RCP · Abacavir/Lamivudina Stada 600 Mg/300 Mg

Terapia trebuie recomandată de către un medic cu experienţă în tratamentul infecţiei cu HIV. Doze Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutatea de cel puţin 25 kg: Doza de Abacavir/Lamivudină Stada recomandată este de un comprimat o dată pe zi. Copii cu greutatea mai mică de 25 kg: Abacavir/Lamivudină Stada nu trebuie administrat la copiii cu greutate sub 25 kg, deoarece este un comprimat ce conţine o doză fixă, care nu poate fi scăzută. Abacavir/Lamivudină Stada se prezintă sub formă de comprimate cu doză fixă şi nu trebuie prescris la pacienţi la care sunt necesare ajustări ale dozelor. Sunt disponibile preparate individuale de abacavir sau lamivudină, destinate cazurilor în care este indicată întreruperea sau ajustarea dozelor uneia dintre substanţele active. În aceste cazuri, medicul trebuie să citească informaţiile specifice fiecărui medicament în parte. Grupe speciale de pacienţi Vârstnici: Până în prezent, nu sunt disponibile date de farmacocinetică la pacienţi cu vârsta peste 65 ani. Se recomandă precauţie la această grupă de vârstă, din cauza modificărilor asociate vârstei, cum sunt scăderea funcţiei renale şi modificări ale parametrilor hematologici. Insuficienţă renală: Nu se recomandă utilizarea Abacavir/Lamivudină Stada la pacienţii cu clearance-ul creatininei < 30 ml/min (vezi pct. 5.2). Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficiență renală ușoară sau moderată. Cu toate acestea, expunerea la lamivudină este semnificativ mai crescută la pacienții cu clearance-ul creatininei < 50 ml/min (vezi punctul 4.4). Insuficienţă hepatică: Abacavir este metabolizat în principal la nivel hepatic. Nu sunt disponibile date clinice referitoare la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată sau severă, prin urmare utilizarea Abacavir/Lamivudină Stada nu este recomandată decât dacă este considerată necesară. La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (scor Child-Pugh 5-6) este necesară monitorizarea atentă, inclusiv monitorizarea valorilor concentraţiei plasmatice ale abacavirului, dacă este posibil (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Copii și adolescenţi: Nu a fost stabilită siguranța și eficacitatea Abacavir/Lamivudină Stada la copiii cu greutate sub 25 kg. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 şi 5.2, însă nu se pot face recomandări cu privire la doze. Mod de administrare Administrare orală. Abacavir/Lamivudină Stada poate fi administrat cu sau fără alimente.

Abacavir/Lamivudină Stada conţine abacavir şi lamivudină şi, de aceea, orice interacţiune identificată individual pentru aceste substanţe este importantă pentru Abacavir/Lamivudină Stada. În studii clinice s-a demonstrat că nu există interacţiuni semnificative clinic între abacavir şi lamivudină. Abacavirul este metabolizat de enzimele UDP-glucuroniltransferază (UGT) şi alcooldehidrogenază; administrarea concomitentă de inductori sau inhibitori enzimatici ai UGT sau cu compuşi eliminaţi prin intermediul alcooldehidrogenazei ar putea modifica expunerea la abacavir. Lamivudina se elimină renal. Secreţia renală activă a lamivudinei în urină este mediată prin intermediul transportorilor cationici organici (TCO); administrarea concomitentă a lamivudinei cu inhibitori ai TCO poate creşte expunerea la lamivudină. Abacavirul şi lamivudina nu sunt metabolizate semnificativ de către enzimele citocromului P450 (cum sunt CYP 3A4, CYP 2C9 sau CYP 2D6) şi nici nu produc inducerea acestui sistem enzimatic. Lamivudina nu inhibă izoenzimele citocromului P450. Abacavir prezintă un potențial limitat de inhibare a metabolismului mediat de către izoenzima CYP3A4 și s-a demonstrat in vitro că nu inhibă izoenzimele CYP2C9 sau CYP2D6. Studiile in vitro au arătat că abacavirul are potențialul de a inhiba citocromul P450 1A1 (izoenzima CYP1A1). Prin urmare, riscul de interacţiuni cu inhibitori de protează antiretrovirali, analogi nonnucleozidici şi alte medicamente metabolizate de către enzimele citocromului P450 este scăzut. Abacavir/Lamivudină Stada nu trebuie administrat în asociere cu alte medicamente care conţin lamivudină (vezi pct. 4.4). Lista interacţiunilor prezentată mai jos nu este exhaustivă, dar este reprezentativă pentru clasele de medicamente studiate. Medicamente clasificate în funcţie de Aria Terapeutică Interacţiune Modificarea medie geometrică (%) (Mecanism posibil) Recomandare cu privire la administrarea concomitentă MEDICAMENTE ANTIRETROVIRALE Didanozină/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Nu este necesară ajustarea dozei Didanozină/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată Zidovudină/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Zidovudină/Lamivudină Zidovudină 300 mg în doză unică Lamivudină 150 mg în doză unică Lamivudină: ASC ↔ Zidovudină: ASC ↔ Emtricitabină/Lamivudină Având în vedere asemănările, Abacavir/Lamivudină Stada nu trebuie administrat concomitent cu alţi analogi de citidină, cum este emtricitabina. MEDICAMENTE ANTIINFECȚIOASE Trimetoprim/sulfametoxazol (Cotrimoxazol)/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Nu este necesară ajustarea dozei de Abacavir/Lamivudină Stada Când administrarea concomitentă cu cotrimoxazol este necesară, pacienţii trebuie monitorizaţi clinic. Doze Trimetoprim/sulfametoxazol (Cotrimoxazol)/Lamivudină (160 mg/800 mg o dată pe zi, timp de 5 zile/300 mg în doză unică) Lamivudină: ASC ↑40% Trimetoprim: ASC ↔ Sulfametoxazol: ASC ↔ (inhibarea transportorilor cationici organici) crescute de trimetoprim/sulfametoxazol pentru tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis jirovecii (PPJ) şi toxoplasmozei nu au fost studiate şi trebuie evitate. MEDICAMENTE UTILIZATE PENTRU TRATAMENTUL INFECŢIILOR CU MICOBACTERII Rifampicină/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Este posibilă o uşoară scădere a concentraţiilor plasmatice de abacavir prin inducţia UGT. Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei. Rifampicină/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. ANTICONVULSIVANTE Fenobarbital/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Este posibilă o uşoară scădere a concentraţiilor plasmatice de abacavir prin inducţia UGT. Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei Fenobarbital/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. Fenitoină/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Este posibilă o uşoară scădere a concentraţiilor plasmatice de abacavir prin inducţia UGT. Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei. Monitorizarea concentraţiilor plasmatice de fenitoină. Fenitoină/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. ANTIHISTAMINICE (ANTAGONIŞTI AI RECEPTORILOR HISTAMINERGICI H2) Ranitidină/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Nu este necesară ajustarea dozei. Ranitidină/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. Nu sunt anticipate interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic. Ranitidina se elimină doar parţial prin intermediul transportorilor cationici organici renali. Cimetidină/Abacavir Interacţiunea nu a fost studiată. Nu este necesară ajustarea dozei. Cimetidină/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. Nu sunt anticipate interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic. Cimetidina se elimină doar parţial prin intermediul transportorilor cationici organici renali. CITOTOXICE Cladribină/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. In vitro, lamivudina inhibă fosforilarea intracelulară a cladribinei ducând la un potenţial risc de pierdere a eficacităţii cladribinei în caz de asociere, în mediul clinic. Unele descoperiri De aceea, utilizarea concomitentă a lamivudinei cu cladribina nu este recomandată (vezi pct. 4.4). clinice susţin, de asemenea, o posibilă interacţiune între lamivudină și cladribină. OPIOIDE Metadonă/Abacavir (40 până la 90 mg o dată pe zi, timp de 14 zile/600 mg în doză unică, apoi 600 mg de două ori pe zi, timp de 14 zile) Abacavir: ASC ↔ Cmax ↓35% Metadonă: Cl/F ↑22% Nu este necesară ajustarea dozei de Abacavir/Lamivudină Stada. Ajustarea dozei de metadonă este puţin probabilă la majoritatea pacienţilor; ocazional, poate fi necesară ajustarea dozei de metadonă. Metadonă/Lamivudină Interaţiunea nu a fost studiată. RETINOIZI Retinoizi (de exemplu isotretinoin)/Abacavir Interaţiunea nu a fost studiată. Interacţiune posibilă având în vedere calea de eliminare comună, prin intermediul alcooldehidrogenazei. Date insuficiente pentru a recomanda ajustarea dozei. Retinoizi (de exemplu isotretinoin)/Lamivudină Studii de interacţiune între medicamente indisponibile Interaţiunea nu a fost studiată. ALTELE Etanol/Abacavir (0,7 g/kg în doză unică/600 mg în doză unică) Abacavir: ASC ↑41% Etanol: ASC ↔ (Inhibarea alcooldehidrogenazei) Nu este necesară ajustarea dozei. Etanol/Lamivudină Interacţiunea nu a fost studiată. Sorbitol soluţie (3,2 g; 10,2 g; 13,4 g)/Lamivudină O singură doză de 300 mg de lamivudină soluţie orală Lamivudină: ASC ↓ 14%; 32%; 36% Cmax ↓ 28%; 52%; 55% Atunci când este posibil, evitaţi administrarea pe termen lung a abacavir/lamivudină împreună cu medicamente care conţin sorbitol sau alţi polialcooli cu acţiune osmotică sau alcooli derivaţi din monozaharide (de exemplu: xilitol, manitol, lactitol, maltitol). Luaţi în considerare o monitorizare mai frecventă a încărcării virale cu HIV-

1 în cazurile în care

administrarea concomitentă pe termen lung nu poate fi evitată. Riociguat/Abacavir Riociguat In vitro, abacavirul inhibă izoenzima CYP1A1. Administrarea concomitentă a unei singure doze de riociguat (0,5 mg) la pacienții cu HIV cărora li s-a administrat combinația de abacavir/dolutegravir/lamivudină (600 mg/50 mg/300 mg o dată pe zi) a dus la o creștere de Este posibil să fie necesară reducerea dozei de riociguat. Citiți informațiile despre prescrierea riociguat pentru recomandările în ceea ce privește dozarea. aproximativ trei ori a ASC(0-∞) a riociguat atunci când s-a comparat cu ASC(0-∞) istorică a riociguat raportată la subiecții sănătoși. Abrevieri: ↑ = Creştere; ↓ = Scădere; ↔ = nicio modificare semnificativă; ASC = aria de sub curba concentraţiei plasmatice faţă de timp; Cmax = concentraţia maximă observată; Cl/F = clearance-ul oral aparent Copii şi adolescenţi Studiile de interacțiune au fost efectuate numai la adulți.

Sarcina Ca regulă generală, când se decide să se utilizeze medicamente antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu HIV la gravide şi, prin urmare, pentru reducerea riscului de transmitere verticală a virusului HIV la nou-născut, trebuie să se ţină cont de datele obţinute din studiile la animale şi de experienţa clinică la gravide. Studiile cu abacavir efectuate la animale au arătat efecte toxice asupra dezvoltării embrionului şi fetusului la şobolan, dar nu şi la iepure. Studiile cu lamivudină efectuate la animale au arătat o creştere a numărului de decese embrionare precoce la iepure, dar nu şi la şobolan (vezi pct. 5.3). Substanţele active din Abacavir/Lamivudină Stada pot inhiba replicarea celulară a ADN-ului, iar abacavirul s-a dovedit a fi carcinogen pe modele animale (vezi pct. 5.3). Relevanţa clinică a acestor observaţii nu este cunoscută. La om, s-a demonstrat că are loc transferul placentar al abacavirului şi lamivudinei. Rezultatele obţinute la femeile gravide tratate cu abacavir, cu mai mult de 800 de expuneri ale femeilor gravide în primul trimestru de sarcină şi mai mult de 1000 de expuneri în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină, nu au indicat un efect malformativ sau un efect fetal/neonatal. Rezultatele obţinute la femeile gravide tratate cu lamivudină, cu mai mult de 1000 de expuneri ale femeilor gravide în primul trimestru de sarcină şi mai mult de 1000 de expuneri în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină, nu au indicat un efect malformativ sau un efect feto/neonatal. Nu sunt disponibile date privind utilizarea abacavir/lamivudină în sarcină, cu toate acestea, pe baza datelor, riscul malformativ la om este improbabil. Pentru pacientele infectate concomitent cu virusul hepatitic care sunt tratate cu medicamente care conţin lamivudină precum Abacavir/Lamivudină Stada, şi care rămân gravide ulterior, trebuie avută în vedere posibilitatea recurenţei hepatitei la întreruperea tratamentului cu lamivudină. Disfuncţia mitocondrială S-a demonstrat in vitro şi in vivo, că analogii nucleozidici şi nucleotidici provoacă un grad variabil de leziuni mitocondriale. Au fost raportate cazuri de disfuncţie mitocondrială la feţi/nou-născuţi cu HIV- negativ, expuşi in utero şi/sau în perioada postnatală la analogi nucleozidici (vezi pct. 4.4). Alăptarea Abacavirul şi produşii săi de metabolism sunt excretaţi în laptele femelelor de şobolan. Abacavirul este de asemenea excretat în laptele matern. Pe baza observaţiilor la peste 200 perechi mamă/copil trataţi pentru infecţia cu HIV a fost demonstrat că concentraţiile serice de lamivudină la sugarii alăptaţi de mame tratate pentru infecţia cu HIV sunt foarte mici (<4% din concentraţia serică maternă) şi scad progresiv până la niveluri nedetectabile când copiii alăptaţi ajung la vârsta de 24 saptămâni. Nu sunt disponibile date privind siguranţa administrării abacavirului şi lamivudinei la copii cu vârsta mai mică de trei luni. Se recomandă ca femeile care sunt în evidență cu HIV să nu-şi alăpteze copiii la sân, pentru a se evita transmiterea virusului HIV. Fertilitatea Studiile la animale au evidenţiat că nici abacavirul, nici lamivudina nu afectează fertilitatea (vezi pct. 5.3).