lamotrigină. De asemenea, nu a existat un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare observat la copiii expuși la gabapentină în timpul sarcinii. Au existat dovezi limitate ale unui risc mai mare de greutate mică la naștere și de naștere prematură, dar nu și de naștere mortală, mică pentru vârsta gestațională, scor Apgar scăzut la 5 minute și microcefalie la nou-născuții femeilor expuse la gabapentină. Studiile la animale au arătat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Gabapentina poate fi utilizată în primul trimestru de sarcină dacă este necesar din punct de vedere clinic. Sindromul de sevraj la nou-născuți a fost raportat la nou-născuții expuși in utero la gabapentină. Expunerea concomitentă la gabapentină și opioide în timpul sarcinii poate crește riscul de sindrom de sevraj neonatal. Nou-născuții trebuie monitorizați cu atenție. Alăptarea Gabapentina se excretă în laptele uman. Deoarece nu se cunosc efectele gabapentinei asupra sugarului alăptat, administrarea acesteia la mamele care alăptează se face cu prudenţă. Gabapentina se administrează femeilor care alăptează doar dacă beneficiul terapeutic la mamă depăşeşte clar riscul potenţial la sugar. Fertilitatea Nu există niciun efect asupra fertilităţii în studiile la animale (vezi pct. 5.3).