RCP · EVRENZO 20 mg
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): EVRENZO 20 mg
- Cod ATC: B03XA05
- Forma farmaceutică: comprimate filmate
- Concentrație: 20mg
- Deținătorul autorizației: ASTELLAS PHARMA EUROPE B.V. - OLANDA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Tratamentul cu roxadustat trebuie inițiat de către un medic cu experiență în gestionarea anemiei. Toate celelalte cauze ale anemiei trebuie evaluate înainte de începerea tratamentului cu Evrenzo și când se decide creșterea dozei.
Simptomele și sechelele anemiei pot varia în funcție de vârstă, sex și complicațiile generale ale bolii; este necesară evaluarea de către un medic a evoluției clinice și a stării individuale a fiecărui pacient. Pe lângă prezența simptomelor de anemie, criterii precum rata scăderii concentrației de hemoglobină (Hb), răspunsul anterior la tratamentul cu fier și riscul necesității unei transfuzii de eritrocite (RBC) pot fi relevante pentru evaluarea evoluției clinice și a stării individuale a fiecărui pacient.
Doze Doza adecvată de roxadustat trebuie luată pe cale orală de trei ori pe săptămână și nu în zile consecutive.
Doza trebuie individualizată pentru a obține și menține nivelurile țintă de Hb de 10 până la 12 g/dl conform descrierii de mai jos.
Tratamentul cu roxadustat nu trebuie continuat după perioada de 24 de săptămâni de terapie dacă nu se observă creșteri semnificative din punct de vedere clinic ale nivelurilor de Hb. Înainte de a reîncepe administrarea Evrenzo, trebuie identificate și tratate posibilele cauze alternative ale răspunsului inadecvat.
Doza inițială la începerea tratamentului Înainte de începerea tratamentului, trebuie asigurate rezervele adecvate de fier.
Pacienți cărora nu li se administrează în prezent un agent stimulator al eritropoiezei (ASE) Pentru pacienții care încep tratamentul pentru anemie și cărora nu li s-a administrat anterior un ASE, doza inițială recomandată de roxadustat este de 70 mg de trei ori pe săptămână la pacienții cu o greutate mai mică de 100 kg și de 100 mg de trei ori pe săptămână la pacienții cu o greutate de cel puțin 100 kg.
Pacienții care schimbă tratamentul de la ASE Pacienții cărora li se administrează în prezent un ASE pot face conversia la roxadustat, cu toate acestea, conversia pacienților dializați care sunt stabili sub un tratament cu ASE trebuie luată în considerare numai în baza unui motiv clinic bine întemeiat (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Conversia pacienților nedializați care sunt stabili sub un tratament cu ASE nu a fost investigată. Decizia de a administra acestor pacienți roxadustat trebuie să se bazeze pe o evaluare beneficiu-risc pentru fiecare pacient în parte.
Doza inițială recomandată de roxadustat se bazează pe doza medie de ASE prescrisă în cele 4 săptămâni anterioare conversiei (vezi Tabelul 1). Prima doză de roxadustat trebuie să înlocuiască următoarea doză programată de ASE administrat în prezent.
Tabelul 1. Dozele inițiale de roxadustat care trebuie luate de trei ori pe săptămână de către pacienții care fac conversia de la un ASE Doza de
| epoetină | Doza de | Doza de |
|---|---|---|
| Doza de darbepoetină alfa administrată | metoxi-polietilenglicol | roxadustat |
administrată intravenos intravenos sau epoetină beta administrată (miligrame de sau subcutanat subcutanat intravenos sau subcutanat trei ori pe (micrograme/săptămână) (UI/săptămână) (micrograme/lunar) săptămână) Mai puțin de Mai puțin de 25 Mai puțin de 80 70 5000 5000 până la 25 până la mai puțin de 40 80 până la și inclusiv 120 100 8000 Mai mult de Mai mult de 120 până la și 40 până la și inclusiv 80 8000 până la și 150 inclusiv 200 inclusiv 16000 Mai mult de Mai mult de 80 Mai mult de 200 200 16000 ASE: agent stimulator al eritropoiezei
Ajustarea dozei și monitorizarea Hb Doza individualizată de întreținere variază de la 20 mg până la 400 mg, de trei ori pe săptămână (vezi pct. doza maximă recomandată). Nivelurile de Hb trebuie monitorizate la fiecare două săptămâni până la atingerea nivelului țintă de Hb de 10 până la 12 g/dl și stabilizarea la acest nivel, și la fiecare 4 săptămâni după aceea sau conform indicațiilor clinice.
Doza de roxadustat poate fi ajustată treptat, crescând sau reducând doza față de doza inițială, la 4 săptămâni după începerea tratamentului, și la fiecare 4 săptămâni după aceea, cu excepția cazului în care Hb crește cu mai mult de 2 g/dl, caz în care doza va fi redusă imediat cu o treaptă. Atunci când se ajustează doza de roxadustat, se ia în considerare nivelul curent de Hb și dinamica nivelului de Hb pe parcursul ultimelor 4 săptămâni și se urmează pașii de ajustare a dozei conform algoritmului de ajustare a dozei descris în Tabelul 2.
Ajustările treptate ale dozei, crescând sau reducând doza, trebuie să respecte ordinea dozelor disponibile: 20 mg-40 mg-50 mg-70 mg-100 mg-150 mg-200 mg-250 mg-300 mg-400 mg (doar pentru pacienții dializați cu BCR).
Tabelul 2. Reguli referitoare la ajustarea dozei Dinamica Hb pe Nivelul curent de Hb (g/dl): parcursul celor
| 4 săptămâni | Mai mică de | 10,5 până la | 12,0 până la | ||
|---|---|---|---|---|---|
| anterioare1 | 10,5 | 11,9 | 12,9 | 13,0 sau mai mare |
Rată de creștere de Nicio schimbare Reduceți doza Reduceți doza Întrerupeți dozarea, peste cu o treaptă cu o treaptă monitorizați +1,0 g/dl nivelul de Hb și
| Rată de creștere | Creșteți doza cu Nicio | Reduceți doza | reluați dozarea |
|---|---|---|---|
| între | o treaptă schimbare | cu o treaptă | atunci când Hb |
-1,0 și +1,0 g/dl este sub 12,0 g/dl,
| Rată de creștere de | Creșteți doza cu Creșteți doza | Nicio | la o doză redusă |
|---|---|---|---|
| mai puțin de | o treaptă cu o treaptă | schimbare | cu două trepte |
-1,0 g/dl Doza de roxadustat nu trebuie să fie ajustată mai frecvent de o dată la fiecare 4 săptămâni, cu excepția cazului în care Hb crește cu mai mult de 2 g/dl în orice moment pe parcursul unei perioade de 4 săptămâni, caz în care doza va fi redusă imediat cu o treaptă. 1 Dinamica hemoglobinei (Hb) în cele 4 săptămâni anterioare = (valoarea curentă a Hb ) – (valoarea anterioară a Hb, măsurată cu 4 săptămâni înainte). Dacă este necesară reducerea suplimentară a dozei pentru un pacient căruia deja i se administrează cea mai mică doză (20 mg de trei ori pe săptămână), nu reduceți doza de 20 mg prin ruperea comprimatului, ci reduceți frecvența administrării dozei la de două ori pe săptămână. Dacă este necesară în continuare o reducere a dozei, frecvența de administrare a dozei poate fi redusă în continuare la o dată pe săptămână.
Doza de întreținere După stabilizarea la nivelurile ţintă de Hb, între 10 și 12 g/dl, nivelurile de Hb trebuie monitorizate în continuare cu regularitate și trebuie respectate regulile de ajustare a dozei (vezi Tabelul 2).
Pacienții care încep dializa în timpul tratamentului cu roxadustat Nu este necesară nicio ajustare specifică a dozei la pacienții cu BCR care încep dializa în timpul tratamentului cu roxadustat. Trebuie să se respecte regulile obișnuite de ajustare a dozei (vezi Tabelul 2).
Tratamentul concomitent cu roxadustat și inductori sau inhibitori La inițierea sau întreruperea tratamentului concomitent cu inhibitori puternici (de exemplu, gemfibrozil) sau inductori (de exemplu, rifampicină) ai CYP2C8 sau cu inhibitori (de exemplu, probenecid) ai UGT1A9: nivelurile de Hb trebuie monitorizate cu regularitate și trebuie respectate regulile de ajustare a dozei (vezi Tabelul 2; vezi și pct. 4.5 și pct. 5.2).
Doza maximă recomandată La pacienții nedializați
Nu se depășește o doză de roxadustat de 3 mg/kg corp sau 300 mg de trei ori pe săptămână, oricare dintre cele două valori este mai mică.
La pacienții dializați
Nu se depășește o doză de roxadustat de 3 mg/kg corp sau 400 mg de trei ori pe săptămână, oricare dintre cele două valori este mai mică.
Omiterea unei doze Dacă a fost omisă o doză și a rămas mai mult de 1 zi până la următoarea doză programată, doza omisă trebuie luată cât mai curând posibil. Dacă a rămas mai puțin de o zi până la următoarea doză programată, doza omisă nu mai trebuie luată, iar doza următoare trebuie luată în următoarea zi programată. În ambele cazuri, calendarul obișnuit de dozare trebuie reluat după aceea.
Pacienți vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei inițiale la pacienții vârstnici (vezi pct. 5.2).
Pacienți cu insuficiență hepatică Nu este necesară ajustarea dozei inițiale la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (Child-Pugh clasa A) (vezi pct. 4.4 și 5.2).
Se recomandă precauție atunci când se prescrie roxadustat pacienților cu insuficiență hepatică moderată. Doza inițială trebuie să fie redusă la jumătate sau la un nivel al dozei care este cel mai apropiat de jumătate din doza inițială la începerea tratamentului la pacienții cu insuficiență hepatică moderată (Child-Pugh clasa B). Nu se recomandă utilizarea Evrenzo la pacienții cu insuficiență hepatică severă (Child-Pugh clasa C), deoarece siguranța și eficacitatea acestuia nu au fost evaluate pentru această grupă de pacienți (vezi pct. 4.4 și pct. 5.2).
Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea roxadustat la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrare
Comprimatele filmate Evrenzo trebuie administrate oral, cu sau fără alimente. Comprimatele trebuie înghițite întregi și nu trebuie mestecate, rupte sau zdrobite, din cauza absenței datelor clinice în aceste condiții și pentru a proteja împotriva fotodegradării nucleului sensibil la lumină al comprimatului.
Comprimatele trebuie luate la cel puțin 1 oră după administrarea de chelatori de fosfat (cu excepția lantanului) sau alte medicamente care conțin cationi multivalenți precum calciul, fierul, magneziul sau aluminiul (vezi pct. 4.5 și pct. 5.2).
Sarcină și alăptare
Sarcina, femeile aflate la vârsta fertilă și contracepția
Datele provenite din utilizarea roxadustat la femeile gravide sunt inexistente. Studiile la animal au
evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3).
Roxadustat este contraindicat în trimestrul trei de sarcină (vezi pct. 4.3 și pct. 4.4).
Roxadustat nu este recomandat în primul și al doilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4).
În cazul în care sarcina apare în timpul administrării Evrenzo, tratamentul trebuie să fie întrerupt și
trebuie făcută trecerea la tratamente alternative, dacă este cazul (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Nu se cunoaște dacă roxadustat/metaboliții acestuia se excretă în laptele uman. Datele disponibile la
animale au evidențiat excreția roxadustatului în lapte (pentru informații detaliate, vezi pct. 5.3).
Evrenzo este contraindicat în timpul alăptării (vezi pct. 4.3 și pct. 5.3).
Fertilitatea
În studiile la animal, nu au existat efecte ale roxadustat asupra fertilității la masculi sau la femele. Cu
toate acestea, s-au observat modificări ale organelor reproductive la șobolani masculi. Efectele
potențiale ale roxadustat asupra fertilității masculine la oameni sunt, în prezent, necunoscute. La o
doză cu toxicitate maternă, a fost observată o pierdere mai mare a embrionilor (vezi pct. 5.3). Femeile
aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive foarte eficace în timpul tratamentului și
până la cel puțin o săptămână după ultima doză de Evrenzo.
9