RCP · ASPIMAX CARDIO 75 mg

Doze

Adulţi

Prevenirea secundară a infarctului miocardic:

Doza recomandată este de 75 mg o dată pe zi.

Prevenţia morbidităţii cardiovasculare la pacienţii cu angină pectorală stabilă:

Doza recomandată este de 75 mg o dată pe zi.

Prevenția ocluziei grefei după bypass coronarian (CABG):

Doza recomandată este de 75 mg o dată pe zi.

Prevenţia secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) şi a accidentelor cerebrovasculare ischemice (ACI), după ce diagnosticul de hemoragie intracerebrală a fost exclus: Doza uzuală pentru utilizarea pe termen lung este de 75 mg o dată pe zi. Nu trebuie utilizate doze mai mari decât dacă sunteți sfătuit de un medic, iar doza prescrisă nu trebuie să depășească 300 mg pe zi. Copii şi adolescenţi

Nu se recomandă administrarea la acest grup de vârstă.

Mod de administrare

Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă. Comprimatele gastrorezistente nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.

Medicamentul este destinat tratamentului de lungă durată, cu doza minimă eficace.

Administrarea acidului acetilsalicilic concomitent cu alte medicamente poate să amplifice sau să reducă efectul acestora. Efectele următoarelor medicamente sunt intensificate: - anticoagulante şi antiagregante plachetare; - sulfonamide antidiabetice; - antiinflamatoare nesteroidiene; - metotrexat (asocierea este contraindicată absolut pentru doze ≥15 mg/săptămână şi se face cu prudenţă pentru doze < 15 mg/săptămână); Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro-intestinală la administrarea simultană cu glucocorticoizi sau alcool etilic. De asemenea, pot să crească concentraţiile plasmatice ale digoxinei, triiodotironinei, barbituricelor, valproatului de sodiu, fenitoinei şi litiului. Administrarea concomitentă cu inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă) poate determina acidoză severă şi creşterea toxicităţii la nivelul sistemului nervos. Efectele următoarelor medicamente sunt reduse: - antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă; - antihipertensive; - uricozuricele (la doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia acidului uric, putând declanşa guta la pacienţii cu tendinţă de a avea o excreţie scăzută a acidului uric); - interferon alfa. În timpul administrării de antiacide, blocante ale receptorilor H2 şi medicamente anticolinergice pentru o perioadă îndelungată, poate fi necesară creşterea dozei de acid acetilsalicilic. Se recomandă un interval de 1 – 3 ore între administrarea acidului acetilsalicilic şi tetraciclinelor (administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili). De asemenea se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente a acidului acetilsalicilic cu ciclosporină sau tacrolimus. Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate, iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure, nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).

Sarcina În studiile non-clinice la animale de laborator acidul acetilsalicilic a demonstrat teratogenitate. Studiile epidemiologice efectuate la gravide, nu au evidenţiat efecte teratogene şi fetotoxice în cazul administrării în primele 2 trimestre de sarcină, dar experienţa privind utilizarea repetată în doze mari este limitată. Administrarea în ultimul trimestru de sarcină a fost asociată cu toxicitate cardio- pulmonară şi renală la făt, închiderea precoce a canalului arterial, întârzierea şi prelungirea travaliului (pentru dozele mari de acid acetilsalicilic) şi creşterea frecvenţei accidentelor hemoragice (inclusiv pentru dozele mici). În primele două trimestre de sarcină acidul acetilsalicilic se poate administra numai dacă beneficiul terapeutic matern depăşeşte riscul potenţial la făt; se recomandă evitarea tratamentului cronic cu doze > 150 mg acid acetilsalicilic pe zi. Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mai mari de 300 mg, cu puţin timp înaintea naşterii, poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Prin urmare în ultimul trimestru de sarcină acidul acetilsalicilic este contraindicat (cu excepţia utilizării punctuale pentru anumite indicaţii cardiologice şi obstetricale foarte limitate). Alăptarea Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în laptele matern, administrarea în timpul alăptării trebuie evitată sau, în funcţie de raportul beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial pentru sugar, alăptarea trebuie întreruptă.