RCP · CARBOPLATIN TEVA 10 mg/ml

Doze

Doza recomandată la pacienții netratați anterior, cu funcție renală normală (adică clearance de creatinină > 60 ml/min) este 400 mg/m2, în perfuzie cu durata de 15-60 minute. Formula Calvert, expusă mai jos, poate fi utilizată alternativ pentru determinarea dozei:

Doza (mg) = ASC țintă (mg/ml x min) x [RFG ml/min + 25], unde ASC este aria de sub curbă, RFG este rata de filtrare glomerulară.

Doza (mg) = ASC țintă (mg/ml x min) x [RFG ml/min + 25]

1 monochimioterapie

4-6 mg/ml .min Carboplatină în Tratat anterior monochimioterapie

4-6 mg/ml .min Carboplatină cu ciclofosfamidă Netratat anterior

Notă: Doza de carboplatină calculată conform formulei Calvert nu este calculată în mg/m2 ci în mg. Formula Calvert nu trebuie folosită la pacienții care au fost tratați anterior extensiv**. ** tratat anterior extensiv înseamnă pacient tratat anterior cu oricare dintre:

• Mitomicină C

• Nitrozuree,

• Combinația doxorubicină/ciclofosfamidă/cisplatin

• Polichimioterapie de 5 sau mai mulți agenți citotoxici

• Radioterapie ≥ 4500 razi (45Gy) pe un câmp de 20x20 cm sau pe mai multe câmpuri Tratamentul cu carboplatină trebuie întrerupt în cazul observării lipsei răspunsului tumoral, progresiei bolii sau intoleranță la tratament. Tratamentul nu trebuie repetat mai devreme de 4 săptămâni de la ultima administrare de carboplatină și până când numărul neutrofilelor nu este mai mare de 2000/mm3 și cel al trombocitelor nu este mai mare de 100000/mm3. Pacienții cu factori de risc precum mielosupresie tratată anterior sau status de performanță deteriorat (ECOG- Zubrod 2-4 sau Karnofsky sub 80%) vor primi o doză redusă cu 20-25% față de cea inițială. Se recomandă monitorizarea hemoleucogramei săptămânal la primele administrări de carboplatină pentru a evalua o eventuală ajustare de doză la administrările ulterioare.

Insuficienţă renală Pacienții cu valori ale clearance-ului creatininei mai mici de 60 ml/min prezintă cel mai mare risc de apariție a mielosupresiei. Utilizarea adecvată a carboplatinei la pacienții cu disfuncție renală presupune monitorizarea frecventă a funcției hematologice și renale. În cazul în care rata de filtrare glomerulară scade sub 20 ml/min, administrarea carboplatinei este contraindicată.

Administrare în polichimioterapie Doza optimă de carboplatină în asociere cu alte medicamente mielosupresoare trebuie modificată în funcţie de regimul şi schema terapeutică a celorlalte citostatice utilizate.

Vârstnici La pacienţii vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani) poate fi necesară ajustarea dozei, în funcţie de situaţia clinică și biologică a pacientului.

Copii şi adolescenţi Nu există suficiente informaţii pentru a susţine recomandări de dozaj la copii şi adolescenţi.

Mod de administrare Carboplatina trebuie administrată exclusiv intravenous, după diluare conform indicațiilor de la pct. 6.6.

Carboplatina poate interacţiona cu aluminiul formând un precipitat de culoare neagră. Acele, seringile, cateterele sau dispozitivele de administrare intravenoasă care conţin componente din aluminiu ce pot interacţiona cu carboplatina, nu trebuie utilizate în timpul preparării sau administrării medicamentului. În cazul bolilor tumorale, terapia cu anticoagulante este frecventă din cauza riscului trombotic crescut. Dacă pacientul este tratat cu anticoagulante orale şi se impune chimioterapia, marea variabilitate intraindividuală a capacităţii de coagulare în cursul bolii şi eventuala interacţie între anticoagulantele orale şi chimioterapia anticanceroasă necesită creşterea frecvenţei monitorizării INR. Utilizarea concomitentă cu warfarină necesită monitorizarea atentă a INR, deoarece valoarea acestuia poate crește. Utilizări concomitente contraindicate - Vaccinul împotriva febrei galbene: risc de boală de vaccinare generalizată, letală (vezi pct. 4.3). Utilizări concomitente nerecomandate - Vaccinuri vii atenuate (cu excepţia vaccinului împotriva febrei galbene): risc de boală sistemică, posibil letală. Riscul este cresut la pacienţii deja imunosupresaţi din cauza unei afecţiuni preexistente. Dacă este posibil, utilizaţi un vaccin inactivat (poliomielită). - Fenitoină, fosfenitoină - Risc de exacerbare a convusiilor, ca urmare a scăderii absorbţiei digestive a fenitoinei din caza medicamentului citotoxic sau risc de creştere a citotoxicităţii sau de scădere a eficacităţii medicamentului citotoxic din cauza metabolismului hepatic crescut al fenitoinei. Utilizări concomitente care trebuie avute în vedere - Ciclosporină (şi prin extrapolare tacrolimus şi sirolimus): Imunosupresie excesivă, cu risc de limfoproliferare. - Aminoglicozide (vancomicină, capreomicină): Utilizarea concomitentă de carboplatină şi antibiotice aminoglicozidice trebuie luată în considerare din cauza nefrotoxicităţii cumulative şi a ototoxicităţii, în special la pacienţii cu insuficienţă renală. - Diuretice de ansă: Utilizarea concomitentă a carboplatinei cu diuretice de ansă trebuie luată în considerare din cauza nefrotoxicităţii cumulative şi a ototoxicităţii.

Fertilitatea Atât femeile cât și bărbații care sunt tratați cu carboplatină trebuie informați asupra riscului potențial de apariție a unui eventual produs de concepție (vezi pct. 5.3). Femeile la vârstă fertilă trebuie să evite apariția unei sarcini pe durata tratamentului și încă 6 luni după terminarea acestuia, prin folosirea unor măsuri contraceptive eficiente. În cazul în care o femeie este gravidă și urmează să înceapă tratament cu carboplatină sau dacă devine gravidă pe durata tratamentului trebuie îndrumată pentru consiliere genetică. Carboplatina este genotoxică. Bărbații tratați cu carboplatină trebuie sfătuiți să nu conceapă un copil pe durata tratamentului și încă 6 luni după încheierea acestuia. În cazul în care aceasta este o opțiune este recomandată recoltarea și conservarea spermei anterior începerii tratamentului cu carboplatină, deoarece în unele cazuri acesta poate genera infertilitate ireversibilă. Cele mai multe tratamente cu citostatice sunt asociate cu reducerea ovogenezei și a spermatogenezei iar pacienții care urmează să fie tratați cu carboplatină trebuie informați asupra acestui aspect. Deși acest aspect nu a fost raportat la carboplatină el a fost raportat la alte săruri de platină. Este posibil ca fertilitatea să se reia după încheierea tratamentului dar nu este obligatoriu. Sarcina Siguranța utilizării carboplatinei în timpul sarcinii nu a fost stabilită. Studii efectuate la animale au demonstrat toxicitate reproductivă (vezi pct. 5.3). Carboplatina s-a dovedit a fi teratogenă și mutagenică la șobolani, atât in vitro cât și in vivo. Carboplatina nu trebuie administrat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar. În cazul în care se decide administrarea carboplatinei pe durata sarcinii, pacienta trebuie informată asupra riscurilor pentru făt. Alăptarea Nu este clar dacă carboplatina se excretă în laptele matern. Deoarece există riscul apariției unor efecte dăunătoare la făt, alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului cu carboplatină (vezi pct 4.3).