RCP · CARVEDILOL LPH 6,25 mg

Mod de administrare

Carvedilol LPH 6,25 mg trebuie administrat după mese atfel încât absorbţia să fie mai lentă şi efectele ortostatice evitate.

Doze

Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie început cu doze mici, care vor fi crescute progresiv la fiecare 7 – 14 zile, până la atingerea efectului clinic dorit. După prima doză şi după fiecare creştere a dozei se recomandă măsurarea tensiunii arteriale a pacientului în ortostatism la 1 oră de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arterială ortostatică.

Tratamentul cu Carvedilol LPH 6,25 mg se va întrerupe treptat, într-o perioadă de 1 - 2 săptămâni. Dacă tratamentul a fost întrerupt mai mult de 2 săptămâni, se va relua cu cea mai mică doză.

Hipertensiune arterială esenţială

Doza iniţială recomandată este de 12,5 mg carvedilol dimineaţa, după micul dejun, sau 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). După 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar după 2 zile, doza se va creşte la 25 mg carvedilol dimineaţa sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. După 14 zile de tratament, doza poate fi crescută din nou, la 50 mg carvedilol pe zi.

Doza pentru o singură administrare nu va depăsi 25 mg iar doza totală zilnică în tratamentul hipertensiunii arteriale nu va depăşi 50 mg carvedilol.

Angina pectorală cronică stabilă

Doza recomandată la începutul tratamentului cu Carvedilol LPH 6,25 mg este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi, după mese. După 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescută la 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi. Dacă această doză este ineficace, după 14 zile de administrare se poate mări doza la 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi dacă pacientul o tolerează bine. Doza zilnică totală în tratamentul anginei pectorale cronice nu va depăşi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici, doza maximă nu va depăşi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.

Insuficienţa cardiacă cronică

Carvedilol LPH 6,25 mg este recomandat a fi utilizat în tratamentul standard, în asociere cu diureticele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi/sau digitala. Poate fi, de asemenea, administrat pacienţilor care nu tolerează inhibitorii ECA. Carvedilol LPH 6,25 mg poate fi administrat pacienţilor numai după ce dozele de diuretic, inhibitor ECA şi digitală (dacă este administrată) au fost stabilite.

Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie să fie sub monitorizare medicală atentă în primele 2 - 3 ore după doza iniţială şi după fiecare creştere a dozei, iar toleranţa la medicament trebuie testată. Dacă apare bradicardie (puls sub 55 bătăi/min.), doza de Carvedilol LPH 6,25 mg trebuie redusă. Dacă apar simptome de hipotensiune arterială, trebuie întâi redusă doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, dacă aceste măsuri sunt insuficiente, se va reduce şi doza de Carvedilol LPH 6,25 mg.

La iniţierea tratamentului cu Carvedilol LPH 6,25 mg sau după creşterea dozelor, poate apărea o agravare temporară a insuficienţei cardiace. În acest caz, trebuie crescută doza de diuretic. Uneori este necesară reducerea temporară a dozei de Carvedilol LPH 6,25 mg sau chiar întreruperea tratamentului. Când starea clinică s-a stabilizat, tratamentul cu Carvedilol LPH 6,25 mg şi/sau creşterea dozelor pot fi reluate. Dacă insuficienţa cardiacă evoluează spre o formă severă (clasa IV - NYHA), întregul tratament trebuie revizuit.

Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg carvedilol de 2 ori pe zi. Dacă această doză este bine tolerată, poate fi crescută treptat (la interval de 2 săptămâni) până la doza optimă. Următoarele doze sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, după aceea de 12,5 mg carvedilol de 2 ori/zi şi, în final, de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Pacientul trebuie să utilizeze doza cea mai mare pe care o tolerează bine. Doza maximă recomandată este de 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi. La pacienţii care au peste 85 kg, doza poate fi crescută cu atenţie la 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi.

Ajustarea dozelor

La pacienţii vârstnici, se recomandă o doză de început mai mică: 6,25 mg carvedilol pe zi pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi pentru tratamentul anginei pectorale; în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asociată acestor afecţiuni: 3,125 mg carvedilol zilnic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale.

Omiterea unei doze

O doză omisă se va lua cât mai repede posibil. În orice caz, dacă este momentul pentru următoarea doză, pacientul o va lua numai pe aceea şi nu va lua o doză dublă.

Antiaritmice Au fost observate cazuri izolate de afectare a conducerii la nivel atrio-ventricular, rareori însoţite şi de tulburări de hemodinamică, la pacienţii care sunt în tratament cu carvedilol şi diltiazem, verapamil şi/sau amiodaronă administrate oral. La fel ca pentru alte beta-blocante, este necesară monitorizarea ECG şi a tensiunii arteriale la administrarea carvedilolului concomitent cu blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil şi diltiazem deoarece riscul apariţiei tulburărilor de conducere la nivel atrio- ventricular sau al precipitării insuficienţei cardiace este crescut (prin efect sinergic). O atentă monitorizare trebuie efectuată atunci când se administrează concomitent carvedilol cu antiaritmice de clasa I sau amiodaronă pe cale orală. La pacienţii aflaţi în tratament cu amiodaronă, au fost raportate bradicardie, stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, la scurt timp de la iniţiarea tratamentului cu beta- blocante. De asemenea există risc de insuficienţă cardiacă în cazul administrării concomitente de carvedilol şi antiaritmice din clasa Ia sau Ic administrate intravenos. Tratamentul concomitent cu rezerpină, guanetidină, metildopa, guanfacină şi inhibitori de monoaminooxidază (cu excepţia inhibitorilor MAO-B) poate duce la scăderea adiţională a frecvenţei cardiace; se recomandă monitorizarea semnelor vitale. Dihidropiridine Administrarea de dihidropiridine şi carvedilol trebuie efectuată sub o strictă supraveghere deoarece s- au raportat cazuri de insuficienţa cardiacă şi hipotensiune arterială severă în condiţiile terapiei asociate. Nitraţi Creşterea efectelor hipotensoare. Glicozide tonicardiace O creştere a concentraţiei plasmatice la starea de echilibru a digoxinei cu aproximativ 16% şi a digitoxinei cu 13% au fost observate la pacienţii hipertensivi în legătură cu utilizarea concomitentă de carvedilol şi digoxină. Se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice a digoxinei la iniţierea, întreruperea sau ajustarea dozei de carvedilol. Alte medicamente antihipertensive Carvedilolul poate potenţa efectele altor medicamente antihipertensive administrate concomitent (de exemplu antagonişti ai receptorilor alfa 1). De asemenea poate potenţa hipotensiunea arteriala indusă de barbiturice, fenotiazine, antidepresive triciclice, agenţi vasodilatatori şi alcool. Ciclosporină Concentraţia plasmatică a ciclosporinei este crescută atunci când carvedilolul se administrează concomitent. Se recomandă monitorizarea atentă a concentraţiei de ciclosporină. Antidiabetice inclusiv insulina Efectele de scădere a glicemiei datorate insulinei şi a medicamentelor antidiabetice orale se pot intensifica. Simptomele hipoglicemiei pot fi mascate. La pacienţii diabetici se recomandă monitorizarea în mod regulat a glicemiei. Clonidină Atunci când tratamentul cu carvedilol şi clonidină este întrerupt, se recomandă ca întreruperea carvedilolului să se efectueze cu câteva zile înainte de reducerea gardată a dozei de clonidină. Anestezice inhalatorii Este necesară atenţie în ceea ce priveşte potenţialul inotrop negativ şi interacţiunile hipotensoare ale carvedilolului în asociere cu anesteziecele. Antiinflamatoare nesteroidiene, estrogeni şi corticosteroizi Efectul antihipertensiv al carvedilolului poate fi scăzut datorită retenţiei de apă şi sodiu. Medicamente inductoare sau inhibitoare ale citocromului enzimatic P450 Pacienţii care primesc medicamente ce induc (de exemplu rifampicină şi barbiturice) sau inhibă (cimetidină, ketoconazol, fluoxetină, haloperidol, verapamil, eritromicină) enzimele citocromului P450, trebuie monitorizaţi atent în timpul administrării concomitente de carvedilol deoarece concentraţiile plasmatice ale carvedilolului pot fi scăzute de către medicamentele inductoare enzimatice. şi respectiv crescute de către medicamentele inhibitoare enzimatice. Simpatomimetice cu efecte alfa şi beta Risc de hipertensiune arterială şi bradicardie excesivă. Ergotamină Intensificarea vasoconstricţiei. Agenţi blocanţi neuromusculari Intensificarea blocului neuromuscular. Pacienţii vor fi sfătuiţi să nu consume alcool etilic în timpul tratamentului, deoarece acesta poate potenţa acţiunea carvedilolului.

Nu există experienţă adecvată privind administrarea carvedilolului la gravide. Beta-blocantele traversează bariera feto-placentară şi pot determina hipotensiune arterială, bradicardie şi hipoglicemie la făt, pot să scadă perfuzia placentară cu deces al fătului, naşteri premature. Nu se va administra acest medicament la gravide decât în cazuri de urgenţă, atunci când potenţialul beneficiu matern justifică riscul potenţial fetal. Tratamentul trebuie întrerupt cu 2-3 zile înainte de naştere. Dacă acest lucru nu este posibil, nou-născutul trebuie monitorizat în primele 2-3 zile de viaţă. Deoarece este posibilă excreţia carvedilolului în laptele uman, nu se recomandă alăptarea în timpul terapiei cu Carvedilol LPH 6,25 mg.