RCP · CECLOR 250 mg/5 ml

Cefaclorul se administrează oral; poate fi administrat între mese.

Adulţi

Doza uzuală recomandată la adulţi este de 250 mg cefaclor, administrată la interval de 8 ore. În cazul infecţiilor severe (de exemplu pneumonie) sau al celor determinate de microorganisme mai puţin sensibile, doza poate fi dublată. Doza maximă recomandată nu trebuie să depăşească 4 g cefaclor pe zi, timp de 28 zile.

Pentru tratamentul sinuzitei se recomandă doze de 250 - 500 mg cefaclor administrate de 3 ori pe zi, timp de 10 zile.

Durata tratamentului

Se recomandă administrarea medicamentului timp de 7-10 zile şi cel puţin 2-3 zile după ce simptomele bolii scad în intensitate.

În tratamentul infecţiilor determinate de streptococul betahemolitic şi al sinuzitei, este necesară continuarea tratamentului timp de cel puţin 10 zile, cu doza recomandată.

Pentru tratamentul infecţiilor tractului urinar inferioar, doza eficace este de 500 mg, o dată pe zi.

În bronşită, doza eficace este de 500 mg de două ori pe zi.

Pentru tratamentul uretritei gonococice acute la bărbaţi şi femei se recomandă administrarea unei doze unice de 3 g cefaclor asociată cu 1 g probenecid.

Copii

Doza zilnică recomandată este 20 mg/kg şi zi, divizat în 3 doze, administrate la interval de 8 ore.

Pentru bronșită și pneumonie doza este tot de 20 mg/kg şi zi , divizată în 3 prize.

Pentru otita medie și faringită doza este similară și poate fi divizată în 2 prize zilnice.

Nu a fost stabilită siguranța și eficacitatea administrării la copii cu vârsta sub 1 lună.

În infecțiile mai severe: otită medie, sinuzită sau infecții cu germeni mai puțin sensibili, sunt recomandate doze de 40 mg/kg şi zi, divizate în mai multe prize, până la o doză maximă zilnică de 1 g.

Pentru tratarea infecțiilor cu streptococ beta-hemolitic tratamentul trebuie continuat cel puțin 10 zile.

Insuficienţă renală

În general, la pacienţii cu insuficienţă renală moderată sau severă nu sunt necesare ajustări ale dozelor.

Au fost raportate rar, cazuri de creștere a timpului de protrombină, însoțită sau nu de sângerare, la pacienții cărora li se administrează cefaclor în asociere cu warfarină. La acești pacienți, se recomandă monitorizarea periodică a timpului de protrombină, cu ajustarea dozei, dacă este necesar. Cefaclor nu trebuie administrat în asociere cu medicamente bacteriostatice (de exemplu cloramfenicol, eritromicină, sulfonamide, tetraciclină) deoarece a fost observat un efect antagonist raportat la efectul antibacterian. Administrarea în asociere cu probenecid scade excreţia pe cale renală a cefaclorului (vezi pct. 5.2).

Sarcina Studiile privind utilizarea cefaclorului la animale nu au evidenţiat reacţii adverse asupra funcţiei de reproducere. Cu toate acestea, nu există studii controlate şi adecvate la femeile gravide.Cefaclorul trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar şi după evaluarea atentă a raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal. Alăptarea După administrarea unei doze unice de 500 mg au fost detectate în laptele matern mici cantități de cefaclor. Deoarece nu se cunoaşte efectul cefaclorului asupra sugarului, cefaclorul trebuie administrat cu prudență la femeile care alăptează.