Fișă tehnică · Rosucard® 20 mg 20 mg, comprimate filmate

Înainte de iniţierea tratamentului pacientul trebuie instruit să urmeze o dietă standard de reducere a colesterolemiei care trebuie să continue pe durata tratamentului. Doza trebuie individualizată în funcţie de obiectivul tratamentului şi răspunsul pacientului, utilizând ghidurile curente.

Doze

Tratamentul hipercolesterolemiei

Doza de iniţiere recomandată este 5 mg sau 10 mg administrate pe cale orală o dată pe zi, atât la pacienţii care nu au mai urmat niciodată tratament cu statine, cât şi la pacienţii care sunt trecuţi de la un tratament cu un alt inhibitor al HMG-CoA reductazei. Administrarea unei doze de 5 mg poate fi realizată prin împărţirea unui comprimat de 10 mg, folosind linia mediană.

Alegerea dozei de iniţiere trebuie să ia în considerare colesterolemia fiecărui pacient şi riscul cardiovascular, cât şi riscul potenţial de reacţii adverse (vezi pct. 4.4 și 4.8). Ajustarea dozei poate fi făcută după 4 săptămâni, dacă este necesar (vezi pct. 5.1). Având în vedere creşterea frecvenţei raportării de reacţii adverse în cazul utilizării dozei de 40 mg, comparativ cu dozele mai mici (vezi pct. 4.8), o creştere treptată finală la doza maximă de 40 mg trebuie luată în considerare numai în cazul pacienţilor cu hipercolesterolemie severă şi risc cardiovascular crescut (în special pacienţii cu hipercolesterolemie familială), care nu ating valorile ţintă ale tratamentului cu doza de 20 mg şi în cazul cărora se va efectua o monitorizare de rutină (vezi pct. 4.4). La iniţierea dozei de 40 mg se recomandă monitorizare specializată.

Prevenţia evenimentelor cardiovasculare

În studiul de evaluare a reducerii riscului de evenimente cardiovasculare doza utilizată a fost de 20 mg pe zi (vezi pct. 5.1).

Copii şi adolescenţi

Utilizarea rosuvastatinei la copii şi adolescenţi trebuie efectuată numai de către medici specialişti.

Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani (Stadiul Tanner <II-V) Hipercolesterolemia familială heterozigotă

La copii şi adolescenţi cu hipercolesterolemie familială heterozigotă doza uzuală de iniţiere este de 5 mg zilnic.

• La copiii cu vârsta între 6 și 9 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă dozele uzuale sunt cuprinse în intervalul 5 - 10 mg , administrate pe cale orală o dată pe zi. Siguranţa și eficacitatea dozelor mai mari de 10 mg nu au fost studiate la această grupă de pacienţi.

• La copiii cu vârsta între 10 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă dozele uzuale sunt cuprinse în intervalul 5-20 mg, administrate pe cale orală o dată pe zi. Siguranţa și eficacitatea dozelor mai mari de 20 mg nu au fost studiate la această grupă de pacienţi.

2

Doza trebuie crescută treptat în funcţie de răspunsul individual şi tolerabilitatea pacientului, conform recomandărilor pentru tratamentul la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4). Copii şi adolescenţii trebuie să urmeze o dietă standard de scădere a colesterolemiei înainte de iniţierea tratamentului cu rosuvastatină, iar această dietă trebuie continuată pe durata tratamentului cu rosuvastatină.

Hipercolesterolemia familială homozigotă

La copiii cu vârsta între 6 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială homozigotă, doza maximă recomandată este de 20 mg o dată pe zi.

Este recomandată administrarea unei doze iniţiale de 5 până la 10 mg în funcţie de vârstă, greutate și utilizarea statinelor în antecedente. Creșterea la doza maximă de 20 mg o dată pe zi trebuie efectuată în concordanţă cu răspunsul și tolerabilitatea individuală la pacienţii copii și adolescenţi, conform cu ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea la copii și adolescenţi (vezi pct 4.4). Copiii și adolescenţii trebuie să urmeze regimul alimentar standard de reducere a colesterolului înainte de iniţierea tratamentului cu rosuvastatină; acest regim alimentar trebuie continuat în timpul tratamentului cu rosuvastatină. La această grupă de pacienţi există experienţă limitată cu doze mai mari de 20 mg.

Comprimatul de 40 mg nu este adecvat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.

Copii cu vârsta sub 6 ani

Siguranţa și eficacitatea utilizării la copii cu vârsta sub 6 ani nu a fost studiată. Prin urmare, utilizarea rosuvastatinei nu este recomandată la copii cu vârsta sub 6 ani.

Vârstnici

În cazul pacienţilor cu vârsta peste 70 de ani se recomandă o doză de iniţiere de 5 mg (vezi pct. 4.4). Nu este necesară nicio altă ajustare a dozei în funcţie de vârstă.

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Doza de iniţiere recomandată este 5 mg la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei < 60 ml/min). Doza de 40 mg este contraindicată în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală moderată. Utilizarea oricărei doze de rosuvastatină la pacienţii cu insuficienţă renală severă este contraindicată (vezi pct. 4.3 şi 5.2).

Insuficienţă hepatică

Nu a existat o creştere a expunerii sistemice la rosuvastatină în cazul subiecţilor cu scor Child-Pugh mai mic sau egal cu 7. Cu toate acestea, a fost observată o creştere a expunerii sistemice în cazul subiecţilor cu scor Child-Pugh 8 sau 9 (vezi pct. 5.2). În cazul acestor pacienţi trebuie efectuată o evaluare a funcţiei renale (vezi pct. 4.4). Nu există experienţă privind subiecţii cu scor Child-Pugh mai mare de 9. Rosuvastatina este contraindicată în cazul pacienţilor cu afecţiuni hepatice acute (vezi pct. 4.3).

Rasă

A fost observată o expunere sistemică mai mare la subiecţii asiatici (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2). În cazul pacienţilor de origine asiatică se recomandă o doză de iniţiere de 5 mg. Doza de 40 mg este contraindicată la aceşti pacienţi.

Polimorfisme genetice

Se cunosc tipuri specifice de polimorfisme genetice care pot duce la creşterea expunerii la rosuvastatină (vezi pct. 5.2). La pacienţii cunoscuţi cu astfel de tipuri specifice de polimorfisme, se recomandă scăderea dozei zilnice de rosuvastatină.

Pacienţii cu factori predispozanţi pentru miopatie

Doza de iniţiere recomandată este 5 mg în cazul pacienţilor cu factori predispozanţi pentru miopatie (vezi pct. 4.4).

3

Doza de 40 mg este contraindicată la unii dintre aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).

Tratamente concomitente

Rosuvastatina este un substrat pentru diferite proteine transportoare (de exemplu OATP1B1 şi BRCP). Riscul de miopatie (inclusiv rabdomioliză) este crescut atunci când rosuvastatina se administrează concomitent cu anumite medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică de rosuvastatină, din cauza interacţiunii cu aceste proteine transportoare (de exemplu ciclosporina şi anumiţi inhibitori de proteaze, inclusiv asocierile de ritonavir cu atazanavir, lopinavir şi/sau tipranavir; vezi pct. 4.4 şi 4.5). Ori de câte ori este posibil, trebuie luate în considerare tratamente alternative şi, dacă este necesară, trebuie avută în vedere întreruperea temporară a tratamentului cu rosuvastatină. În situaţiile în care administrarea concomitentă a acestor medicamente cu rosuvastatina nu poate fi evitată, trebuie evaluate cu atenţie riscurile şi beneficiile tratamentelor concomitente şi ajustarea dozelor de rosuvastatină (vezi pct. 4.5).

Mod de administrare

ROSUCARD poate fi administrat în orice moment al zilei cu sau fără alimente.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Efectele medicamentelor administrate concomitent asupra rosuvastatinei
Inhibitorii de proteine transportoare
Rosuvastatina este un substrat pentru anumite proteine transportoare inclusiv transportorul de captare
hepatică OATP1B1 şi al transportorului de eflux BCRP. Administrarea concomitentă de rosuvastatină cu
medicamente care sunt inhibitori ai acestor proteine transportoare poate duce la creşterea concentraţiilor
plasmatice de rosuvastatină şi creşterea riscului de miopatie (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 4.5, Tabelul 1).

Ciclosporină
În timpul tratamentului concomitent cu rosuvastatină şi ciclosporină, valorile ASC pentru rosuvastatină au
fost în medie de 7 ori mai mari decât cele observate la voluntarii sănătoşi (vezi Tabelul 1). Rosuvastatina
este contraindicată la pacienţii trataţi concomitent cu ciclosporină (vezi pct. 4.3). Administrarea
concomitentă nu a afectat concentraţiile plasmatice de ciclosporină.
Inhibitorii de protează
Deşi mecanismul exact de interacţiune este necunoscut, folosirea concomitentă de inhibitori de protează
poate creşte semnificativ expunerea la rosuvastatină (vezi Tabelul 1). De exemplu, într-un studiu de
farmacocinetică, administrarea concomitentă la voluntari sănătoşi a unei doze de 10 mg rosuvastatină şi a
unei asocieri de două inhibitoare de protează (300 mg atazanavir/100 mg ritonavir) a fost asociată cu o
creştere de trei ori a valorilor ASC şi, respectiv, de șapte ori a valorilor Cmax pentru rosuvastatină.
Administrarea concomitentă a rosuvastatinei cu unele asocieri de inhibitori de protează poate fi luată în
considerare după evaluarea atentă a ajustării dozelor de rosuvastatină, bazată pe creşterea anticipată a
expunerii la rosuvastatină (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 4.5, Tabelul 1).
Gemfibrozil şi alte medicamente hipolipemiante
Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei cu gemfibrozil a determinat o creştere de 2 ori a Cmax şi ASC
pentru rosuvastatină (vezi pct. 4.4). Pe baza datelor din studiile de interacţiune specifică, nu se anticipează
o interacţiune relevantă din punct de vedere farmacocinetic cu fenofibratul; cu toate acestea, poate să
apară o interacţiune farmacodinamică. Gemfibrozilul, fenofibratul, alţi fibraţi şi dozele hipolipemiante (>
sau egal cu 1 g/zi) de niacină (acid nicotinic) cresc riscul de miopatie atunci când sunt administrate
concomitent cu inhibitorii HMG-CoA reductazei, probabil deoarece aceştia pot determina miopatie atunci
când sunt administraţi în monoterapie. Doza de 40 mg este contraindicată în cazul administrării
concomitente cu un fibrat (vezi pct. 4.3 şi 4.4). De asemenea, la aceşti pacienţi tratamentul trebuie iniţiat
cu o doză de 5 mg.
Ezetimib
Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei în doză de 10 mg cu ezetimib în doză de 10 mg a determinat
creşterea de 1,2 ori a valorilor ASC pentru rosuvastatină la subiecţii cu hipercolesterolemie (vezi Tabelul
1). Nu poate fi exclusă o interacţiune farmacodinamică, în ceea ce priveşte reacţiile adverse, între
rosuvastatină şi ezetimib (vezi pct. 4.4).
Antiacide
Administrarea concomitentă a rosuvastatinei cu o suspensie conţinând hidroxid de aluminiu şi magneziu a
determinat o scădere a concentraţiei plasmatice de rosuvastatină de aproximativ 50%. Acest efect a fost
diminuat atunci când antiacidul a fost administrat la 2 ore după administrarea rosuvastatinei. Relevanţa
clinică a acestei interacţiuni nu a fost studiată.
Eritromicină
Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei şi eritromicinei a determinat o scădere de 20% a ASC şi o scădere
de 30% a Cmax pentru rosuvastatină. Această interacţiune poate fi determinată de creşterea motilităţii
intestinale indusă de eritromicină.
Izoenzimele citocromului P450
Rezultatele studiilor in vivo şi in vitro au arătat faptul că rosuvastatina nu este nici inhibitor şi nici
inductor al izoenzimelor citocromului P450. În plus, rosuvastatina este un substrat slab pentru aceste
izoenzime. Prin urmare, nu se anticipează interacţiuni medicamentoase care să rezulte din metabolizarea
mediată de citocromul P450. Nu au fost observate interacţiuni relevante din punct de vedere clinic între
rosuvastatină şi fluconazol (un inhibitor al CYP 2C9 şi CYP 3A4) sau ketoconazol (un inhibitor al
CYP 2A6 şi CYP 3A4).
Ticagrelor
8

Ticagrelor poate influența excreția renală a rosuvastatinei, ceea ce crește riscul de acumulare a
rosuvastatinei. Deși mecanismul exact nu este cunoscut, în unele cazuri, administrarea concomitentă de
ticagrelor și rosuvastatină a dus la scădere a funcției renale, creștere a valorilor creatinfosfokinazei și
rabdomioliză.
Interacţiuni care necesită ajustarea dozelor de rosuvastatină (vezi şi Tabelul 1)
Atunci când este necesară administrarea concomitentă a rosuvastatinei cu alte medicamente despre care se
cunoaşte că cresc expunerea la rosuvastatină, dozele de rosuvastatină trebuie ajustate. În cazul în care
creşterea anticipată a expunerii (ASC) este de aproximativ 2 ori sau mai mare, se începe cu o doză de
5 mg rosuvastatină, administrată o dată pe zi. Doza maximă zilnică de rosuvastatină trebuie ajustată astfel
încât expunerea anticipată la rosuvastatină să nu fie mai mare decât cea a unei doze zilnice de 40 mg de
rosuvastatină, administrată fară alte medicamente cu care interacţionează, de exemplu o doză de 20 mg
rosuvastatină în cazul administrării concomitente cu gemfibrozil (creştere de 1,9 ori) şi o doza de 10 mg
rosuvastatină în cazul administrării concomitente cu asocierea atazanavir/ritonavir (creştere de 3,1 ori).
Dacă se observă că medicamentul crește ASC pentru rosuvastatină mai puțin de 2 ori, nu trebuie scăzută
doza inițială, dar este necesară precauție în cazul creșterii dozei de rosuvastatină peste 20 mg.
Tabelul 1. Efectul medicamentelor administrate concomitent asupra expunerii la rosuvastatină (ASC în
ordine descrescătoare a amplitudinii) din studiile clinice publicate.
Creştere a ASC pentru rosuvastatină de 2 ori sau mai mare de 2 ori
Schema de tratament a medicamentului cu care
interacţionează

Schema de
tratament a
rosuvastatinei

Modificări ale
ASC* pentru
rosuvastatină

Sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir (400 mg-100 mg100 mg) + voxilaprevir (100 mg) o dată pe zi pentru 15
zile

10 mg doză unică

7,4 ori ↑

Ciclosporină 75 mg, BID, până la 200 mg, BID, 6 luni

10 mg OD, 10 zile

7,1 ori ↑

Darolutamidă 600 mg de două ori pe zi, 5 zile

5 mg, doză unică

5,2 ori ↑

Regorafenib 160 mg, OD, 14 zile

5 mg, doză unică

3,8 ori ↑

Atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg, OD, 8 zile

10 mg, doză unică

3,1 ori ↑

Roxadustat 200 mg QOD

10 mg, doză unică

2.9 ori ↑

Velpatasvir 100 mg OD

10 mg, doză unică

2,7 ori ↑

Ombitasvir 25 mg/ paritaprevir 150 mg/ ritonavir 100
mg OD/ dasabuvir 400 mg BID, 14 zile

5 mg, doză unică

2,6 ori ↑

Teriflunomidă

Nu este disponibil

2,5 ori ↑

Grazoprevir 200 mg/elbasvir 50 mg OD, 11 zile

10 mg, doză unică

2,3 ori ↑

Glecaprevir 400 mg/ pibrentasvir 120 mg OD, 7 zile

5 mg OD, 7 zile

2,2 ori ↑

Lopinavir 400 mg/ritonavir 100 mg BID, 17 zile

20 mg OD, 7 zile

2,1 ori ↑

Capmatinib 400 mg BID

10 mg, doză unică

2,1 ori ↑

Clopidogrel 300 mg doză de încărcare, urmată de 75 mg 20 mg, doză unică
la 24 de ore

2 ori ↑

Fostamatinib 100 mg de două ori pe zi

2,0 ori ↑

20 mg, doză unică

Tafamidis 61 mg BID în zilele 1 & 2, urmate de OD în
zilele 3 până la 9

10 mg, doză unică

2,0 ori ↑

Creştere a ASC pentru rosuvastatină mai mică de 2 ori
Schema de tratament a medicamentului cu
care interacționează

Schema de
tratament cu
rosuvastatină

Modificarea a
ASC a
rosuvastatinei*

Febuxostat 120 mg OD

10 mg, doză unică

1,9 ori ↑

Gemfibrozil 600 mg BID, 7 zile

80 mg, doză unică

1,9 ori ↑

Eltrombopag 75 mg OD, 5 zile

10 mg, doză unică

1,6 ori ↑

Darunavir 600 mg/ritonavir 100 mg BID, 7 zile

10 mg OD, 7 zile

1,5 ori ↑

Tipranavir 500 mg/ritonavir 200 mg BID, 11 zile

10 mg, doză unică

1,4- ori ↑

Dronedaronă 400 mg BID

Nu este disponibil

1,4 ori ↑

Itraconazol 200 mg OD, 5 zile

10 mg, doză unică

**

Ezetimib 10 mg OD, 14 zile

10 mg, OD, 14 zile

**

1,4 ori ↑
1,2 ori ↑

Scădere a ASC pentru rosuvastatină
Schema de tratament a medicamentului cu
care interacționează

Schema de tratament Modificarea a
cu rosuvastatină
ASC a
rosuvastatinei*

Eritromicină 500 mg QID, 7 zile

80 mg, doză unică

20% ↓

Baicalin 50 mg TID, 14 zile

20 mg, doză unică

47% ↓

*

Datele exprimate ca modificare de X ori reprezintă un raport simplu între valoarea în cazul
administrării concomitente şi valoarea în cazul administrării numai de rosuvastatină. Datele exprimate
ca modificare în % reprezintă diferenţa % faţă de rosuvastatina administrată singură.
Creşterea este indicată ca “↑”, scăderea ca “↓”.
**
Au fost efectuate mai multe studii privind interacţiunile, cu diferite doze de rosuvastatină; tabelul
prezintă raportul cel mai semnificativ.
ASC= aria de sub curba; OD = o dată pe zi; BID = de două ori pe zi; TID = de trei ori pe zi; QID = de
patru ori pe zi; QOD = o dată la 2 zile.
Următoarele medicamente/combinaţii nu au avut un efect clinic semnificativ asupra ASC pentru
rosuvastatină în timpul administrării concomitente:
Aleglitazar 0,3 mg administrare la 7 zile; fenofibrat 67 mg, de 3 ori pe zi, 7 zile; fluconazol 200 mg, o dată
pe zi, 11 zile; fosamprenavir 700 mg/ritonavir 100 mg, de două ori pe zi, 8 zile; ketoconazol 200 mg, de
două ori pe zi, 7 zile; rifampicină 450 mg, o dată pe zi, 7 zile; silimarină 140 mg, de trei ori pe zi, 5 zile.
Efectele rosuvastatinei asupra medicamentelor administrate concomitent
Antagoniştii vitaminei K
Similar altor inhibitori de HMG-CoA reductază, inţierea tratamentului sau creşterea treptată a dozei de
rosuvastatină la pacienţi trataţi concomitent cu antagonişti ai vitaminei K (de exemplu warfarina sau alt
anticoagulant cumarinic) poate determina creşterea International Normalized Ratio (INR). Întreruperea
sau scăderea dozei de rosuvastatină poate duce la o scădere a INR. În asemenea situaţii, este oportună
supravegherea adecvată a INR.
Contraceptivele orale/terapia de substituţie hormonală (TSH)
10

Administrarea concomitentă de rosuvastatină şi un contraceptiv oral a determinat creşterea valorilor ASC
pentru etinil-estradiol şi norgestrel cu 26% şi, respectiv, cu 34%. Aceste creşteri ale valorilor plasmatice
trebuie luate în considerare atunci când se aleg dozele de contraceptive orale. Nu sunt disponibile date
farmacocinetice la subiecţii care iau concomitent rosuvastatină şi TSH şi, prin urmare, efecte similare nu
pot fi excluse. Totuşi, asocierea a fost folosită extensiv la femei în cadrul studiilor clinice şi a fost bine
tolerată.
Alte medicamente
Digoxină
Bazat pe datele studiilor specifice privind interacţiunile, nu se anticipează o interacţiune semnificativă
clinic cu digoxina.
Acid fusidic
Nu s-au efectuat studii de interacţiune cu rosuvastatină și acid fusidic. Riscul de miopatie, inclusiv
rabdomioliză, poate fi crescut de administrarea concomitentă de acid fusidic administrat sistemic şi
statine. Mecanismul acestei interacţiuni (indiferent dacă este farmacodinamic sau farmacocinetic, sau
amândouă) este încă necunoscut. La pacienţii care au primit această combinaţie au existat raportări de
rabdomioliză (inclusiv unele cazuri cu evoluţie letală).
Dacă tratamentul cu acid fusidic administrat sistemic este necesar, tratamentul cu rosuvastatină trebuie
întrerupt pe toată durata tratamentului cu acid fusidic (vezi și pct. 4.4).
Copii şi adolescenţi
Studiile de interacţiune au fost efectuate doar la adulţi. Gradul interacţiunilor la copii şi adolescenţi nu este
cunoscut.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu luaţi ROSUCARD dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă rămâneţi gravidă în timp ce luaţi
ROSUCARD, întrerupeţi imediat tratamentul şi spuneţi-i medicului dumneavoastră. Femeile trebuie să
evite să rămână gravide în timpul tratamentului cu ROSUCARD, folosind metode de contracepţie
corespunzătoare.