Fișă tehnică · Zetor 20 mg, comprimate filmate

Înainte de inițierea tratamentului, pacientul trebuie să înceapă o dietă standard pentru reducerea nivelelor de colesterol, care trebuie continuată în timpul tratamentului. Doza trebuie individualizată în funcție de scopul tratamentului și de răspunsul pacientului, folosind ghiduri de tratament actuale. Zetor poate fi administrat în orice moment al zilei, cu sau fără alimente.

Tratamentul hipercolesterolemiei

Doza inițială recomandată este de 5 mg sau 10 mg, administrată oral, o dată pe zi, atât la pacienții care nu au urmat un tratament cu statine, cât și la pacienții care au fost tratați anterior cu un alt inhibitor de HMG-CoA reductază. La alegerea dozei iniţiale trebuie să se ia în considerare, pentru fiecare pacient în parte, concentraţia plasmatică a colesterolului şi riscul cardiovascular, precum și riscul potențial de reacții adverse (vezi mai jos). Dacă este necesar, după 4 săptămâni, doza poate fi crescută la următorul nivel de dozaj (vezi pct. 5.1). Datorită numărului crescut de raportări de reacţii adverse la doza de 40 mg comparativ cu dozele mai mici (vezi pct. 4.8), o ajustare finală a dozei maxime de 40 mg va fi luată în considerare numai la pacienții cu hipercolesterolemie severă cu risc cardiovascular crescut (în special la pacienții cu hipercolesterolemie familială), la care nu este atins obiectivul terapeutic cu doza de 20 mg și cărora la care se vor efectua controale regulate, de rutină (vezi pct. 4.4). La iniţierea tratamentului cu doza de 40 mg, se recomandă supravegherea de către un medic specialist.

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare

În studiul clinic ce a evaluat reducerea riscului de evenimente cardiovasculare, doza utilizată a fost de 20 mg pe zi (vezi pct. 5.1).

Copii și adolescenți

Tratamentul la copii şi adolescenţi se face numai sub supraveghere medicală de specialitate.

Utilizare la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani (stadiile Tanner <II-V) Hipercolesterolemie familială heterozigotă

Doza inițială recomandată pentru copiii și adolescenții cu hipercolesterolemie familială heterozigotă este de 5 mg pe zi.

• La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza uzuală este de 5-10 mg o dată pe zi, administrată oral. Siguranța și eficacitatea dozelor mai mari de 10 mg nu au fost studiate la acest grup de vârstă.

• La copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza uzuală este de 5-20 mg o dată pe zi, administrată oral. Siguranța și eficacitatea dozelor mai mari de 20 mg nu au fost studiate la acest grup de vârstă.

Dozele trebuie individualizate și ajustate în funcție de răspunsul fiecărui pacient la tratament şi de tolerabilitate, conform ghidurilor terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4). Copiii și adolescenții trebuie să urmeze un regim alimentar standard specifică de scădere a colesterolului înainte de a începe tratamentul cu rosuvastatină; acest regim alimentar trebuie menținut pe tot parcursul tratamentului.

Hipercolesterolemie familială homozigotă

La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială homozigotă, doza maximă recomandată este de 20 mg o dată pe zi.

Se recomandă o doză inițială de 5 până la 10 mg o dată pe zi, în funcție de vârstă, greutate și terapia anterioară cu statine. Doza trebuie crescută treptat, până la 20 mg o dată pe zi, în funcţie de răspunsul fiecărui pacient la tratament şi de tolerabilitate, conform ghidurilor terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea la copii și adolescenți (vezi pct. 4.4). Copiii și adolescenții trebuie trecuţi pe un regim alimentar standard de scădere a colesterolului înainte de a începe tratamentul cu rosuvastatină; această regim alimentar trebuie continuat în timpul tratamentului cu rosuvastatină. Există experiență limitată cu alte doze, decât 20 mg la această populație.

Comprimatele de 40 mg nu sunt adecvate pentru utilizare la copii şi adolescenţi.

Copii cu vârsta sub 6 ani

Siguranța și eficacitatea utilizării la copiii cu vârsta sub 6 ani nu au fost studiate.

Prin urmare, rosuvastatina nu se recomandă pentru utilizare la copiii cu vârsta sub 6 ani.

Utilizarea la pacienții vârstnici

La pacienţii cu vârsta peste 70 ani se recomandă o doză iniţială de 5 mg (vezi pct. 4.4). Nu este necesară nici un alt fel de ajustare a dozei, în funcţie de vârstă.

Utilizarea la pacienții cu insuficiență renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. La pacienţii cu insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei <60 ml/min) doza iniţială recomandată este de 5 mg. Doza de 40 mg este contraindicată la pacienții cu insuficiență renală moderată. La pacienţii cu insuficienţă renală severă utilizarea rosuvastatinei este contraindicată în orice doză (vezi pct. 4.3 şi pct. 5.2).

Utilizarea la pacienții cu insuficiență hepatică

Nu s-a înregistrat o creștere a expunerii sistemice la rosuvastatină la pacienții cu insuficienţă hepatică cu scor Child-Pugh de 7 sau mai puțin. Totuși, s-a observat o expunere sistemică crescută la pacienții cu insuficienţă hepatică cu scor Child-Pugh de 8 și respectiv, 9 (vezi pct. 5.2). La aceşti pacienţi trebuie avută în vedere o evaluare a funcţiei renale (vezi pct. 4.4). Nu există experiență la pacienții cu insuficienţă hepatică cu scor Child-Pugh mai mare de 9. Rosuvastatina este contraindicată la pacienții cu afecțiuni hepatice active (vezi pct. 4.3).

Rasă

La pacienţii de origine asiatică a fost observată o expunere sistemică crescută (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2). La pacienţii de origine asiatică doza iniţială recomandată este de 5 mg. Doza de 40 mg este contraindicată la acești pacienți.

Polimorfisme genetice

Polimorfismele genetice specifice sunt cunoscute că pot conduce la o creştere a expunerii la rosuvastatină (vezi pct. 5.2). Pentru pacienţii cunoscuţi ca având astfel de tipuri specifice de polimorfisme, se recomandă o doză zilnică mai mică de rosuvastatină.

Utilizare la pacienții cu factori predispozanți pentru miopatie

La pacienţii cu factori predispozanţi pentru miopatie, doza iniţială recomandată este de 5 mg (vezi pct. 4.4).

Doza de 40 mg este contraindicată la unii dintre aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).

Tratament concomitent

Rosuvastatina este un substrat pentru mai multe proteine transportoare (de exemplu, OATP1B1 și BCRP). Riscul de miopatie (inclusiv rabdomioliză) este crescut atunci, când rosuvastatina este administrată concomitent cu unele medicamente, care pot crește concentrația plasmatică a rosuvastatinei din cauza interacțiunilor cu aceste proteine transportoare (de exemplu, ciclosporina și anumiți inhibitori de protează, ce includ combinații de ritonavir cu atazanavir, lopinavir și/sau tipranavir, vezi pct. 4.4 și 4.5). Ori de câte ori este posibil, trebuie luată în considerare administrarea unor medicamente alternative şi, dacă este necesar, întreruperea temporară a tratamentului cu rosuvastatină. În situațiile în care administrarea concomitentă a acestor medicamente cu rosuvastatină este inevitabil, trebuie luate evaluate cu atenție beneficiul și riscul tratamentului concomitent și ajustările dozei de rosuvastatină (vezi pct. 4.5).

cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Efectul administrării concomitente de medicamente asupra rosuvastatinei
Inhibitori ai proteinelor transportoare:
Rosuvastatina este un substrat pentru anumite proteine transportoare, inclusiv transportorul de
captare hepatică OATP1B1 și transportorul de eflux BCRP. Administrarea concomitentă de
rosuvastatină cu inhibitori ai acestor proteine transportoare poate duce la creșterea concentrațiilor
plasmatice de rosuvastatină și la un risc crescut de miopatie (vezi Tabelul 1 și pct. 4.2, 4.4 și 4.5).
Ciclosporină
În timpul tratamentului concomitent cu rosuvastatină și ciclosporină, valorile ASC pentru
rosuvastatină au fost, în medie, de 7 ori mai mari decât cele observate la voluntarii sănătoși (vezi
Tabelul 1). Rosuvastatina este contraindicată la pacienţii trataţi concomitent cu ciclosporină (vezi
pct. 4.3). Administrarea concomitentă de rosuvastatină și ciclosporină nu a afectat concentrațiile
plasmatice ale ciclosporinei.
Inhibitori de protează
Deși nu se cunoaşte mecanismul exact al interacţiunilor, utilizarea concomitentă a inhibitorilor de
protează poate crește semnificativ expunerea la rosuvastatină (vezi Tabelul 1). De exemplu, într-un
studiu de farmacocinetică, administrarea concomitentă de rosuvastatină 10 mg și o combinație de
doi inhibitori de protează (atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg) la voluntari sănătoși a fost asociată
cu o creștere de aproximativ 3 ori a ASC, respectiv de 7 ori a Cmax. Utilizarea concomitentă a
rosuvastatinei cu unele combinații de inhibitori de protează poate fi luată în considerare după o
analiză atentă a ajustărilor dozei de rosuvastatină, pe baza creșterii așteptate a expunerii la
rosuvastatină (vezi Tabelul 1 și pct. 4.2, 4.4 și 4.5).
Gemfibrozil și alte medicamente hipolipemiante
Administrarea concomitentă de rosuvastatină și gemfibrozil a determinat o dublare a Cmax și ASC
pentru rosuvastatină (vezi pct. 4.4).
Pe baza datelor obţinute din studii de interacţiune specifice, nu sunt de aşteptat interacţiuni
farmacocinetice relevante cu fenofibratul, totuşi este posibilă o interacţiune farmacodinamică.
Gemfibrozilul, fenofibratul, alţi fibraţi şi niacina (acid nicotinic) în doze hipolipemiante (≥ 1 g pe

zi) cresc riscul de miopatie, în cazul administrării concomitente cu inhibitorii de HMG-CoA
reductază, probabil deoarece aceştia pot produce miopatie şi în cazul administrării în monoterapie.
Este contraindicată administrarea dozei de 40 mg concomitent cu un fibrat (vezi pct. 4.3 şi 4.4). De
asemenea, aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu doza de 5 mg.
Ezetimib
Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei 10 mg cu ezetimib 10 mg a dus la o creștere de 1,2 ori a
ASC al rosuvastatinei la pacienţi cu hipercolesterolemie (Tabelul 1). Cu toate acestea, nu poate fi
exclusă o interacțiune farmacodinamică, în ceea ce privește apariția reacțiilor adverse, între
rosuvastatină și ezetimib (vezi pct. 4.4).
Antiacide
Administrarea concomitentă de rosuvastatină cu o suspensie antiacidă conținând hidroxid de
aluminiu și magneziu a dus la o scădere a concentrației plasmatice de rosuvastatină cu aproximativ
50%. Acest efect a fost ameliorat antunci, când antiacidul a fost administrat la 2 ore după
rosuvastatină. Semnificația clinică a acestei interacțiuni nu a fost stabilită.
Eritromicină
Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei și eritromicinei a dus la o scădere cu 20% a ASC și o
scădere cu 30% a Cmax a rosuvastatinei. Această interacțiune poate fi determinată de creșterea
motilității intestinale cauzată de eritromicină.
Enzimele citocromului P450
Rezultatele studiilor in vitro și in vivo indică faptul că rosuvastatina nu este nici inhibitor, nici
inductor al izoenzimelor citocromului P450. În plus, rosuvastatina este un substrat cu afinitate slabă
pentru aceste izoenzime. Prin urmare, nu sunt de așteptat interacțiuni medicamentoase care să
rezulte din metabolizarea mediată de citocromul P450. Nu au fost observate interacțiuni relevante
clinic între rosuvastatină și fluconazol (un inhibitor al CYP2C9 și CYP3A4) sau ketoconazol (un
inhibitor al CYP2A6 și CYP3A4).
Ticagrelor
Ticagrelor poate provoca insuficiență renală și poate afecta excreția renală a rosuvastatinei,
crescând riscul acumulării de rosuvastatină. În unele cazuri, administrarea concomitentă de
ticagrelor și rosuvastatină a dus la scăderea funcției renale, creșterea nivelului CPK și rabdomioliză.
Se recomandă monitorizarea funcției renale și a CPK pe durata administrării concomitente de
ticagrelor și rosuvastatină.
Interacțiuni care impun ajustarea dozelor de rosuvastatină (vezi și Tabelul 1):
Când este necesară administrarea concomitentă de rosuvastatină cu alte medicamente cu efect
cunoscut de creştere a expunerii la rosuvastatină, doza de rosuvastatină trebuie ajustată. Se începe
cu o doză de 5 mg rosuvastatină o dată pe zi dacă creșterea așteptată a expunerii (ASC) este
aproximativ dublă sau mai mare. Doza zilnică maximă de rosuvastatină va fi ajustată astfel, încât
expunerea așteptată la rosuvastatină să nu să nu depăşească o doză zilnică de 40 mg rosuvastatină
administrată fără alte medicamente cu care să interacționeze, de exemplu, o doză de 20 mg
rosuvastatină cu gemfibrozil (o creștere de 1,9 ori) și o doză de 10 mg rosuvastatină în asociere cu
ritonavir/atazanavir (o creștere de 3,1 ori).
Dacă se observă că medicamentul crește cu mai puțin de două ori valoarea ASC, nu este necesară
reducerea dozei inițiale, dar trebuie avută în vedere precauție în cazul creșterii dozei de
rosuvastatină peste 20 mg.
Tabelul 1. Efectul administrării concomitente a medicamentelor asupra expunerii la
rosuvastatină (ASC; în ordine descrescătoare) conform studiilor clinice publicate.

Creștere de 2 ori sau mai mult a valorii ASC a rosuvastatinei
Interacțiuni în diferite scheme de dozaj
Doza de rosuvastatină
Sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir
(400 mg/100 mg/100 mg) + voxilaprevir (100 10 mg, doză unică
mg) o dată pe zi, timp de 15 zile
Ciclosporină, 75 mg până la 200 mg de
10 mg o dată pe zi, 10 zile
2 ori pe zi, 6 luni
Darolutamidă 600 mg de două ori pe zi,
5 mg, doză unică
5 zile
Regorafenib 160 mg, o dată pe zi, 14 zile
5 mg, doză unică
Atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o dată 10 mg, doză unică
pe zi, 8 zile
Velpatasvir 100 mg o dată pe zi
10 mg doză unică
Ombitasvir 25 mg/paritaprevir
150 mg/ritonavir 100 mg o dată pe zi/ 5 mg, doză unică
dasabuvir 400 mg de două ori pe zi, 14 zile
Grazoprevir 200 mg/elbasvir 50 mg o dată pe 10 mg, doză unică
zi, 11 zile
Glecaprevir 400 mg/pibrentasvir 120 mg o 5 mg o dată pe zi, 7 zile
dată pe zi, 7 zile
Lopinavir 400 mg/ritonavir 100 mg de două20 mg o dată pe zi, 7 zile
ori pe zi, 17 zile
Clopidogrel 300 mg de încărcare, urmat de
75 mg la 24 ore
20 mg, doză unică
Creșterea mai puțin de 2 ori a valorii ASC a rosuvastatinei
Interacțiuni în diferite scheme de dozaj
Doza de rosuvastatină
Gemfibrozil 600 mg de două ori pe zi, 7 zile 80 mg, doză unică
Eltrombopag 75 mg o dată pe zi, 5 zile
10 mg, doză unică
Darunavir 600 mg/ritonavir 100 mg de două 10 mg o dată pe zi, 7 zile
ori pe zi, 7 zile
Tipranavir 500 mg/ritonavir 200 mg de două 10 mg, doză unică
ori pe zi, 11 zile
Dronedarona 400 mg de două ori pe zi
Nu este disponibil
Itraconazol 200 mg o dată pe zi, 5 zile
10 mg, doză unică
Ezetimib 10 mg o dată pe zi, 14 zile
10 mg o dată pe zi, 14 zile
Scăderea valorii ASC a rosuvastatinei
Interacțiuni în diferite scheme de dozaj
Doza de rosuvastatină
Eritromicină 500 mg de 4 ori pe zi, 7 zile
Baicalin 50 mg de 3 ori pe zi, 14 zile

80 mg, doză unică
20 mg, doză unică

Modificarea ASC a
rosuvastatinei*
↑ de 7,4 ori
↑ 7,1 ori
↑ de 5,2 ori
↑ de 3,8 ori
↑ de 3,1 ori
↑ de 2,7 ori
↑ de 2,6 ori
↑ de 2,3 ori
↑ de 2,2 ori
↑ de 2,1 ori
↑ de 2 ori
Modificarea ASC a
rosuvastatinei*
↑ de 1,9 ori
↑ de 1,6 ori
↑ de 1,5 ori
↑ de 1,4 ori
↑ de 1,4 ori
↑ de 1,4 ori**
↑ de 1,2 ori**
Modificarea ASC a
rosuvastatinei*
↓ 20%
↓ 47%

*Datele prezentate ca modificare de x ori reprezintă un raport simplu între valorile obţinute în cazul administrării
concomitente şi valorile obţinute în cazul administrării rosuvastatinei în monoterapie. Datele exprimate ca modificare
procentuală (%) reprezintă diferenţa procentuală (%) relativă, comparativ cu administrarea de rosuvastatină în
monoterapie.
Creșterea este indicată cu „↑”, scăderea ca „↓”.
**Au fost efectuate mai multe studii de interacțiune cu diferite doze de rosuvastatină, tabelul prezintă raportul cel mai
semnificativ.
ASC = aria sub curbă

Administrarea concomitentă a următoarelor medicamente/combinații de medicamente nu a avut un

efect semnificativ clinic asupra raportului ASC al rosuvastatinei:
Aleglitazar 0,3 mg administrat timp de 7 zile; fenofibrat 67 mg de 3 ori pe zi, administrat timp de 7
zile; fluconazol 200 mg o dată pe zi, administrat timp de 11 zile; fosamprenavir 700 mg/ritonavir
100 mg de două ori pe zi, administrat timp de 8 zile; ketoconazol 200 mg de două ori pe zi,
administrat timp de 7 zile; rifampicină 450 mg o dată pe zi, administrat timp de 7 zile; silimarină
140 mg de trei ori pe zi, administrat timp de 5 zile.
Efectele rosuvastatinei asupra medicamentelor administrate concomitent
Antagonişti ai vitaminei K
Similar altor inhibitori ai HMG-CoA reductază, iniţierea tratamentului sau creşterea dozei de
rosuvastatină la pacienţii trataţi concomitent cu antagonişti ai vitaminei K (de exemplu, warfarină
sau alte anticoagulante cumarinice) poate duce la creşterea Raportului Internaţional Normalizat
(INR). Întreruperea tratamentului sau reducerea dozei de rosuvastatină poate duce la o scădere a
INR. În astfel de cazuri se recomandă monitorizarea corespunzătoare a INR.
Contraceptive orale/terapie de substituţie hormonală (TSH)
Administrarea concomitentă de rosuvastatina şi un contraceptiv oral a dus la o creştere a ASC a
etinilestradiolului şi norgestrelului cu 26%, respectiv 34%. Aceste creșteri ale concentrațiilor
plasmatice trebuie luate în considerare la stabilirea dozei de contraceptive orale. Nu sunt disponibile
date farmacocinetice pentru pacienții cărora li se administrează concomitent rosuvastatină și TSH
și, prin urmare, nu poate fi exclus un efect similar. Totuși, în timpul studiilor clinice, această
combinație a fost evaluată extensiv în studii clinice şi a fost bine tolerată.
Alte medicamente:
Digoxină
Pe baza datelor din studii de interacţiune specifice, nu este de aşteptat nicio interacţiune
semnificativă clinic cu digoxina.
Acid fusidic
Nu au fost efectuate studii de interacțiune cu rosuvastatina și acidul fusidic. Riscul de miopatii,
inclusiv rabdomioliză, poate fi crescut prin administrarea sistemică concomitentă de acid fusidic cu
statine. Mecanismul acestei interacțiuni (dacă este farmacodinamică, farmacocinetică sau ambele)
nu este încă determinat. La pacienţii cărora li sa administrat această combinaţie au fost raportate
cazuri de rabdomioliză (inclusiv unele letale).
Dacă este necesar tratamentul sistemic cu acid fusidic, tratamentul cu rosuvastatină trebuie
întrerupt. Vezi, de asemenea, pct. 4.4.
Copii şi adolescenţi
Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi. Gradul de interacţiune la copii şi
adolescenţi nu este cunoscut.

Sarcina și alăptarea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza acest medicament.
Nu luați Zetor dacă sunteți gravidă sau alăptați. Dacă rămâneți gravidă în timpul tratamentului cu
Zetor, opriți imediat să o administrați și spuneți medicului dumneavoastră. Femeile trebuie să
evite să rămână gravide în timpul tratamentului cu Zetor, utilizând o metodă contraceptivă adecvată.
Conducerea și folosirea vehiculelor
Majoritatea pacienților pot conduce vehicule și pot folosi utilaje în timpul tratamentului cu Zetor,
deoarece nu le va influenţa capacitatea de a desfăşura aceste activităţi. Cu toate acestea, unele
persoane pot prezenta amețeli în timpul tratamentului cu Zetor. Dacă vă simțiți amețit, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră înainte de a încerca să conduceți vehicule sau să folosiți utilaje.
Zetor conține lactoză
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă
rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6. Conținutul ambalajului și alte informații.