RCP · CEFIXIMA MEDOCHEMIE 400 mg

Doze

Doza uzuală recomandată este următoarea:

Adulți și copii cu vârsta peste 12 ani (sau cu greutatea corporală mai mare de 30 kg): 400 mg pe zi, administrată în doză unică. Pentru infecții necomplicate ale tractului urinar, doza eficace este de 200 mg pe zi.

Vârstnici

Aceeași doză ca și la adulți, cu excepția insuficienței renale severe (a se vedea mai jos “Insuficiență renală”).

Insuficiență renală

Medicamentul poate fi administrat pacienților cu insuficiență renală.

La pacienții la care clearance-ul creatininei este ≥ 20 ml/minut, modificarea dozei nu aduce niciun beneficiu și poate fi utilizată schema de administrare obișnuită.

La pacienții la care clearance-ul creatininei este < 20 ml/minut, se recomandă să nu se depășească doza de 200 mg/zi.

Doza şi schema de administrare în cazul pacienţilor care efectuează ședințe de dializă peritoneală ambulatorie cronică sau hemodializă trebuie să urmeze aceleaşi recomandări ca şi în cazul pacienţilor având clearance-ul creatininei < de 20 ml/minut. Cefixima nu se elimină prin dializă, nici prin hemodializă, nici prin dializă peritoneală.

Sunt insuficiente datele existente privind utilizarea cefiximei la copii și adolescenți diagnosticați cu insuficiență renală. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea cefiximei la acești pacienți.

Insuficiență hepatică

La pacienții cu insuficiență hepatică, se observă o creștere a timpului necesar pentru a atinge concentrația plasmatică maximă de cefiximă. Cu toate acestea, nu este necesară modificarea posologiei la acești pacienți.

Copii și adolescenți

CEFIXIMĂ CODAL nu se va administra copiilor cu vârsta ≤ 12 ani (sau cu greutatea corporală mai mică de 30 kg). Se vor lua în considerare alte forme farmaceutice.

Mod de administrare

Administrare orală.

Comprimatele filmate trebuie înghițite, cu un pahar cu apă.

Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2).

Antiacidele nu influențează absorbția cefiximei. Inhibitorii reabsorbției tubulare, cum ar fi probenecidul, pot afecta excreția urinară a cefiximei, crescând Cmax și ASC24. Salicilații și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pot înlocui cefixima de la legarea sa de proteinele plasmatice, crescând astfel concentrațiile fracției libere. Asemenea majorității cefalosporinelor, la unii pacienți s-a observat o creștere a timpului de protrombină, recomandându-se astfel prudență în administrarea cefiximei la pacienții aflați în tratament anticoagulant, ajustând frecvența de control al INR (International Normalized Ratio). Interacțiuni cu testele de laborator Rezultate fals pozitive pot fi observate la determinarea glucozei în urină cu reactivi de cupru, dar nu și în cazul metodelor care utilizează glucozooxidază. Testul Coombs poate arăta, de asemenea, rezultat fals pozitiv, ca și în cazul cefalosporinelor în general.

Sarcina Deși studiile la animale nu au evidențiat niciun tip de toxicitate în timpul sarcinii, siguranța cefiximei în timpul sarcinii la om este incertă. Cefixima nu trebuie utilizată în timpul sarcinii și alăptării, cu excepția cazului în care medicul consideră că este esențial. Alăptarea Nu se cunoaște dacă cefixima se excretă în laptele uman. Studiile non-clinice la șobolani au indicat excreția cefiximei în laptele matern la animale. CEFIXIMĂ CODAL trebuie utilizat în timpul alăptării numai după o evaluare atentă a beneficiului/riscului. Dacă la sugar apar diaree sau candidoză în timpul alăptării, mama nu trebuie să-și alăpteze copilul în timpul tratamentului sau tratamentul cu cefiximă trebuie întrerupt. Fertilitatea Efectul cefiximei asupra fertilităţii la om nu a fost studiat. Studiile de reproducere la animale nu indică efecte dăunătoare asupra fertilității (vezi pct. 5.3)