RCP · FERGLUROM 50 mg/5 ml
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): FERGLUROM 50 mg/5 ml
- Cod ATC: B03AB05
- Forma farmaceutică: sirop
- Concentrație: 50mg/5ml
- Deținătorul autorizației: BIOFARM S.A. - ROMANIA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Doze
Doza zilnică de fer este în medie de 100 mg, dar în formele severe se pot administra 150-200 mg fer elemental.
| Carenţa de fer manifestă clinic - anemie | Carenţa latentă de fer | |
|---|---|---|
| Copii până la 1 an | 2,5-5 ml/zi (25-50 mg Fe) | - |
| Copii între1-12 ani | 5-10 ml/zi (50-100 mg Fe) | 2,5-5 ml/zi (25-50 mg Fe) |
| Copii peste 12 ani Adulţi | 10-30 ml/zi (100-300 mg Fe) | 5-10 ml/zi (50-100 mg Fe) |
| Femei însărcinate | 20-30 ml/zi (200-300 mg Fe) | 10 ml/zi (100 mg Fe) |
Mod de administrare
Siropul se poate dizolva într-un pahar cu apă sau cu suc şi administra prin intermediul unui pai, pentru a evita colorarea dinţilor.
Preparatele orale de fer ar trebui administrate, pentru o absorbţie maximă, între mese (cu 2 ore înainte sau cu 1 oră după masă). Administrarea se poate face însă în timpul mesei sau imediat după masă pentru a minimiza reacţiile adverse gastrointestinale, când acestea sunt supărătoare. De asemenea, în acelaşi scop, se poate începe tratamentul fie cu doze mai mici dar mai frecvente, fie cu doze crescânde.
Durata tratamentului
Dozele administrate precum şi durata tratamentului depind de severitatea deficitului de fier. Tratamentul îşi propune să aducă la valori normale concentraţia de hemoglobină şi să refacă depozitele de fier.
Cu dozele terapeutice de fer, simptomele clinice de deficienţă (astenia şi dispneea) se îmbunătăţesc în câteva zile. Criza reticulocitară apare în 5-10 zile de la începerea tratamentului. Concentraţia hemoglobinei creşte după aproximativ 2-4 săptămâni, normalizându-se în aproximativ 2 luni. Tratamentul trebuie continuat pe o perioadă de 4 până la 6 luni, în scopul refacerii depozitelor de fier, sub controlul feritinei serice.
Interacțiuni
Ferul inhibă absorbţia tetraciclinelor din tractul gastro-intestinal, iar tetraciclina inhibă absorbţia ferului. Dacă este necesară administrarea ambelor medicamente, se recomandă administrarea tetraciclinei după trei ore sau cu două ore înainte de preparatele orale de fer. Administrarea preparatelor orale de fer concomitent cu chinolone poate influenţa absorbţia orală a acestora, determinând scăderea concentraţiilor plasmatice şi urinare ale chinolonelor. De aceea, preparatele orale de fer nu trebuie administrate cu mai puţin de două ore înainte sau două ore după utilizarea unei chinolone pe cale orală. Ferul poate să scadă absorbţia gastro-intestinală a penicilaminei. De aceea, administrarea concomitentă a celor două medicamente trebuie făcută la interval de cel puţin două ore. Cloramfenicolul poate întârzia răspunsul terapeutic la tratamentul cu fer. Absorbţia levodopei, carbidopei, metildopei, este inhibată în condiţiile administrării simultane de fer. Absorbţia tiroxinei este de asemenea inhibată în condiţiile administrării simultane de fer; de aceea se recomandă administrarea fer cu cel puţin două ore înainte sau după administrarea tiroxinei. Antiacidele pe bază de Al, Mg şi Ca, precum şi colestiramina, reduc absorbţia ferului. Administrarea pe cale orală a medicamentelor cu fer concomitent cu suplimente de calciu (carbonat de calciu sau fosfat), ceai, cafea, ouă, alimente sau medicamente care conţin bicarbonaţi, carbonaţi, oxalaţi sau fosfaţi, lapte sau produse din lapte, pâine integrală, cereale şi fibre alimentare, poate reduce absorbţia de fer prin formarea unor complexe sau prin afectarea directă a absorbţiei. De aceea, medicamentele cu fer administrate pe cale orală trebuie utilizate cu minim o oră înainte sau două ore după adminstrarea acestor produse. Deferoxamina chelează ferul şi se utilizează în tratamentul supradozajului cu fer; ferul poate fi necesar la pacienţii trataţi cu medicamente chelatoare. Preparatele de fer trebuie administrate la cel puţin 2 ore după administrarea acestor medicamente. Pancreatina şi pancrelipaza pot să scadă absorbţia ferului dacă se administrează în asociere cu preparate orale cu fer. Alcoolul etilic administrat concomitent pentru o lungă perioadă poate determina toxicitate deoarece absorbţia şi stocarea hepatică a ferului este crescută, în special dacă consumul de alcool etilic este mare. Suplimente cu zinc (administrate pe cale orală): ferul scade absorbţia intestinală a zincului. Zincul trebuie administrat la cel puţin 2 ore de la administrarea preparatelor care conţin fer. Ferul cu administrare injectabilă nu trebuie administrat concomitent cu preparatele orale de fer deoarece absorbţia orală a ferului este redusă. Din acest motiv, un tratament oral cu fer poate fi început numai după cel puţin o săptămână de la ultima injecţie. Modificarea testelor de laborator Testul cu ortotoluidină: prezenţa ferului poate da reacţii fals pozitive. Testul hemoragiilor oculte: pot fi mascate de coloraţia negru a materiilor fecale. Testul dozării glucozei prin oxido-reducere: prezenţa gluconatului feros poate determina rezultate fals negative. Testul cu fosfonaţi marcaţi radioactiv cu tehneţiu (Tc 99m) şi fosfonaţi: preparatele cu fer pot determina scăderea captării osoase a fosfonaţilor marcaţi radioactiv cu tehneţiu şi a fosfonaţilor datorită încărcării excesive cu fer.
Sarcină și alăptare
Sarcina Studiile controlate efectuate la gravide, după primul trimestru de sarcină, nu au arătat nici o reacţie adversă la mamă sau la nou-născut. Ferglurom 50 mg/5 ml poate fi administrat în timpul sarcinii. Alăptarea Laptele matern conţine fer legat sub formă de lactoferină. Nu se ştie ce cantitate de fer trece din complexul de hidroxid de fer (III)- polimaltoză în laptele matern, dar este puţin probabil să provoace reacţii adverse la copilul alăptat.
