Fișă tehnică · Romazic 10 mg, comprimate filmate

Înainte de începerea tratamentului, pacientul trebuie să respecte un regim hipocolesterolemiant standard care trebuie continuat şi în timpul tratamentului. Doza trebuie individualizată pentru fiecare pacient, în funcţie de obiectivul tratamentului şi de răspunsul pacientului, respectându-se ghidurile actuale de tratament acceptate.

Romazic poate fi utilizat în orice moment la zilei, cu sau fără alimente.

Tratamentul hipercolesterolemiei

Doza iniţială recomandată este de 5 sau 10 mg administrată pe cale orală, o dată pe zi, atât pacienţilor fără tratament anterior cât şi celor transferaţi de la un tratament cu un alt inhibitor de HMG-CoA reductază. Modul de iniţiere a tratamentului, trebuie să ţină cont de colesterolemia individuală a pacientului şi de viitorul risc cardiovascular, ca şi de riscul potenţial de reacţii adverse (vezi mai jos). O adaptare a dozei la nivelul următor poate fi făcută, dacă este necesar, după 4 săptămâni (vezi pct. 5.1). În cazul unei creşteri a frecvenţei raportărilor reacţiilor adverse la doza de 40 mg comparativ cu doza mai mică (vezi pct.4.8), trebuie luată în considerare o tatonare finalizată cu o doză de 40 mg la pacienţii cu hipercolesterolemie severă cu risc mare cardiovascular (în special cei cu hipercolesterolemie familială), care nu-şi îndeplinesc obiectivul tratamentului utilizând 20 mg şi la care se va efectua de rutină urmărirea ulterioară (vezi pct. 4.4). În cazul iniţierii tratamentului cu doze de 40 mg se recomandă supravegherea de specialitate.

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare

În studiile privind reducerea riscului evenimentelor cardiovasculare, doza utilizată a fost de 20 mg zilnic (vezi pct. 5.1).

Utilizare la copii şi adolescenţi

Tratamentul la copii şi adolescenţi se face numai sub supraveghere medicală de specialitate.

Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani (stadiile Tanner II-V) Hipercolesterolemie familială heterozigotă

La copii şi adolescenţi cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza iniţială recomandată este de 5 mg pe zi.

• La copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza uzuală este de 5-10 mg o dată pe zi, administrată oral.

Siguranţa şi eficacitatea administrării de doze mai mari de 10 mg nu au fost studiate la acest grup de vârstă.

• La copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza uzuală este de 5-20 mg o data pe zi, administrată oral. Siguranţa şi eficacitatea administrării de doze mai mari de 20 mg nu au fost studiate la acest grup de vârstă.

Doza trebuie crescută treptat în funcţie de răspunsul fiecărui pacient la tratament şi de tolerabilitate, conform ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4). Înainte de iniţierea tratamentului cu rosuvastatină, copiii şi adolescenţii trebuie să treacă la regimul standard de reducere a colesterolului; acest regim trebuie continuat în timpul tratamentului cu rosuvastatină.

Hipercolesterolemie familială homozigotă

La copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială homozigotă doza recomandată este 20 mg o dată pe zi.

2

Se recomandă o doză inițială de 5 mg până la 10 mg o dată pe zi, în funcție de vârstă, greutate și utilizare prealabilă a statinelor. Creșterea la doza maximă de 20 mg o dată pe zi trebuie efectuată în funcție de răspunsul individual și de tolerabilitatea la copii și adolescenți, conform recomandărilor de tratament la copii (vezi pct. 4.4). Înainte de inițierea tratamentului cu rosuvastatină, copiii și adolescenții trebuie să fie trecuți pe un regim alimentar standard de scădere a colesterolului; acest regim alimentar trebuie continuat și în timpul tratamentului cu rosuvastatină.

Există experiență limitată cu alte doze decât 20 mg la această grupă de vârstă.Comprimatul filmat de 40 mg nu este adecvat pentru administrare la copii şi adolescenţi.

Copii cu vârsta sub 6 ani

Siguranţa şi eficacitatea administrării la copii mai mici de 6 ani nu au fost studiate. Ca urmare, nu se recomandă administrarea Romazic la copii cu vârsta sub 6 ani.

Utilizare la vârstnici

La pacienţii cu vârsta > 70 ani, se recomandă o doză iniţială de 5 mg (vezi pct. 4.4). Nu este necesară ajustarea dozelor, în funcţie de vârstă.

Doze la pacienţi cu insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. Doza iniţială recomandată este de 5 mg la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (clearanceul creatininei < 60 ml/min). Doza de 40 mg este contraindicată pacienţilor cu insuficienţă renală moderată. Utilizarea de rosuvastatină la pacienţii cu insuficienţă renală severă este contraindicată indiferent de doză (a se vedea pct. 4.3 şi 5.2).

Doze la pacienţi cu insuficienţă hepatică

Nu s-a constatat creşterea expunerii sistemice la rosuvastatină în cazul pacienţilor cu scoruri Child-Pugh de 7 sau mai mici. Totuşi, creşterea expunerii sistemice a fost observată la pacienţi cu scoruri Child-Pugh de 8 şi 9 (vezi pct. 5.2). La aceşti pacienţi trebuie avută în vedere evaluarea funcţiei renale (vezi pct. 4.4). Nu există experienţă clinică la subiecţi cu scoruri Child-Pugh peste

9. Rosuvastatina este contraindicată la pacienţii cu boală hepatică activă (vezi pct. 4.3).

Rasă

La subiecţii de origine asiatică a fost remarcată creşterea expunerii sistemice (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2).

Doza iniţială recomandată pentru pacienţii de origine asiatică este de 5 mg. Doza de 40 mg este contraindicată la pacienţii de origine asiatică (vezi pct. 4.3 şi 5.2).

Polimorfisme genetice

Sunt cunoscute anumite tipuri de polimorfism genetic care pot duce la creşterea expunerii la rosuvastatină (vezi pct. 5.2). Pacienţilor cunoscuţi ca prezentând tipuri de polimorfism specifice, li se recomandă o doză zilnică mai mică de rosuvastatină.

Doze la pacienţii cu factori de risc predispozanţi la miopatie

Doza iniţială recomandată la pacienţii cu factori de risc predispozanţi la miopatie este de 5 mg (vezi pct. 4.4).

Doza de 40 mg este contraindicată la unii din aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).

Terapie concomitentă

Rosuvastatina este un substrat al unor diferite proteine transportoare (de exemplu OATP1B1 şi BCRP). Riscul de miopatie (inclusiv rabdomioliză) este crescut în cazul în care rosuvastatina se administrează concomitent cu anumite medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică de rosuvastatină din cauza interacţiunilor cu aceste proteine transportoare (de exemplu, ciclosporina

3 şi anumiţi inhibitori de protează inclusiv asocierea de ritornavir cu atazanavir, lopinavir şi/sau tipranavir; vezi pct. 4.4 şi 4.5). De câte ori este posibil, trebuie luată în considerare administrarea unor medicamente alternative şi dacă este necesar, întreruperea temporară a tratamentului cu rosuvastatină. În situaţiile în care administrarea concomitentă acestor medicamente cu rosuvastatina nu poate fi evitată trebuie luate în considerare cu atenţie beneficiul şi riscul tratamentului concomitent şi reducerea dozei de rosuvastatină (vezi pct. 4.5).

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul administrării concomitente de medicamente asupra rosuvastatinei
Inhibitori ai proteinelor transportoare:
Rosuvastatina este un substrat al anumitor proteine transportoare incluzând cea de transport
pentru recaptarea hepatică OATP1B1 şi a celei de transport de eflux BCRP. Administrarea
concomitentă de rosuvastatină cu medicamente care inhibă aceste proteine transportoare poate
determina creşterea concentraţiei plasmatice de rosuvastatină şi un risc crescut de miopatie (vezi
pct.4.2, 4.4 şi 4.5 Tabel 1).
Ciclosporină:
În timpul tratamentului concomitent cu rosuvastatină şi ciclosporină, valorile ariei de sub curba
concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) ale rosuvastatinei au fost în medie de 7 ori mai
mari decât cele constatate la voluntarii sănătoşi (vezi Tabel 1). Rosuvastatina este contraindicată
pacienţilor trataţi concomitent cu ciclosporină (vezi pct. 4.3). Administrarea concomitentă nu a
afectat concentraţiile plasmatice ale ciclosporinei.
Inhibitori de proteaze:
Cu toate că nu este cunoscut mecanismul exact al interacţiunilor, utilizarea concomitentă de
inhibitori de proteaze poate creşte puternic expunerea la rosuvastatină (vezi Tabelul 1). De fapt,
într-un studiu de farmacocinetică, administrarea concomitentă a 10 mg rosuvastatină cu un
medicament care asociază doi inhibitori de proteaze (300 mg atazanavir / 100 mg ritonavir) la
voluntari sănătoşifost asociată cu o creştere de aproximativ trei ori, respectiv şapte ori, a ASC şi,
respectiv, Cmax a rosuvastatinei la starea de echilibru. Utilizarea concomitentă de rosuvastatină
cu unele combinaţii de inhibitori de protează poate fi luată în considerare după aprecierea atentă
a reducerii dozei de rosuvastatină pe baza creşterii prezumtive a expunerii la rosuvastatină (vezi
pct. 4.2, 4.4 şi 4.5 Tabelul 1).
Ezetimib:
Utilizarea concomitentă a 10 mg rosuvastatină şi 10 mg ezetimib, a dus la creşterea de 1,2 ori a
ASC a rosuvastatinei la subiecţii cu hipercolesterolemie (Tabelul 1). Cu toate acestea, nu poate
fi eliminată posibilitatea unei interacţiuni farmacodinamice, în ceea ce priveşte reacţiile adverse
între rosuvastatină şi ezetimib (vezi pct. 4.4).
Gemfibrozil şi alte medicamente hipolipemiante
Utilizarea concomitentă de rosuvastatină şi gemfibrozil a determinat creşterea de 2 ori a Cmax şi
ASC ale rosuvastatinei (vezi pct. 4.4).
Pe baza datelor din studii clinice specifice pentru interacţiuni nu sunt de aşteptat interacţiuni
farmacocinetice relevante cu fenofibrat, deşi pot să apară interacţiuni farmacodinamice.
Gemfibrozil, fenofibrat, alţi fibraţi şi doze de hipolipemiante (> sau egale cu 1 g/zi) de niacină
(acid nicotinic) cresc riscul de miopatie dacă sunt administrate concomitent cu inhibitori de
HMG-CoA reductază, probabil pentru că pot determina miopatie când sunt administraţi
neasociaţi. Doza de 40 mg este contraindicată pentru administrarea concomitentă cu fibraţi (vezi
pct. 4.3 şi 4.4). Aceşti pacienţi trebuie de asemenea să înceapă cu doze de 5 mg.
Antiacide:
Administrarea simultană de rosuvastatină şi un antiacid sub formă de suspensie conţinând
hidroxid de aluminiu şi magneziu a determinat scăderea concentraţiei plasmatice a rosuvastatinei
cu aproximativ 50%.
8

Acest efect a fost mai mic atunci când antiacidul a fost administrat la 2 ore după rosuvastatină.
Nu a fost studiată importanţa clinică a acestei interacţiuni.
Eritromicină:
Administrarea simultană de rosuvastatină şi eritromicină a dus la scăderea cu 20% a ASC şi
scăderea cu 30% a Cmax a rosuvastatinei. Această interacţiune poate fi determinată de creşterea
motilităţii intestinale induse de către eritromicină.
Ticagrelor:
Ticagrelor poate afecta excreția renală a rosuvastatinei, crescând riscul acumulării de
rosuvastatină. Deși mecanismul exact nu este cunoscut, în unele cazuri, utilizarea concomitentă
de ticagrelor și rosuvastatină a dus la scăderea funcției renale, creșterea nivelului plasmatic al
CPK și rabdomioliză.
Enzimele citocromului P450:
Rezultatele din studiile in vitro şi in vivo arată că rosuvastatina nu este nici inhibitor şi nici
inductor al izoenzimelor citocromului P450. În plus, rosuvastatina este un substrat slab pentru
aceste enzime. De aceea, nu sunt aşteptate interacţiuni medicamentoase determinate de
metabolizarea mediată de citocromul P450. Nu s-au observat interacţiuni relevante clinic între
rosuvastatină şi fluconazol (un inhibitor al CYP2C9 şi CYP3A4) sau ketoconazol (un inhibitor
al CYP2A6 şi CYP3A4).
Interacţiuni care impun ajustarea dozei de rosuvastatină (vezi, de asemenea, Tabelul 1).
Când este necesară administrarea concomitantă de rosuvastatină cu alte medicamente cunoscute
pentru creşterea expunerii la rosuvastatină, doza de rosuvastatină trebuie ajustată. Se începe cu
rosuvastatină 5 mg o dată pe zi dacă este de aşteptat o creştere a expunerii (ASC) de aproximativ
dublă sau mai mare. Doza zilnică maximă de rosuvastatină trebuie ajustată astfel încât expunerea
așteptată la rosuvastatină să nu depăşească pe cea determinată de o doză zilnică de 40 mg
rosuvastatină, utilizată fără medicamente cu care interacţionează, de exemplu o doză de 20 mg
rosuvastatină cu gemfibrozil (creştere de 1,9 ori) şi o doză de 10 mg rosuvastatină cu asociere de
atazanavir/ritonavir (creştere de 3,1 ori).
Dacă se observă că medicamentul crește cu mai puțin de două ori valoarea ASC nu este necesară
reducerea dozei dar trebuie avută în vedere precauție în cazul creșterii dozei de rosuvastatină
peste 20 mg.
Tabelul 1
Efectul asupra expunerii la rosuvastatină în cazul administrării concomitente de medicamente
(ASC; pentru evaluarea reducerii magnitudinii) din datele publicate din studiile clinice.
Creştere a ASC pentru rosuvastaină de 2 ori sau mai mare
Doze pentru medicamente care
interacţionează

Doze pentru
rosuvastatină

Modificarea ASC*
ale rosuvastatinei

Sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir
(400 mg-100 mg-100 mg) +
voxilaprevir (100 mg) o dată pe zi,
15 zile

10 mg, doză unică

de 7,4 ori ↑

Ciclosporină 75 mg de 2 ori pe zi până la
200 mg de 2 ori pe zi, 6 luni

10 mg o dată pe zi, 10
zile

de 7,1 ori ↑

Darolutamidă 600 mg de două ori
pe zi, 5 zile

5 mg, doză unică

de 5,2 ori ↑

Regorafenib 160 mg, o dată pe zi, 14 zile

5 mg, doză unică

de 3,8 ori ↑

Atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o
dată pe zi, 8 zile

10 mg, doză unică

de 3,1 ori ↑

Velpatasvir 100 mg o dată pe zi

10 mg, doză unică

de 2,7 ori ↑

Ombitasvir 25 mg/paritaprevir 150
5 mg, doză unică
mg/Ritonavir 100 mg o dată pe
zi/dasabuvir 400 mg de 2 ori pe zi, 14 zile

de 2,6 ori ↑

Grazoprevir 200 mg/elbasvir 50 mg o
dată pe zi, 11 zile

10 mg, doză unică

de 2,3 ori ↑

Glecaprevir 400 mg/pibrentasvir 120 mg
o dată pe zi, 7 zile

5 mg o dată pe zi,
7 zile

de 2,2 ori ↑

Lopinavir 400 mg/ritonavir 100 mg de 2
ori pe zi, 17 zile

20 mg o dată pe zi,
7 zile

de 2,1 ori ↑

Clopidogrel 300 mg doza de încărcare,
apoi 75 mg pe zi

20 mg, doză unică

de 2 ori ↑

Gemfibrozil 600 mg de 2 ori pe zi, 7 zile

80 mg, doză unică

de 1,9 ori ↑

Creştere a ASC pentru rosuvastatină mai mică de 2 ori
Doze pentru medicamente care
interacţionează

Doze pentru
Rosuvastatină

Modificarea ASC*
ale rosuvastatinei

Eltrombopag 75 mg o dată pe zi, 10 zile

10 mg, doză unică

de 1,6 ori ↑

Darunavir 600 mg/ritonavir 100 mg de 2
ori pe zi, 7 zile
Tipranavir 500 mg/ritonavir 200 mg de 2
ori pe zi, 11 zile

10 mg o dată pe zi,
7 zile
10 mg, doză unică

de 1,5 ori ↑

Dronedaronă 400 mg de 2 ori pe zi

Nu este disponibil

de 1,4 ori ↑

Itraconazol 200 mg o dată pe zi, 5 zile

10 mg, doză unică

de 1,4 ori ↑**

Ezetimib 10 mg o dată pe zi, 14 zile

10 mg o dată pe zi, 14
zile

de 1,2 ori ↑**

Doze pentru
rosuvastatină

Modificarea ASC*
ale rosuvastatinei

de 1,4 ori ↑

Scădere a ASC pentru rosuvastatină
Doze pentru medicamente care
interacţionează
Eritromicină 500 mg de 4 ori pe zi, 7
zile
Baicalin 50 mg de 3 ori pe zi, 14 zile
10

80 mg, doză unică

28% ↓

20 mg, doză unică

47% ↓

* Datele prezentate ca modificări de x ori reprezintă un simplu raport între coadministrare şi
rosuvastatină singură.
Datele prezentate ca modificări % reprezintă diferenţa relative % faţă de rosuvastatină
singură.
Cresterea este marcată prin “↑”, lipsa modificărilor prin “”, scăderea prin “↓”.
** Câteva studii privind interacţiunile au fost efectuate pentru diferite doze de rosuvastatină,
tabelul prezintă raportul cel mai semnificativ.
ASC = aria de sub curbă
Următoarele medicamente/combinaţii nu au avut un efect clinic semnificativ asupra ASC pentru
rosuvastatină în timpul administrării concomitente:
Aleglitazar 0,3 mg administrare la 7 zile;
Fenofibrat 67 mg, de 3 ori pe zi, 7 zile;
Fluconazol 200 mg, o dată pe zi, 11 zile;
Fosamprenavir 700 mg/ritonavir 100 mg, de două ori pe zi, 8 zile;
Ketoconazol 200 mg, de două ori pe zi, 7 zile;
Rifampicină 450 mg, o dată pe zi, 7 zile;
Silimarină 140 mg, de trei ori pe zi, 5 zile.
Efectul rosuvastatinei asupra medicamentelor administrate concomitent
Antagonişti de vitamină K:
Ca şi în cazul altor inhibitori ai HMG-CoA reductazei, iniţierea tratamentului sau creşterea dozei
pentru tatonarea acesteia la pacienţi trataţi concomitent cu antagonişti de vitamină K (de
exemplu, warfarină sau un alt anticoagulant cumarinic) poate duce la creşterea International
Normalised Ratio (INR). Întreruperea tratamentului sau scăderea dozelor de rosuvastatină poate
duce la scăderea valorii INR. În astfel de situaţii, se impune monitorizarea valorilor INR.
Contraceptive orale/tratament de substituţie hormonală (HRT):
Administrarea concomitentă de rosuvastatină şi un contraceptiv oral a determinat creşterea ASC
pentru etinilestradiol şi norgestrel cu 26% şi, respectiv 34%. Această creştere a concentraţiilor
plasmatice trebuie avută în vedere când se aleg dozele de contraceptive orale. Nu sunt disponibile
date de farmacocinetică pentru subiecţii care utilizează concomitent rosuvastatină şi HRT şi, de
aceea, nu poate fi exclus un efect similar. Cu toate acestea, în studiile clinice, asocierea a fost
frecvent utilizată la femei şi a fost bine tolerată.
Alte medicamente:
Digoxină
Pe baza datelor obţinute din studiile specifice de interacţiune, nu sunt de aşteptat interacţiuni
relevante clinic în cazul administrării concomitente de digoxină.
Acid fusidic
Studii de interacțiune cu rosuvastatină și acid fusidic nu au fost efectuate. Riscul de miopatie,
inclusiv rabdomioliză, poate fi crescut prin administrarea concomitentă de acid fusidic și statine.
Mecanismul acestei interacțiuni (farmacodinamic sau farmacocinetic, sau ambele) este încă
necunoscut. Au fost raportate cazuri de rabdomioliză (inclusiv unele decese) la pacienții care au
primit aceasta combinație.
Dacă tratamentul cu acid fusidic administrat pe cale sistemică este necesar, tratamentul cu
rosuvastatină trebuie întrerupt pe durata tratamentului cu acid fusidic. Vezi și pct. 4.
Copii şi adolescenţi
Studiile privind interacţiunile au fost efectuate numai la adulţi. Nu se cunoaşte manifestarea
interacţiunilor la copii.
11

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi
gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a
lua acest medicament.
Nu utilizaţi Romazic dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă rămâneţi gravidă în perioada în care
utilizaţi Romazic încetaţi imediat să-l utilizaţi şi anunţaţi-vă medicul. Femeile trebuie să evite să
rămână gravide în perioada în care utilizează Romazic folosind metode contraceptive
corespunzătoare.