Fișă tehnică · Trombostop® 2 mg, comprimate
Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).
- Cod ATC: B01AA07
- Forma farmaceutică: comprimate
- Concentrație: 2 mg
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Doze
Populaţia generală ţintă
Sensibilitatea la anticoagulante prezintă varianţii inter-individuale şi, de asemenea, se poate modifica pe parcursul tratamentului. De aceea, este necesară efectuarea periodică a timpului protrombinei (TP)/International Normalized Ratio (INR) şi adaptarea dozelor pacientului în funcţie de rezultate. În lipsa acestei posibilităţi, Trombostop nu trebuie folosit.
Trombostop trebuie administrat în priză unică zilnică.
Pentru adaptarea dozei la diferite stări clinice, vezi, de asemenea, pct. 4.4 şi pct. 4.5.
Doza iniţială
Doza de Trombostop trebuie individualizată. Dacă valoarea TP/INR înainte de începerea tratamentului se situează în intervalul normal, doza iniţială recomandată de Trombostop este între 2 mg pe zi şi 4 mg pe zi fără administrarea unei doze de atac. De asemenea, tratamentul poate fi început cu doze de atac, de obicei 6 mg în prima zi, urmată de 4 mg în cea de-a doua zi.
Dacă valoarea TP/INR înainte de începerea tratamentului este anormală, tratamentul trebuie început cu precauţie.
Pacienţii vârstnici (≥ 65 ani), pacienţii cu boală hepatică sau insuficienţă hepatică severă cu congestie hepatică sau pacienţii malnutriţi pot necesita doze mai mici în timpul iniţierii tratamentului şi pe perioada de întreţinere (vezi pct. 4.4).
1
Trebuie determinată zilnic valoarea TP/INR începând cu a doua sau a treia doză de Trombostop şi până când status-ul coagulării este stabilizat în intervalul-ţintă. Ulterior, intervalul dintre teste poate fi extins, în funcţie de gradul de stabilitate a rezultatelor TP/INR. Se recomandă ca probele de sânge pentru analizele de laborator să fie recoltate de fiecare dată în acelaşi moment al zilei.
Tratamentul de întreţinere şi testele de coagulare:
Doza de întreţinere diferă de la pacient la pacient şi faptul că este adecvată trebuie verificat individual pe baza valorilor TP/INR. Raportul TP/INR trebuie determinat periodic, de exemplu o dată pe lună.
De obicei, dozele de întreţinere variază între 1 şi 8 mg pe zi, în funcţie de pacient, boala de bază, indicaţia clinică şi intensitatea dorită a anticoagulării.
În funcţie de indicaţia clinică, intensitatea optimă a anticoagulării sau intervalul ţintă este situat în general între valori ale INR de 2,0 şi 3,5 (vezi tabelul 1). În anumite cazuri, pot fi necesare valori INR mai mari, de până la 4,5.
Tabelul 1 INR recomandat* pentru tratament anticoagulant oral
Indicaţia INR recomandat Profilaxia şi tratamentul tromboembolismului venos (inclusiv embolismului pulmonar)
| 2,0-3,0 | |
| Fibrilaţie atrială | 2,0-3,0 |
| Post infarct miocardic (cu risc crescut de apariţie a complicaţiilor tromboembolice) | 2,0-3,0 |
| Valve cardiace bioprostetice | 2,0-3,0 |
| Profilaxie secundară la pacienţi cu sindromul antifosfolipidic | 2,0-3,0 |
| Pacienţi cu sindromul antifosfolipid şi tromboembolism venos în tratament cu antagonişti ai vitaminei K | 2,0-3,5 |
| Valve cardiace mecanice | 2,0-3,5 |
* TP, care reflectă reducerea factorilor de coagulare VII, X şi II dependenţi de vitamina K, este dependent de răspunsul la tromboplastina utilizată pentru testarea TP. Receptivitatea tromboplastinei locale comparativ cu preparatele internaţionale de referinţă ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este reflectată de Indexul Internaţional de Sensibilitate (IIS) “Raportul internaţional normalizat” (INR) a fost introdus în scopul standardizării TP. INR este raportul dintre TP plasmatic al pacientului anticoagulat şi TP plasmatic normal, utilizându-se aceeaşi tromboplastină în acelaşi sistem de testare, ridicat la puterea unei valori definite de Indexul Internaţional de Sensibilitate.
Întreruperea tratamentului
În general, după întreruperea tratamentului cu Trombostop nu există niciun pericol de hipercoagulabilitate reactivă și, prin urmare, nu este necesară reducerea treptată a dozei.
Cu toate acestea, s-a observat în cazuri extrem de rare şi la anumiţi pacienţi cu risc crescut (de exemplu după infarct miocardic) că întreruperea tratamentului anticoagulant trebuie să fie realizată gradual.
Doze uitate
Efectul anticoagulant al Trombostop persistă mai mult de 24 ore. Dacă pacientul uită să administreze doza prescrisă de Trombostop la ora programată, doza trebuie administrată cât mai curând posibil în
2 aceeaşi zi. Pacientul nu trebuie să administreze doza uitată prin dublarea dozei zilnice pentru a compensa dozele uitate, dar trebuie să ceară sfatul medicului.
Trecerea de la tratamentul cu heparină la anticoagulant oral
În situaţii clinice care necesită o anticoagulare rapidă se preferă tratamentul iniţial cu heparină deoarece efectul anticoagulant al Trombostop este întârziat. Trecerea de la tratamentul cu heparină la Trombostop poate începe concomitent cu tratamentul cu heparină sau poate fi întârziată, în funcţie de starea clinică. Pentru a asigura anticoagulare continuă, este recomandată continuarea prescrierii tratamentului cu heparină timp de minimum 4 zile după începerea tratamentului cu Trombostop şi continuarea tratamentului cu heparină până când INR se situează în intervalul-ţintă timp de cel puţin două zile consecutive. În timpul fazei de tranziţie este necesară monitorizarea atentă a anticoagulării.
Tratamentul în timpul intervenţiilor stomatologice şi chirurgicale
Pacienţii care utilizează Trombostop şi care sunt supuşi unei intervenţii chirurgicale sau unor proceduri invazive necesită o supraveghere atentă a coagulării. În anumite situaţii, de exemplu când zona de operare este limitată şi accesibilă pentru a permite utilizarea eficientă a procedurilor locale pentru hemostază, procedurile stomatologice sau procedurile chirurgicale minore pot fi efectuate în timpul anticoagulării continue fără risc exagerat de hemoragie. Decizia pentru întreruperea Trombostop, chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp, trebuie să aibă atent în vedere riscurile şi beneficiile individuale. Introducerea tratamentului anticoagulant cumulativ, de exemplu cu heparină trebuie să se bazeze pe evaluarea atentă a riscurilor probabile de tromboembolism şi hemoragie.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu se recomandă utilizarea Trombostop la pacienţii cu insuficienţă renală severă din cauza riscului crescut de hemoragie. Trebuie avută grijă la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (vezi pct. 4.3, pct. 4.4 şi pct. 5.2).
Insuficienţă hepatică
Nu se recomandă utilizarea Trombostop la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă din cauza riscului crescut de hemoragie. Trebuie avută grijă la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 4.3, pct. 4.4 şi pct. 5.2).
Utilizarea la copii
Experienţa cu anticoagulantele orale, inclusiv acenocumarolul, la copii rămâne limitată. Se recomandă prudenţă şi monitorizarea mai frecventă a timpului protrombinei și INR (vezi pct. 4.4).
Utilizarea la vârstnici
Pacienţii vârstnici pot necesita doze iniţiale şi de întreţinere mai mici. Se recomandă prudenţă şi o monitorizare mai frecventă a timpului de protrombină și a INR-ului (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2).
Mod de administrare
Doza zilnică trebuie luată întotdeauna în acelaşi moment al zilei. Comprimatul trebuie înghiţit întreg, cu un pahar cu apă.
Interacțiuni
cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Există multe interacţiuni posibile între derivaţii cumarinici şi alte medicamente. Interacțiunile cu
relevanță clinică sunt prezentate mai jos. Multe dintre acestea sunt doar rapoarte izolate sau au fost
raportate mai degrabă cu warfarină, decât cu acenocumarol; pentru completare, toate au fost incluse.
Mecanismele implicate în aceste interacţiuni sunt: tulburările de absorbţie, inhibarea sau activarea
sistemului enzimatic de metabolizare (în principal CYP2C9, vezi, de asemenea, pct. 5.2) şi scăderea
cantităţii de vitamină K necesară gama-carboxilării factorilor de coagulare. Este important de notat că
anumite medicamente pot interacţiona prin mai mult decât un mecanism. Deşi numai un număr limitat
de interacţiuni au semnificaţie, orice tratament concomitent prezintă riscul unei interacţiuni. De aceea,
este necesară supravegherea atentă, regulată (de 2 ori pe săptămână) a timpilor de coagulare în cazul
prescrierii oricărui tratament în asociere cu Trombostop sau la întreruperea unui medicament
administrat concomitent.
Interacţiuni care nu recomandă utilizarea concomitentă
Efectele altor medicamente asupra acenocumarolului
Următoarele medicamente potenţează activitatea anticoagulantă a acenocumarolului şi/sau modifică
hemostaza, crescând astfel riscul de apariţie a hemoragiei. Medicamentele care modifică hemostaza pot
potența activitatea anticoagulantă a Trombostop și, prin urmare, crește riscul de sângerare.
5
În consecință, Trombostop nu trebuie prescris împreună cu astfel de medicamente, inclusiv:
heparină (inclusiv heparină cu greutate moleculară mică) (cu excepţia situaţiilor care necesită
anticoagulare rapidă; vezi pct. 4.2),
antibiotice (de exemplu clindamicina);
inhibitori ai agregării plachetare (de exemplu dipiridamol, clopidogrel) , acid salicilic şi derivaţii
săi (de exemplu acidul acetilsalicilic, acidul para-aminosalicilic, diflunisalul).
clopidogrel, ticlopidina, fenilbutazonă şi alţi derivaţi pirazolonici (de exemplu sulfinpirazona) şi
alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene incluzând inhibitorii ciclooxigenazei 2 (de
exemplu celecoxib), doze mari de metilprednisolon administrat intravenos.
Creşterea INR a fost raportată la pacienţii care au luat glucozamină şi antagonişti ai vitaminei K orale.
Prin urmare, pacienţii trataţi cu antagonişti ai vitaminei K cu administrare orală trebuie monitorizaţi
îndeaproape la momentul iniţierii sau încheierii tratamentului cu glucozamină.
Riscul de sângerare gastrointestinală este mai mare dacă Trombostop este prescris în asociere cu aceste
medicamente. În cazul utilizării concomitente inevitabile, trebuie efectuate mai frecvent teste de
coagulare.
Interacţiuni de luat în considerare
Următoarele medicamente pot potenţa efectul anticoagulant al acenocumarolului:
- alopurinol,
- steroizi anabolizanţi,
- steroizi androgeni,
- antiaritmice (de exemplu amiodaronă, chinidină),
- antibiotice:
- antibiotice cu spectru larg (de exemplu amoxicilină, amoxicilină cu acid clavulanic), macrolide
(de exemplu eritromicină, claritromicină)
- cefalosporine de generaţia a doua şi a treia,
- metronidazol,
- chinolone (de exemplu, ciprofloxacină, norfloxacină, ofloxacină),
- tetracicline,
- neomicină,
- cloramfenicol,
- derivați de imidazol, inclusiv cei administrați local (de exemplu econazol, fluconazol, ketoconazol,
miconazol),,
- sulfonamide încluzând cotrimoxazol (sulfametoxazol + trimetoprim),
- fibraţi (de exemplu acid clofibric), derivate moștenitoare și analogi structurali (de exemplu fenofibrat,
gemfibrozil),
- disulfiram,
- acid etacrinic,
- glucagon,
- medicamente antidiabetice orale (de exemplu glibenclamidă),
- sulfoniluree (cum sunt tolbutamida şi clorpropamida),
- antagoniști H2 (de exemplu, cimetidină),
- paracetamol,
- hormoni tiroidieni (inclusiv dextrotiroxina),
- sulfinpirazonă,
- statine (de exemplu fluvastatină, atorvastatină, simvastatină),
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei ISRS (de exemplu citalopram, fluoxetină, sertralină),
- tamoxifen
- 5-fluorouracil și analogi,
6
- tramadol,
- inhibitori ai pompei de protoni (de exemplu, omeprazol),
- activatori de plasminogen (de exemplu, urokinază, streptokinază şi alteplază),
- inhibitori ai trombinei (de exemplu, argatroben),
- agenţi prokinetici (de exemplu, cisapridă),
- antiacide (de exemplu, hidroxid de magneziu),
- viloxazin.
Inhibitorii CYP2C9 pot potența efectul anticoagulant al acenocumarolului.
Următoarele medicamente pot diminua efectul anticoagulant al acenocumarolului:
- aminoglutetimide,
- medicamente antineoplazice (azatioprină, 6-mercaptopurină),
- barbiturice (de exemplu fenobarbital),
- carbamazepină,
- colestiramină (vezi pct. 4.9),
- griseofulvină,
- anticoncepţionale orale,
- rifampicină,
- inhibitorii proteazei HIV (de exemplu ritonavir, nelfinavir),
- diuretice tiazidice,
- sunătoarea (Hypericum perforatum),
- inductorii CYP2C9, CYP2C19 sau CYP3A4 pot scădea efectul anticoagulant al acenocumarolului.
Vitamina E și corticosteroizii (de exemplu, metilprednisolon, prednison) pot diminua efectul
anticoagulant al derivaților cumarinici.
Un efect imprevizibil asupra anticoagulării, incluzând atât creșterea cât și scăderea activității
anticoagulante a fost raportată pentru următoarele medicamente:
- inhibitori de protează HIV (de exemplu, indinavir, nelfinavir, ritonavir, saquinavir).
Efectul acenocumarolului asupra altor medicamente
În timpul tratamentului concomitent cu derivați de hidantoină (cum ar fi fenitoina), concentrația
plasmatică a hidantoinei poate crește.
Trombostop poate potența efectul hipoglicemiant al derivaților de sulfoniluree (de exemplu
glibenclamidă, glimepiridă).
Deoarece nici severitatea, nici semnele precoce de interacţiune nu pot fi prevăzute, pacienţii trataţi cu
Trombostop şi în special cei cu disfuncţii hepatice nu trebuie să consume alcool etilic.
Sucul de merișoare este interzis pacienților care primesc Trombostop din cauza riscului teoretic crescut
de anticoagulare. Supravegherea medicală suplimentară și monitorizarea INR trebuie luate în
considerare la orice pacient tratat cu Trombostop care utilizează regulat suc de merișoare. Nu se
cunoaște dacă alte produse care conțin merișoare, ca de exemplu capsulele sau sucul concentrat,
interacționează cu Trombostop. De aceea, aceeași precauție trebuie respectată și cu aceste produse.
Sarcină și alăptare
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu utilizaţi Trombostop dacă sunteţi gravidă.
Trombostop, ca şi alte anticoagulante, poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră. De
aceea este important să spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, sau plănuiţi să
deveniţi gravidă. Dacă sunteţi la vârsta fertilă, medicul dumneavoastră vă poate efectua un test de
sarcină, pentru a exclude sarcina.
4
Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră riscul potenţial al utilizării Trombostop în
timpul sarcinii.
Decizia de alăptare în timpul tratamentului cu Trombostop trebuie evaluată cu atenţie împreună cu
medicul dumneavoastră. Este posibil să aveţi nevoie, împreună cu copilul, de o monitorizare
deosebită dacă alăptaţi şi utilizaţi Trombostop. Ca şi precauţie, medicul dumneavoastră poate
prescrie vitamina K copilului dumneavoastră.
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive eficace în timpul utilizării
Trombostop.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.