RCP · DAPTOMICINA MIP 500 mg
Fișă tehnică pentru profesioniști. Text oficial (ANMDMR).
- Denumire comună (DCI): DAPTOMICINA MIP 500 mg
- Cod ATC: J01XX09
- Forma farmaceutică: pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
- Concentrație: 500mg
- Deținătorul autorizației: MIP PHARMA GMBH - GERMANIA
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Studiile clinice la pacienţi au utilizat perfuzarea daptomicinei în decurs de cel puțin 30 minute. Nu există experienţă clinică la pacienţi cu administrarea daptomicinei ca injecţie în decurs de 2 minute. Acest mod de administrare a fost studiat numai la subiecţii sănătoşi. Cu toate acestea, la compararea cu aceleaşi doze administrate sub formă de perfuzii intravenoase în decurs de 30 minute, nu au existat diferenţe semnificative clinic între farmacocinetica şi profilul de siguranţă al daptomicinei (vezi pct. 4.8 şi 5.2).
Doze
Adulți
- cSSTI fără BSA concomitentă: Daptomicină MIP 4 mg/kg greutate corporală este administrat la fiecare 24 ore timp de 7-14 zile sau până la vindecarea infecţiei (vezi pct. 5.1).
- cSSTI cu BSA concomitentă: Daptomicină MIP 6 mg/kg greutate corporală este administrat la fiecare 24 ore. Vezi mai jos pentru ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală. Poate fi necesar ca durata tratamentului să fie mai mare de 14 zile, în conformitate cu riscul observat de apariţie a complicaţiilor în cazul fiecărui pacient.
- EID diagnosticată sau cu suspiciune de infecție cu Staphylococcus aureus: Daptomicină MIP 6 mg/kg greutate corporală este administrat la fiecare 24 ore. A se vedea mai jos informații pentru ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală. Durata tratamentului trebuie să corespundă cu recomandările curente din ghidurile de practică disponibile.
Daptomicină MIP este administrat intravenos în soluție perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (vezi pct. 6.6). Daptomicină MIP nu trebuie administrat mai frecvent decât o dată pe zi.
Nivelurile de creatinfosfokinază (CPK) trebuie determinate la momentul inițial și la intervale regulate de timp (cel puțin săptămânal) în timpul tratamentului (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă renală
Daptomicina este eliminată în principal pe cale renală.
Datorită experienţei clinice limitate (vezi tabelul şi notele de subsol de mai jos), Daptomicină MIP trebuie utilizat la pacienţii adulți cu un anumit grad de insuficienţă renală (ClCr < 80 ml/min) numai dacă se consideră că beneficiul clinic prevăzut depăşeşte riscul potenţial. La toţi pacienţii cu orice grad de insuficienţă renală trebuie monitorizate cu atenţie răspunsul la tratament, funcţia renală şi nivelurile creatinfosfokinazei (CPK) (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Schema de tratament pentru Daptomicină MIP la pacienţii copii și adolescenți nu a fost stabilită.
Ajustările dozei la pacienţii adulți cu insuficienţă renală în funcţie de indicaţie şi ClCr.
| Indicaţia de utilizare | Clearance-ul creatininei | Doza recomandată | Comentarii |
|---|---|---|---|
| cSSTI fără BSA | ≥30 ml/min | 4 mg/kg corp o dată pe zi | Vezi pct. 5.1 |
| <30 ml/min | 4 mg/kg corp la fiecare 48 ore | (1, 2) | |
| EID sau cSSTI asociată cu BSA | ≥30 ml/min | 6 mg/kg corp o dată pe zi | Vezi pct. 5.1 |
| <30 ml/min | 6 mg/kg corp la fiecare 48 ore | (1, 2) | |
| cSSTI = infecţii complicate ale pielii și ţesuturilor moi; BSA = bacteriemie cu S. aureus (1) Siguranţa şi eficacitatea intervalului de ajustare a dozei nu au fost evaluate în studii clinice controlate şi recomandarea are la bază studii şi rezultatele modelelor farmacocinetice (vezi pct. 4.4 şi 5.2). (2) Aceleaşi ajustări ale dozei, care sunt bazate pe date farmacocinetice la voluntari, inclusiv rezultatele modelelor FC sunt recomandate pentru pacienţii care efectuează hemodializă (HD) sau dializă peritoneală ambulatorie continuă (DPAC). De câte ori este posibil în zilele cu dializă Daptomicină MIP trebuie administrat după efectuarea dializei (vezi pct. 5.2). |
Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei în cazul administrării Daptomicină MIP pacienţilor cu insuficienţă hepatică uşoară spre moderată (Clasificare Child-Pugh clasa B) (vezi pct. 5.2). Nu sunt disponibile date pentru pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (Clasificare Child-Pugh clasa C). Astfel, este necesară prudenţă dacă se administrează Daptomicină MIP la aceşti pacienţi.
Vârstnici
Doza recomandată trebuie utilizată la vârstnici, cu excepţia celor cu insuficienţă renală severă (vezi mai sus şi pct. 4.4).
Copii şi adolescenţi (cu vârsta de 1 până la 17 ani)
Schemele de tratament pentru administrarea dozelor recomandate la pacienții copii și adolescenți în funcție de vârstă și de indicație sunt prezentate mai jos.
| Categoria de vârstă | Indicație | |||
|---|---|---|---|---|
| cSSTI fără BSA | cSSTI asociată cu BSA | |||
| Schema terapeutică de administrare a dozelor | Durata tratamentului | Schema terapeutică de administrare a dozelor | Durata tratamentului | |
| 12 la 17 ani | 5 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 30 minute | Până la 14 zile | 7 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 30 minute | (1) |
| 7 la 11 ani | 7 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 30 minute | 9 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 30 minute | ||
| 2 la 6 ani | 9 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 60 minute | 12 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 60 minute | ||
| 1 la < 2 ani | 10 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 60 minute | 12 mg/kg corp o dată la fiecare 24 ore, perfuzate pe durata a 60 minute | ||
| cSSTI = infecţii complicate ale pielii şi ţesuturilor moi; BSA = bacteriemie cu S. aureus; (1) Durata minimă a tratamentului cu Daptomicină MIP pentru BSA la copii și adolescenți trebuie să fie în concordanță cu riscul observat de apariție a complicațiilor la pacient. Este posibil ca durata tratamentului cu Daptomicină MIP să fie mai mare de 14 zile în concordanță cu riscul observat de apariție a complicațiilor la pacient. În studiul de evaluare a BSA la copii și adolescenți, durata medie a tratamentului cu Daptomicină MIP i.v. a fost de 12 zile, cu un interval cuprins între 1 până la 44 zile. Durata tratamentului trebuie să fie în concordanță cu recomandările din ghidurile de tratament curente disponibile. |
Daptomicină MIP este administrat intravenos în soluție salină 0,9 % (vezi pct. 6.6). Daptomicină MIP nu trebuie utilizat mai frecvent decât o dată pe zi.
Nivelurile de creatinfosfokinază (CPK) trebuie determinate la momentul inițial și la intervale regulate de timp (cel puțin săptămânal) în timpul tratamentului (vezi pct. 4.4).
Pacienților copii și adolescenți cu vârsta sub un an nu trebuie să li se administreze Daptomicină MIP din cauza riscului apariției unor posibile efecte asupra sistemului muscular, neuromuscular și/sau nervos (periferic și/sau central) care au fost observate la puii nou-născuți de câine (vezi pct. 5.3).
Mod de administrare
Utilizare intravenoasă după reconstituire.
La adulți, Daptomicină MIP se administrează ca perfuzie intravenoasă (a se vedea pct. 6.6) în interval de 30 minute sau prin injecţie intravenoasă (a se vedea pct. 6.6) cu durata de 2 minute.
La pacienții copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 7 până la 17 ani, Daptomicină MIP este administrat prin perfuzie intravenoasă într-un interval de 30 minute (a se vedea pct. 6.6). La pacienții copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 1 până la 6 ani, Daptomicină MIP este administrat prin perfuzie intravenoasă într-un interval de 60 minute (a se vedea pct. 6.6).
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea şi diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Interacțiuni
Metabolizarea Daptomicinei pe calea citocromului P450 (CYP450) este redusă sau absentă. Este puțin probabil ca daptomicina să inhibe sau să inducă metabolizarea medicamentelor în citocromul P450. Au fost efectuate studii privind interacţiunile daptomicină cu aztreonam, tobramicină, warfarină şi probenecid. Daptomicina nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii warfarinei sau probenecidului, şi nici aceste medicamente nu au modificat farmacocinetica daptomicinei. Farmacocinetica daptomicinei nu a fost modificată semnificativ de către aztreonam. Deşi au fost observate mici modificări ale farmacocineticii daptomicinei şi tobramicinei în timpul administrării concomitente prin perfuzie intravenoasă cu durata de 30 de minute, utilizând o doză de daptomicină de 2 mg/kg corp, modificările nu au avut semnificație statistică. Interacţiunea dintre daptomicină şi tobramicină pentru o doză aprobată de daptomicină, nu este cunoscută. La administrarea Daptomicină MIP împreună cu tobramicină este nevoie de atenție. Experienţa privind administrarea daptomicină împreună cu warfarină este limitată. Nu au fost efectuate studii privind administrarea daptomicină împreună cu anticoagulante altele decât warfarină. Activitatea anticoagulantelor la pacienţi cărora li se administrează Daptomicină MIP şi warfarină trebuie monitorizată în primele câteva zile după începerea tratamentului cu Daptomicină MIP. Există experienţă limitată privind administrarea concomitentă a daptomicinei cu alte medicamente care pot declanşa miopatia (de exemplu inhibitori ai HMG-CoA reductazei). Cu toate acestea, s-au produs unele cazuri de creşteri pronunţate ale valorilor CPK şi cazuri de rabdomioliză la pacienţii adulți care au utilizat unul din aceste medicamente în acelaşi timp cu daptomicină. Se recomandă ca alte medicamente asociate cu miopatia să fie, dacă este posibil, întrerupte temporar în timpul tratamentului cu Daptomicină MIP, cu excepţia cazului în care beneficiile administrării concomitente sunt mai mari decât riscurile. Dacă nu se poate evita administrarea concomitentă, valorile CPK trebuie determinate mai des de o dată pe săptămână, iar pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a se detecta orice semne sau simptome care pot reprezenta miopatia. Vezi pct. 4.4, 4.8 şi 5.3. Daptomicina se elimină, în principal, prin filtrare renală şi astfel nivelurile plasmatice pot fi crescute în timpul administrării concomitente cu alte medicamente care scad filtrarea renală (de exemplu AINS şi inhibitorii de COX-2). De asemenea, există un potenţial de apariţie a unei interacţiuni farmacodinamice în timpul administrării concomitente datorită efectelor renale aditive. Astfel, se recomandă prudenţă atunci când daptomicina este administrată concomitent cu orice alt medicament despre care se ştie că reduce filtrarea renală. În timpul supravegherii post-autorizare, au fost raportate cazuri de interferenţă între daptomicină şi anumiţi reactivi utilizaţi în unele teste pentru determinarea timpului de protrombină/raportului normalizat internaţional (TP/INR). Această interferenţă a condus la o falsă prelungire a TP şi o aparentă creştere a INR. În cazul în care se observă anomalii inexplicabile ale TP/INR la pacienţii care utilizează daptomicină, trebuie avută în vedere o eventuală interacţiune in vitro cu reactivii de laborator ai testului respectiv. Posibilitatea unor rezultate greşite poate fi minimizată prin recoltarea probelor pentru testarea TP sau INR cât mai aproape de momentul în care concentraţiile plasmatice ale daptomicinei sunt minime (vezi pct. 4.4).
Sarcină și alăptare
Sarcina Nu sunt disponibile date clinice privind utilizarea daptomicină la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării postnatale (a se vedea pct. 5.3). Daptomicină MIP nu trebuie utilizat în timpul sarcinii dacă nu este absolut necesar, de exemplu numai atunci când beneficiile așteptate depășesc riscurile posibile. Alăptarea Într-un singur studiu de caz la om daptomicina a fost administrată zilnic intravenos pentru 28 de zile unei mame care alăpta, la o doză de 500 mg/zi, fiind recoltate mostre de lapte de la pacientă într-un interval de timp de 24 de ore în ziua 27. Cea mai mare concentraţie de daptomicină măsurată în laptele matern a fost de 0,045 μg/ml, adică o concentraţie scăzută. În consecință până la acumularea unei experienţe mai ample, alăptarea trebuie întreruptă când se administrează Daptomicină MIP femeilor care alăptează. Fertilitatea Nu sunt disponibile date clinice privind fertilitatea pentru daptomicină. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra fertilităţii (a se vedea pct. 5.3).
