MD

← Înapoi la prospect

Fișă tehnică · Wilate® 1000 1000 UI/1000 UI, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).

  • Cod ATC: B02BD06
  • Forma farmaceutică: pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă
  • Concentrație: 1000 UI/1000 UI

Acțiune farmacologică

Wilate face parte din grupa farmacoterapeutică a medicamentelor denumite factori de coagulare şi conţine factor von Willebrand (FVW) şi factor de coagulare uman VIII (FVIII) . Împreună, aceste două proteine sunt implicate în coagularea sângelui. Boala Von Willebrand Wilate este utilizat pentru a trata şi preveni sângerarea la pacienţii cu boală von Willebrand (BVW) care este, de fapt, o familie de boli înrudite. Boala Von Willebrand este o afecţiune caracterizată de o anomalie a coagulării sângelui, care poate induce hemoragii de o durată mai lungă decât cea preconizată. Acest lucru este determinat de lipsa de FVW în sânge sau de faptul că FVW nu acţionează în mod corespunzător. Hemofilia A Wilate este utilizat pentru a trata şi preveni sângerarea la pacienţii cu hemofilie A. Aceasta este o afecţiune în care sângerarea poate continua o perioadă mai mare decât cea preconizată. Cauza este o lipsă congenitală de FVIII în sânge. 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Wilate Nu utilizaţi Wilate - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la factorul de coagulare uman VIII, factorul von Willebrand sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). Atenţionări şi precauţii Înainte să utilizaţi Wilate adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. • Orice medicament preparat din sânge uman (care conţine proteine) şi care este injectat într-o venă (administrat intravenos), cum este Wilate, poate provoca reacţii alergice. Vă rugăm să urmăriţi primele semne de reacţii alergice (hipersensibilitate), cum sunt urticarie, erupţii trecătoare pe piele, senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, tensiune arterială mică sau anafilaxie (atunci când oricare dintre sau toate simptomele de mai sus se dezvoltă rapid şi sunt intense). În cazul în care apar aceste simptome, opriţi imediat administrarea şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră. • Când medicamentele sunt preparate din sânge uman sau plasmă, se iau anumite măsuri pentru prevenirea transmiterii infecţiilor la pacienţi. Acestea includ selectarea atentă a donatorilor de sânge şi plasmă, pentru a exclude pe cei care prezintă un risc de contaminare cu agenţi infecţioşi, testarea fiecărui eşantion sau a fiecărui set de eşantioane de plasmă donată, pentru a verifica absenţa virusurilor/agenţilor infecţioşi şi introducerea în procesul de prelucrare a sângelui sau a plasmei a unor etape pentru inactivarea sau înlăturarea virusurilor. În ciuda acestor măsuri, când se administrează medicamente preparate din sânge uman sau plasmă, posibilitatea de transmitere a unei infecţii nu poate fi exclusă în totalitate. Acest lucru se aplică şi în cazul virusurilor necunoscute sau nou-apărute sau al altor tipuri de infecţii. Măsurile luate sunt considerate eficace împotriva virusurilor încapsulate, cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B şi virusul hepatitei C precum şi împotriva virusului neîncapsulat al hepatitei A. Măsurile luate pot avea valoare limitată împotriva virusurilor neîncapsulate, cum este parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirus B19 poate fi gravă la gravide (infectarea copilului) şi la persoanele al căror sistem imunitar este slăbit sau care au anumite tipuri de anemie (de exemplu anemie cu celule în seceră, numită şi siclemie sau fragmentare anormală a globulelor roşii). Se recomandă ca de fiecare dată când vi se administrează o doză de Wilate, denumirea şi numărul lotului medicamentului să fie înregistrate, pentru a păstra o evidenţă a loturilor utilizate. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda vaccinarea împotriva hepatitei A şi B, în cazul în care sunteţi tratat în mod regulat/repetat cu medicamente care conţin FVW/FVIII derivate din plasmă umană. Boala Von Willebrand (BVW) Vă rugăm să citiţi pct. 4. (Boala Von Willebrand BVW pentru a depista reacţiile adverse relaţionate cu tratamentul BVW). Hemofilia A Formarea inhibitorilor (anticorpilor) este o complicație cunoscută, care poate apărea în timpul tratamentu

Doze și mod de administrare

Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul tulburărilor de coagulare. Medicamentul este de unică folosinţă, astfel încât trebuie administrat întregul conţinut al flaconului. În cazul în care mai rămâne o cantitate de medicament, aceasta trebuie eliminată în conformitate cu reglementările locale.

Boala Von Willebrand (BVW)

Raportul dintre FVW:RCo şi FVIII:C este de 1:1. În general, 1 UI/kg MC de FVW:RCo şi FVIII:C creşte concentraţia plasmatică cu 1,5-2% din activitatea normală pentru proteina respectivă. De regulă, pentru a obţine hemostaza corespunzătoare, sunt necesare aproximativ 20 - 50 UI Wilate/kg. Această cantitate va creşte concentraţiile plasmatice ale FVW:RCo şi FVIII:C ale pacienţilor cu aproximativ 30-100%.

Poate fi necesară o doză iniţială de 50-80 UI Wilate/kg, în special în cazul pacienţilor cu BVW tip 3, în cadrul căreia menţinerea unor concentraţii plasmatice corespunzătoare poate necesita doze mai mari decât în cazul altor tipuri de BVW.

Copii şi adolescenţi

Nu există suficiente date, pentru a putea permite recomandarea utilizării medicamentului Wilate la copii sub 6 ani.

Prevenirea hemoragiei în cazul intervenţiilor chirurgicale sau al traumelor severe:

Pentru prevenirea sângerării în cazul intervenţiilor chirurgicale, Wilate trebuie administrat cu 1-2 ore înainte de a începe procedura chirurgicală. Trebuie atinse conc

O doză corespunzătoare trebuie re-administrată la interval de 12-24 ore de tratament. Doza şi durata tratamentului depind de starea clinică a pacientului, tipul şi severitatea sângerării, precum şi de ambele concentraţii plasmatice ale FVW:RCo şi FVIII:C.

În cazul pacienţilor trataţi cu medicamente care conţin FVW şi FVIII, concentraţiile plasmatice de FVIII:C trebuie monitorizate, pentru a identifica concentraţiile plasmatice FVIII:C excesiv crescute în mod susţinut, care pot creşte riscul de apariţie a evenimentelor trombotice, în special la pacienţii cu factori de risc clinici sau paraclinici cunoscuţi. În cazul în care se observă concentraţii plasmatice excesiv crescute de FVIII:C, trebuie luată în considerare reducerea dozelor şi/sau prelungirea intervalului dintre administrarea dozelor sau folosirea medicamentelor cu VWF şi conţinut mic de FVIII.

Profilaxie:

În cazul pacienţilor cu BVW, pentru profilaxia pe termen lung împotriva sângerărilor, trebuie administrate doze de 20-40 UI/kg, de 2 sau de 3 ori pe săptămână. În unele cazuri, cum sunt pacienţii cu sângerări gastrointestinale, pot fi necesare doze mai mari.

Hemofilie A

Doza şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de FVIII, de localizarea şi intensitatea sângerării precum şi de starea clinică a pacientului.

Numărul de unităţi de FVIII administrate este exprimat în Unităţi Internaţionale (UI), conform cu standardul curent OMS pentru medicamente care conţin FVIII. Activitatea FVIII în plasmă este exprimată ca procent (referitor la plasma umană normală) sau în UI (referitor la un Standard Internaţional pentru activitatea FVIII în plasmă).

1 UI de activitate a FVIII este echivalentă cu cantitatea de FVIII dintr-un ml de plasmă umană normală.

Tratamentul de necesitate:

Calcularea dozei necesare de FVIII se bazează pe descoperirea empirică a faptului că 1 UI FVIII:C/kg creşte concentraţia plasmatică cu 1,5-2% comparativ cu activitatea normală. Doza necesară este stabilită prin utilizarea următoarei formule:

UI necesare = Greutate (kg) x creştere dorită FVIII (%) (UI/dl) x 0,5 UI/kg

Cantitatea care trebuie administrată şi frecvenţa administrării trebuie să fie determinate întotdeauna de eficacitatea clinică, pentru fiecare pacient în parte. În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea FVIII nu trebuie să scadă sub activitatea plasmatică normală la concentraţia dată (în % referitor la plasma umană normală sau UI/dl) în perioada corespunzătoare. Următorul tabel poate fi utilizat ca ghid pentru doze în cazul episoadelor de sângerare şi intervenţiilor chirurgicale.

Schemă de tratament pentru hemoragii şi intervenţii chirurgicale

Gradul hemoragiei/Tip de intervenţie chirurgicalăConcentraţie plasmatică necesară de FVIII (%) (UI/dl)Frecvenţa administrării dozelor (ore)/Durata terapiei (zile)
Hemoragie
Hemartroză incipientă, sângerare musculară sau sângerare orală20 – 40Se repetă la intervale de 12 până la 24 de ore. Cel puţin 1 zi, până când episodul de sângerare indicat prin durere este remis sau intervine vindecarea
Hemartroză extinsă, sângerare musculară sau hematom30 – 60Se repetă administrarea la intervale de 12 până la 24 de ore timp de 3 până la 4 zile sau mai mult, până ce durerea şi infirmitatea sunt soluţionate.
Hemoragii care pot pune viaţa în pericol60 – 100Se repetă administrarea la intervale de 8 până la 24 de ore, până ce ameninţarea trece
Intervenţii chirurgicale
Minore, incluzând extracţii dentare30 – 60La intervale de 24 de ore, cel puţin 1 zi, până la vindecare
Majore80 – 100 (pre- şi post- operator)Se repetă administrarea la intervale de 8 până la 24 de ore, până la vindecarea corespunzătoare a cicatricei, apoi terapie timp de cel puţin 7 zile, pentru a menţine o activitate a FVIII de 30% - 60% (UI/dl).

Profilaxie:

La pacienţii cu hemofilie A severă, în profilaxia de lungă durată împotriva sângerărilor, trebuie administrate doze de 20 - 40 UI Wilate/kg, la intervale de 2 până la 3 zile. În anumite cazuri, în special în cazul pacienţilor mai tineri, pot fi necesare intervale mai mici între administrări sau doze mai mari. Perfuzare continuă:

Înainte de intervenţiile chirurgicale, trebuie efectuată o analiză farmacocinetică, pentru a obţine o estimare a clearance-ului. Viteza de perfuzare iniţială poate fi calculată astfel:

Viteza de perfuzare (UI/kg şi oră) = Clearance (ml/kg şi oră) x concentraţia plasmatică la starea de echilibru dorită (UI/ml)

După perioada iniţială de perfuzare continuă de 24 de ore, clearance-ul trebuie calculat din nou, zilnic, utilizând ecuaţia de mai sus, în funcţie de concentraţia la starea de echilibru măsurată şi de viteza de perfuzare cunoscută.

În timpul tratamentului, se recomandă identificarea corespunzătoare a concentraţiilor plasmatice de FVIII:C, pentru a ghida stabilirea dozei şi a frecvenţei adminstrărilor repetate. În cazul intervenţiilor chirurgicale majore, în special, este indispensabilă monitorizarea exactă a terapiei de substituţie, cu ajutorul coagulogramei (FVIII:C). Răspunsul pacienţilor la tratamentul cu FVIII poate varia individual, prezentând timpi diferiţi de înjumătăţire plasmatică şi de recuperare a factorului plasmatic.

Copii şi adolescenţi

Nu există date suficiente pentru a recomanda utilizarea Wilate la copii cu vârsta sub 6 ani, diagnosticaţi cu hemofilie de tip A.

Mod de administrare

Administrare intravenoasă.

Debitul de injectare sau de perfuzare nu trebuie să depăşească 2-3 ml pe minut.

Pentru instrucţiunile referitoare la reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Interacțiuni

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se cunosc interacţiuni cu alte medicamente.

Sarcină și alăptare

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Wilate conţine sodiu
Acest medicament conţine sodiu până la 2,55 mmol (58,7 mg) per flacon pentru flaconul care
conţine FVW 500 UI şi FVIII 500 UI şi până la 5,1 mmol (117,3 mg) per flacon pentru flaconul
care conţine FVW 1000 UI şi FVIII 1000 UI. Aceste valori vor fi luate în considerare dacă urmaţi o
dietă cu restricţie de sodiu.
3.