RCP · FENTANYL TEVA 100 micrograme/h

Doze

Dozele de Fentanyl Actavis trebuie individualizate în funcție de statusul pacientului și trebuie evaluate la intervale regulate de timp după inițiere. Trebuie utilizată doza minimă eficace. Plasturii transdermici sunt creați să elibereze în circulația sistemică aproximativ 25, 50 și 100 mcg/oră fentanil, care reprezintă 0,6, 1,2 și respectiv 2,4 mg per zi.

Stabilirea dozei iniţiale

Doza iniţială adecvată de Fentanyl Actavis trebuie stabilită avându-se în vedere administrarea actuală de opioide la respectivul pacient. Se recomandă ca Fentanyl Actavis să fie utilizat la pacienţi care au demostrat că tratamentul cu opioide este bine tolerat. Alți factori care trebuie luați în considerare sunt starea generală curentă de sănătate şi situaţia medicală a pacientului, inclusiv dimensiunile organismului, vârsta și gradul de tarare a organismului precum și gradul de tolerare a opioidelor..

Adulţi

La pacienţii cu tratament bine tolerat cu opioide Pentru schimbarea tratamentului pacienților cu tratament bine tolerat cu opioide de la opioide administrate oral sau parenteral la Fentanyl Actavis se va consulta Conversia potenței echianalgezice de mai jos. Doza poate fi ajustată prin creștere sau scădere, dacă este necesar, în trepte de 12 sau 25 mcg/oră pentru a ajunge la doza adecvată cea mai mică de Fentanyl Actavis în funcție de răspunsul terapeutic și necesitățile de analgezice suplimentare.

La pacienţii cărora nu li s-a administrat anterior opioide În general, modul de administrare transdermic nu este recomandat la pacienţii la care nu s-au utilizat anterior opioide. Trebuie luate în considerare căi de administrare alternative (oral, parenteral). Pentru a evita supradozarea se recomandă ca la pacienții cărora nu li s-a administrat anterior opioide să se administreze doze mici cu eliberare imediată (de exemplu morfină, hidromorfonă, oxicodonă, tramadol și codeină) pentru a atinge doza echianalgezică cu fentanil cu o viteză de eliberare de 12 mcg/oră sau 25 mcg/oră. Ulterior, se poate face trecerea la Fentanyl Actavis. Sunt disponibili plasturi transdemici cu viteza de eliberare de 12 mcg/oră și trebuie folosit ca doză de initiere.

În cazul în care începerea unui tratament cu opioide orale nu este considerat posibil și fentanil este considerat a fi singura opțiune adecvată de tratament la pacienții cărora nu li s-a administrat anterior opioide, se va lua în considerare ca doză inițială doza minimă eficace (de exemplu, 12 mcg/oră). În aceste circumstanțe, pacientul trebuie să fie monitorizat cu atenție. Potențialul de apariție a hipoventilației grave sau care pune viața în pericol există chiar și dacă pentru inițierea tratamentului la pacienții cărora nu li s-a administrat anterior opioide se folosește cea mai mică doză de fentanil (vezi pct. 4.4 și 4.9).

Conversia potenței echianalgezice În cazul pacienților cărora li se administrează în prezent analgezice opioide, doza de inițiere a tratamentului cu Fentanyl Actavis trebuie stabilită pe baza dozei zilnice a opioidului administrat anterior. Pentru calcularea adecvată a dozei de ințiere a tratamentului cu Fentanyl Actavis, urmați pașii de mai jos. 1. Se calculează doza de opioid (mg/zi) utilizată în mod curent în 24 de ore. 2. Se convertește cantitatea astfel obţinută în doza echianalgezică pentru 24 ore de morfină administrată oral, utilizând factorii de multiplicare pentru calea de administrare adecvată din Tabelul 1. 3. Pentru a obține doza de Fentanyl Actavis corespunzătoare dozei echianalgezică de morfină calculate pentru intervalul de 24 de ore, se vor utiliza Tabelele 2 și 3 de conversie a dozelor după cum urmează: a.Tabelul 2 se utilizează pentru pacienţii adulți care necesită schimbarea opioidelor sau care sunt mai puțin stabil clinic (rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat transdermic este aproximativ egală cu 150:1). b.Tabelul 3 se utilizează pentru pacienţii adulți care au avut un tratament stabil și bine tolerat cu opioide (rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat transdermic este aproximativ egală cu 100:1).

Tabelul 1: Conversia potenței echianalgezice - Factori de multiplicare pentru conversia dozei zilnice a opioidului administrat anterior la doza echianalgezică corespunzătoare de morfină pentru 24 de ore administrată oral (mg/zi opioid administrat anterior x Factor = doza echianalgezică corespunzătoare de morfină pentru 24 de ore administrată oral)

a

parenteral 3 Buprenorfină sublingual 75 parenteral 100 Codeină oral 0,15 b parenteral 0,23 Diamorfină oral 0,5 b parenteral 6 Fentanil oral - parenteral 300 Hidromorfonă oral 4 parenteral 20b Ketobemidonă oral 1 parenteral 3 Levorfanol oral 7,5 parenteral 15b Metadonă oral 1,5 parenteral 3b Oxicodonă oral 1,5 parenteral 3 Oximorfonă rectal 3 parenteral 30b Petidină oral - parenteral 0,4b Tapentadol oral 0,4 parenteral - Tramadol oral 0,25 parenteral 0,3 a Potența orală/i.m. pentru morfină se bazează pe experiența clinică la pacienții cu durere cronică. b Pe baza unor studii cu doză unică , în care o doză i.m. din fiecare substanță activă menționată a fost comparată cu morfina pentru a stabili potența relativă . Dozele orale sunt cele recomandate la trecerea de la o cale de administrare parenterală la o cale de administrare orală.

Referință: Adaptat după 1) Foley KM. The treatment of cancer pain. NEJM 1985; 313 (2): 84-95, actualizat. 2) McPherson ML. Introduction to opioid conversion calculations. In: Demystifying Opioid Conversion Calculations: A Guide for Effective Dosing. Bethesda, MD: American Society of Health- System Pharmacists; 2010:1-15.

Tabel 2: Doza recomandată pentru inițierea tratamentului cu fentanil, calculată pe baza dozei orale zilnice de morfină (pentru pacienţii ce necesită schimbarea opioidelor sau care sunt mai puțin stabili clinic: rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat transdermic este aproximativ egală cu 150:1)1 Doza de morfină administrată oral Doza de fentanil cu eliberare în 24 de ore (mg/zi) transdermică (mcg/h)

3 ≤ 90 12 90- 134 25 135-224 50 225-314 75 315-404 100 405-494 125 495-584 150 585-674 175 675-764 200 765-854 225 855-944 250 945-1034 275 1035-1124 300 1 In studiile clinice, aceste interval ale dozelor zilnice de morfină au fost utilizate ca o bază pentru conversia tratamentului cu fentanil cu eliberare transdermică

Tabel 3: Doza recomandată pentru inițierea tratamentului cu fentanil calculată pe baza dozei orale zilnice de morfină (pentru pacienţii care au avut un tratament stabil și bine tolerat cu opioide pentru o lungă perioadă de timp: rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat transdermic este aproximativ egală cu 100:1 ) Doza de morfină administrată oral în Doza de fentanil cu eliberare 24 de ore (mg/zi) transdermică (mcg/h)

< 44 12 45-89 25 90-149 50 150-209 75 210-269 100 270-329 125 330-389 150 390-449 175 450-509 200 510-569 225 570-629 250 630-689 275 690-749 300

Evaluarea inițială a efectului analgezic maxim al Fentanyl Actavis nu poate fi făcută înainte ca plasturele să fie purtat timp de 24 de ore. Această întârziere se datorează creșterii progresive a concentrației serice de fentanil în cele 24 de ore după aplicarea inițială a plasturelui.

Prin urmare, terapia anterioară cu analgezic ar trebui să fie eliminată treptat după aplicarea dozei inițiale, până când eficacitatea analgezică cu Fentanyl Actavis este atinsă.

Stabilirea dozelor şi tratamentul de întreţinere Fentanyl Actavis plasture transdermic trebuie înlocuit la fiecare 72 de ore.

Doza trebuie ajustată treptat pentru fiecare pacient individual în funcție de utilizarea medie zilnică de analgezice suplimentare, până este atins un echilibru între eficacitatea analgezică și tolerabilitate. Ajustarea dozei trebuie realizată în mod normal cu creșteri de 12 mcg/oră sau 25 mcg/oră, deşi ar trebui luate în considerare cerinţele analgezice suplimentare (morfină pe cale orală 45/90 mg/zi ≈ Fentanyl Actavis 12/25 mcg/oră) şi severitatea durerii resimţite de pacient. După o creștere a dozei, poate dura până la 6 zile pentru ca pacientul să ajungă la nivelul de echilibru pentru noua doză. Prin urmare, după o creștere a dozei, pacienții trebuie să poarte plasturele cu doza mărită, două aplicații a câte 72 de ore, înainte de a se face orice altă creștere suplimentară a dozei .

Pentru doze mai mari de 100 mcg/oră se poate utiliza mai mult de un plasture transdermic Fentanyl Actavis. Pacienţii pot necesita doze suplimentare periodice dintr-un analgezic cu acţiune rapidă pentru ameliorarea durerii subite. Atunci când Fentanyl Actavis este utilizat în doze ce depăşesc 300 mcg/oră, trebuie luate în considerare metode suplimentare sau alternative de analgezice.

În absența unui control adecvat al durerii, trebuie luată în considerare posibilitatea hiperalgeziei, toleranța și progresia bolii subiacente (vezi pct. 4.4).

Dacă, în timpul primei aplicări, efectul analgezic este insuficient, plasturele transdermic Fentanyl Actavis poate fi înlocuit după 48 de ore cu un alt plasture cu aceeași doză sau doza poate fi mărită după 72 de ore.

Dacă plasturele transdermic trebuie înlocuit (de exemplu, plasturele transdermic se desprinde de tegument) înainte de cele 72 de ore, un alt plasture transdermic cu aceeași doză trebuie aplicat pe o nouă zonă a pielii. Acest lucru poate duce la o creștere a concentrației serice (vezi pct. 5.2) și pacientul trebuie monitorizat cu atenție.

Oprirea tratamentului cu Fentanyl Actavis Dacă este necesară întreruperea tratamentului cu Fentanyl Actavis, înlocuirea cu orice alt opioid trebuie să se realizeze treptat, pornind cu o doză mică şi crescând lent. Aceasta, deoarece concentraţiile de fentanil scad treptat după îndepărtarea plasturelui transdermic cu fentanil. Poate dura 20 de ore sau mai mult până când concentraţia plasmatică de fentanil se reduce cu 50%. În general, întreruperea administrării analgezicelor opioide trebuie realizată treptat pentru a preveni apariţia simptomelor de întrerupere (vezi pct. 4.4 și 4.8). Au existat rapoarte conform cărora întreruperea rapidă a analgezicelor opioide la pacienții care sunt dependenți fizic de opioide a dus la simptome grave de sevraj și durere necontrolată. Micșorarea dozei trebuie să se bazeze pe doza individuală, durata tratamentului și răspunsul pacientului în ceea ce privește simptomele de durere și de sevraj. Pacienții cu tratament pe termen lung pot avea nevoie de o reducere mai treptată. Pentru pacienții care au fost tratați pentru o perioadă scurtă de timp, poate fi luat în considerare un program de reducere mai rapid.

Simptomele de întrerupere la opioide pot să apară la unii pacienţi după trecerea de la un tratament la altul sau după ajustarea dozei.

Datele cuprinse în Tabelele 1, 2 şi 3 trebuie utilizate pentru conversia de la tratamentul cu alte opioide la fentanil și nu pentru trecerea de la fentanil la alte terapii pentru a evita supraestimarea dozei noului analgezic utilizat și potențiala producere a supradozajului.

Populații speciale de pacienți

Pacienţii vârstnici Pacienţii vârstnici trebuie monitorizaţi cu atenţie și dozele trebuie individualizate în funcție de starea pacientului (vezi pct. 4.4 și 5.2).

La pacineții vârstnici cărora nu li s-a administrat anterior opioide, tratamentul trebuie luat în considerare doar dacă beneficiile depășesc riscurile. În aceste cazuri, doar doza de 12 mcg/oră de fentanil trebuie luată în considerare pentru tratamentul inițial.

Insuficiență renală și hepatică Pacienţii cu insuficiență renală sau hepatică trebuie monitorizaţi cu atenţie și dozele trebuie individualizate în funcție de starea pacientului (vezi pct. 4.4 și 5.2).

La pacienții cu insuficiență renală sau hepatică cărora nu li s-a administrat anterior opioide, tratamentul trebuie luat în considerare doar dacă beneficiile depășesc riscurile. În aceste cazuri, doar doza de 12 mcg/oră de fentanil trebuie luată în considerare pentru tratamentul inițial.

Copii şi adolescenţi

5 Adolescenţi cu vârsta de 16 ani şi peste: A se administra dozele pentru adulţi.

Copii cu vârsta cuprinsa între 2 și16 ani Fentanyl Actavis trebuie administrat numai la pacienţii copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 2 și16 ani) care tolerează opioide, cărora li se administrează deja doze echivalente cucel puţin 30 mg morfină pe zi oral. Pentru trecerea pacienţilor copii şi adolescenţi de la opioide cu administrare orală la Fentanyl Actavis a se consulta Conversia potenței echianalgezice (Tabelul 1) și Doza recomandată de Fentanyl Actavis, calculată pe baza dozei orale zilnice de morfină (Tabelul 4)..

Tabel 4: Doza recomandată de fentanil cu eliberare transdermică pentru pacienţi copii şi adolescenţi1 calculată pe baza dozei orale zilnice de morfină2 Doza de morfină administrată oral, pe Doza de Fentanyl cu eliberare transdermică 24 de ore (micrograme/h) (mg/zi) 30- 44 12 45- 134 25 1 Schimbarea tratamentului la fentanil cu eliberare transdermică, doze mai mari de 25 mcg/oră este similară atât la adulţi cât şi la copii şi adolescenţi (vezi tabelul 2). 2 În studii clinice, aceste intervale de doze zilnice de morfină administrată pe cale orală au fost utilizate ca bază pentru schimbarea tratamentului la Fentanil cu eliberare transdermică.

În două studii efectuate la copii şi adolescenţi, doza necesară de fentanil sub formă de plasture transdermic a fost calculată în mod conservator: 30 mg până la 44 mg pe zi morfină administrată oralsau doza echivalentă de opioid a fost înlocuită cu un plasture transdermic de fentanilde 12 mcg/oră. Trebuie notat faptul că această schemă de conversie pentru copii şi adolescenţi se aplică numai la schimbarea tratamentului de la morfină administrată oral (sau echivalentul său) la plasturii transdermici cu fentanil. Schema de conversie nu trebuie utilizată la schimbarea tratamentului de la fentanil la alţi opioizi, deoarece poate să apară supradozajul.

Efectul analgezic al primei doze de fentanil plasture transdermic nu va fi optim în primele 24 de ore. De aceea, în primele 12 ore după trecerea la fentanil plasture transdermic, pacientului trebuie să i se administreze doza anterioară obişnuită de analgezic. În următoarele 12 ore, aceste analgezice trebuie administrate în funcţie de necesarul clinic.

Se recomandă monitorizarea pacientului pentru reacţii adverse, care pot include hipoventilaţie, pentru cel puţin 48 de ore după iniţierea tratamentului cu Fentanyl Actavis sau după creşterea dozelor (vezi pct. 4.4).

Fentanyl Actavis nu trebuie administrat copiilor cu vârstă sub 2 ani, deoarece siguranța și eficacitatea nu au fost stabilite.

Stabilirea treptată a dozelor şi tratamentul de menţinere la copii și adolescenți Plasturele transdermic Fentanyl Actavis trebuie înlocuit la fiecare 72 de ore. Doza trebuie ajustată individual până când este obținut un echilibru între eficacitatea analgezică și tolerabilitate. Dozele nu trebuie crescute la intervale mai mici de 72 de ore. Dacă efectul analgezic al Fentanyl Actavis este insuficient, trebuie să se administreze suplimentar morfină sau alt opioid cu durată scurtă de acţiune. În funcţie de necesităţile analgezice suplimentare şi de statusul durerii la copil sau adolescent, se poate lua decizia de creştere a dozei. Ajustarea dozei trebuie făcuta în trepte de 12 mcg/ ora.

Mod de administrare Fentanyl Actavis este pentru utilizare transdermică. Fentanyl Actavis trebuie aplicat pe o suprafaţă cutanată neiritată şi neiradiată, plană, pe torace sau pe partea superioară a braţului.

La copii mici, zona preferabilă pentru aplicarea plasturelui este partea superioară a spatelui, pentru a minimiza posibilitatea de îndepărtare a plasturelui de către copil.

Părul de la locul zonei de aplicaţie (o zonă fără păr este de preferat) trebuie tăiat (nu ras) înainte de aplicare. Dacă zona de aplicare a Fentanyl Actavis necesită spălare înainte de aplicarea plasturelui, acest lucru trebuie făcut cu apă. Nu trebuie utilizate săpunurile, uleiurile, loţiunile sau alt agent care poate irita pielea sau modifica proprietăţile acesteia. Pielea trebuie să fie complet uscată înainte de aplicarea plasturelui. Plasturii trebuie inspectaţi înainte de utilizare. Plasturii care sunt tăiaţi, rupţi sau deterioraţi în orice fel nu trebuie utilizaţi.

Fentanyl Actavis trebuie imediat aplicat după ce a fost scos din plicul de protecție sigilat. Plasturele trebuie extras din ambalajul protector prin îndoirea iniţială de-a lungul liniei marcate (localizată în apropierea vârfului săgeţii de pe eticheta ambalajului) (indicat de vârful săgeţii de pe plic de-a lungul marginii) şi, ulterior, ruperea cu atenţie a acestuia. Dacă ambalajul este tăiat cu foarfecele, acest lucru trebuie făcut în apropierea marginii sigilate, astfel încat să nu se distrugă plasturele din interior. Plicul protector pentru plasturele transdermic este decupat. Pliați plasturele transdermic la mijloc și îndepărtați fiecare jumătate a foliei de protecție separat. A se evita atingerea părţii adezive a plasturelui. Aplicați plasturele pe piele prin apăsarea cu fermitate a plasturelui cu podul palmei timp de aproximativ 30 secunde. Asigurați-vă de adeziunea adecvată a marginilor plasturelui la tegument. Apoi se spală mâinile cu apă curată.

Fentanyl Actavis poate fi purtat în mod continuu timp de 72 de ore. Un nou plasture trebuie apoi aplicat pe o zonă diferită de piele după îndepărtarea plasturelui transdermic anterior. Trebuie să treacă câteva zile până a se putea aplica un plasture nou, pe aceea și zonă.

Deoarece plasturele transdermic este protejat la exterior de un film de acoperire rezistent la apă, poate fi purtat, de asemenea, la duş.

Ocazional, poate fi necesară fixarea suplimentară a plasturelui.

Dacă rămân urme ale plasturelui pe piele, după îndepărtarea acestuia, acestea pot fi curăţate utilizând cantităţi considerabile de apă şi săpun. Nu trebuie folosit niciodată alcool sanitar sau alţi solvenţi pentru curăţare, deoarece aceştia pot pătrunde prin piele, datorită efectului plasturelui.

Interacțiuni farmacodinamice Medicamente care acționează asupra sistemului central/deprimante ale sistemului nervos central (SNC), inclusiv alcoolul etilic și deprimante narcotice ale sistemului nervos central (SNC) Utilizarea concomitentă a Fentanyl Actavis cu alte medicamente deprimante ale sistemului nervos central (incluzând benzodiazepinele sau alte medicamente sedative/hipnotice, opioide, anestezice generale, neuroleptice fenotiazinice, tranchilizante, antihistaminice cu acţiune sedativă, alcool și alte deprimante ale SNC) și relaxante musculo-scheletice, pot produce efecte deprimante respiratorii, hipotensiune arterială şi sedarea profundă, comă sau deces. Prescrierea concomitentă a depresivelor SNC și a Fentanyl Actavis ar trebuie rezervtă pacienților pentru care nu sunt posibile alte opțiuni alternative de tratament. Utilizarea concomitentă a oricăruia dintre medicamentele menţionate anterior cu Fentanyl Actavis necesită supravegherea și monitorizarea atentă a pacientului. Doza și durata administrării concomitente trebuie limitate (vezi pct. 4.4). Inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) Nu se recomandă utilizarea Fentanyl Actavis la pacienţii la care este necesară administrarea concomitentă a unui IMAO. Au fost raportate interacţiuni severe şi imprevizibile cu IMAO, constând în potenţarea efectelor opioidice sau potenţarea efectelor serotoninergice. Ca urmare, Fentanyl Actavis nu trebuie utilizat timp de 14 zile după întreruperea tratamentului cu IMAO. Medicamente serotoninergice Utilizarea concomitentă a fentanilului cu un medicament serotoninergic, cum este un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS) sau un inhibitor al recaptării serotoninei şi norepinefrinei (INRS) și cu un inhibitor al monoaminoxidazei (IMAO), poate crește riscul de sindrom serotoninergic, o afecțiune care poate pune viaţa în pericol. Utilizarea concomitentă trebuie facută cu precauție. Pacientul trebuie ținut sub atentă observație, în special în timpul inițieriii tratamentului și ajustării dozei. (vezi pct 4.4) Utilizarea concomitentă cu agonişti/antagonişti micşi Nu se recomandă utilizarea concomitentă cu buprenorfină, nalbufină sau pentazocină. Acestea au o afinitate mare pentru receptorii opioidici cu activitate intrinsecă relativ redusă și prin urmare, antagonizează parţial efectul analgezic al fentanil şi pot induce simptome de întrerupere la pacienţii dependenţi de opioide (vezi, de asemenea, pct. 4.4). Interacțiuni farmacocinetice Inhibitori ai citocromului P450 3A4 (CYP3A4) Fentanilul, o substanță activă cu clearance crescut, este metabolizat rapid şi în proporţie mare, în principal de izoenzima CYP3A4. Utilizarea concomitentă de fentanil plasture transdermic şi inhibitori ai citocromului P540 3A4 (CYP3A4) poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice de fentanil, care pot accentua sau prelungi atât efectele terapeutice cât şi reacţiile adverse, şi poate provoca deprimare respiratorie gravă. Gradul de interacțiune cu inhibitorii puternici ai CYP3A4 este așteptat să fie mai mare decât cu inhibitorii slabi sau moderați ai CYP3A4. Au fost raportate cazuri de depresie respiratorie gravă după administrarea concomitentă de inhibitori ai CYP3A4 și fentanil administrat sub formă de plasture transdermic, inclusiv un caz letal după administrarea concomitentă cu inhibitor moderat al CYP3A4. Administrarea concomitentă de inhibitori ai CYP3A4 și fentanil plasture transdermic nu este recomandată, decât dacă pacientul este monitorizat îndeaproape (vezi pct 4.4). Exemple de substanțe active care pot crește concentrația de fentanil: amiodaronă, cimetidină, claritromicină, diltiazem, eritromicină, fluconazol, itraconazol, ketoconazol, nefazodonă, ritonavir, verapamil și voriconazol (această listă nu este exhaustivă). După administrarea concomitentă de inhibitori ai CYP3A4 slabi, moderați sau puternici cu fentanil cu administrare intravenoasă pe termen scurt, scăderea clearance- ului fentanil a fost în general ≤25%, totuși cu ritonavir (un inhibitor puternic al CYP3A4), clearence-ul fentanil a scăzut în medie 67%. Amploarea interacțiunilor administrării concomitente a inhibitorilor CYP3A4 cu fentanil cu administrare transdermică pe termen lung nu este cunoscută, dar poate fi mai mare decât în cazul administrării intravenoase pe termen scurt. Inductori ai citocromului P450 3A4 (CYP3A4) Utilizarea concomitentă a fentanilului cu administrare transdermică cu inductorii de CYP3A4 poate determina scăderea concentrației plasmatice de fentanil și scăderea efectului terapeutic. În cazul administrării concomitente de inductori ai CYP3A4 și Fentanyl Actavis, se recomandă precauție. Acest lucru poate necesita o ajustare a dozei de Fentanyl Actavis sau trecerea la o altă substanță activă analgezică. O scădere a dozei de fentanil și o monitorizare atentă se impune în anticiparea întreruperii tratamentului concomitent cu inductor al CYP3A4. Efectele inductorului enzimatic scad treptat și pot duce la o creștere a concentrației plasmatice de fentanil, care ar putea crește sau prelungi atât efectele terapeutice cât și reacțiile adverse, și se poate produce deprimare respiratorie gravă. În această situație, trebuie făcută o monitorizare atentă până la stabilizarea efectelor medicamentului. Exemple ale substanțelor care pot scădea concentrația plasmatică de fentanil: carbamazepină, fenobarbital, fenitoină și rifampicină (această listă nu este exhaustivă). Copii și adolescenți Studiile de interacțiune au fost desfășurate doar la adulți.

Sarcina Nu sunt disponibile date privind utilizarea fentanil trasdermic la femeile însărcinate. Studiile la animale au evidenţiat o oarecare toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut, cu toate că s-a observat că fentanil, utilizat ca anestezic intravenos, trece bariera placentară în timpul stadiilor timpurii ale sarcinii. Sindromul neonatal de întrerupere a tratamentului a fost raportat la nou-născuţii mamelor care au utilizat fentanil transdermic în mod cronic în timpul sarcinii. Fentanyl Actavis trebuie utilizat în timpul sarcinii, doar dacă este absolut necesar. Nu se recomandă utilizarea Fentanyl Actavis în timpul naşterii deoarece acesta nu trebuie utilizat în tratamentul durerii acute sau postoperatorii (vezi pct. 4.3). Mai mult, deoarece fentanilul traversează bariera placentară, utilizarea Fentanyl Actavis în timpul nașterii ar putea determina deprimare respiratorie la nou-născut. Alăptarea Fentanilul este excretat în laptele uman şi poate determina sedare/depimare respiratorie la sugar. În consecinţă, alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Fentanyl Actavis şi timp de cel puţin 72 de ore după îndepărtarea plasturelui. Fertilitatea Nu există date clinice privind efectele fentanilului asupra fertilității. Unele studii efectuate la șobolani au evidențiat fertilitate redusă și mortalitate sporită a embrionilor la doze toxice materne (vezi pct. 5.3).